18,794 matches
-
a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul? i etnici rom�ni au v? rsat lacrimi, chiar dac? , m? sura respectiv? �nc? lca principiile democra? iei. Pentru cea mai mare parte a etnicilor rom�ni, comunismul �nsemna �nalt? tr? dare; Partidul Comunist Rom�n a trecut �n ilegalitate, av�nd circa o mie de membri ? i nu a constituit niciodat? un partid important �n perioadă interbelic?. Printre membrii lui se aflau pu? ini etnici rom�ni, dar, �n schimb, un mare num? r apar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rasistul ungur Gyula G�mb�s ? i Ț. Eckhardt �l convocaser? �n capitala Ungariei. ?în�nd seama de rela? iile ungarorom�ne, participarea la acest congres al rom�nilor (chiar dac? sfid�nd sistemul liberal al lui Br? tianu) pare s? frizeze tr? darea ? i este at�ț de greu de crezut pentru autorul c? r? îi de fă?? �nc�ț acesta a ajuns s? se �ndoiasc? de validitatea surselor sale maghiare. El confirm? totu? i participarea lui Cuza ? i a ț�n? rului Mo? a, pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
le sluje? te celor mai puternici �ntr? o lupt? inegal?. �n afar? de reac? iile str? ine (Rom�nia f? cea parte din Sistemul civilizat de la Versailles), poate c? cel mai trist efect al tuturor acestor lucruri a fost o dezastruoas? dare �napoi a tot ceea ce f? cuse Iorga pentru integrarea evreilor �n structurile Rom�niei Mari! Incidentele acestea au �nt? riț �frică� istoric? a evreilor de gentili, iar teamă această veche a evreilor este greu de explicat. Ea se manifest? uneori chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia207. Manoilescu l? a vizitat pe Carol �n exil ? i a adus scrisori de la acesta pentru diver? i ? efi de partide. Aceste scrisori au fost g? site atunci c�nd Manoilescu a fost arestat de poli? ie, ceea ce a dus la darea lui �n judecat?. Procesul care a avut loc �n noiembrie 1927, a scos la iveal? faptul c? mul? i ofi? eri tineri din cadrul for? elor armate �l sus? ineau pe cel pe care �l numeau �Carol III�. Iorga a declarat c? �Manoilescu avea dreptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de solu? îi constructive. De altfel, aceste confrunt? ri nu erau singurele c? rora trebuia s? le ? în? piept. �n cele din urm? , Iorga, politicianul istoric care consideră orice aflat sub nivelul unei pozi? îi politice drept o �dezertare, o tr? dare a cauzei�, a devenit �ntre 1931 ? i 1932, �n �mprejur? ri foarte nefericite, ? eful unui guvern. Nu avea s? fie cea mai bun? ? ans? pentru el ca s? dovedeasc? c???i poate sluji ? ara. Situa? ia nefavorabil? a contribuit �n foarte mare m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu mai primea nici un vot. Locul �n Senat �i era acordat automat; era ascultat cu respect, �ntruc�ț, la urma urmei, era ��nv??? torul na? iunii�. A continuat ? i r? zboiul Stere, cer�nd Senatului �n 1934? 1935 s?? l judece pe acesta pentru (presupusa) tr? dare comis? �n timpul Primului R? zboi Mondial 139. �ntre timp, Legiunea c�? tiga teren. Metodă Legiunii era acum, conform spuselor lui Codreanu, �ac? iunea ț? cut? �. Iorga continuă s? se opun? Legiunii, referindu? se cu dispre? la ea cu termenul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chiar ? i cu titlul anonim 14. Legiunea a dominat Congresul Studen? esc Rom�n din aprilie 1936 de la Ț�rgu Mure?. �n timpul acestui congres au fost �nfiin? ațe Echipele mor? îi, menite s? r? zbune prin �ac? iune direct? � orice tr? dare sau nedreptate f? cut? Legiunii. Nu se d? deau �nd? r? ț de la nimic. C�teva s? pt? m�ni mai ț�rziu, un fost lider legionar, Mihai Stelescu, a �ncercat s? divizeze mi? carea legionar?. �n timp ce acesta z
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? aib? loc o manifestare comemorativ? �n cinstea iubitului s? u profesor de la Institutul de �nalte Studii, Charles B�mont. �n diminea? a zilei de 25 iunie, o coloan? de mă? ini acoperite de praf ? i noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de m�n? a sosit la Bucure? ți. Consulul german al Chi? în? ului ? i Cern? u?iului �i avertizase s? plece c�ț timp o mai puteau face. �n cursul dup?? amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroan?. Aici a aflat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
it �nconjurat de ei. Ultimele lui instruc? iuni adresate doamnei Catinca au fost: �Ai mare grij? de h�rtiile mele pentru proiectul istoriei universale! � Iat?? ne deci �n fă? a tragediei. Un b? rbat viteaz ? i puternic, care b? nuia tr? darea ? i era psihologic gata oric�nd s? �nfrunte moartea pentru convingerile sale, a ie? it �nconjurat de membrii Echipei Mor? îi, pentru care el reprezenta st�lpul regimului corupt al lui Carol ? i principalul vinovat pentru �ntemni? area ? i asasinarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? reau s? fie �ntr? o stare de transfigura? ie. Un fel de calm că de pe cel? lalt ț? r�m se oglindea pe chipurile lor. Boeru s? a exprimat �n termeni mistici �n leg? tur? cu r? zbunarea C? pitanului, cu tr? darea lui Iorga ? i a lui Madgearu ? i cu pretinsul ordin al lui Codreanu de a fi r? zbunat. A vorbit ? i despre �cei dou? zeci de ani de suferin?? ? i persecu? îi� pe care Legiunea fusese nevoit? s? le �ndure. Sima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
VI, p. 171 25 Ei erau instiga? i de intelectuali cuzi? ți de țeapă coruptului jurnalist Toma Vl? descu, care �l atacă pe Iorga �n numele adev? ra? ilor cuzi? ți�, scriind articole sordide despre afacerea Blank. Iorga a ripostat prin obi? nuita dare �n judecat? pentru calomnie. �Neamul rom�nesc�, 1 iunie 1935 26 �Slugoiul evreilor�, adic? (�n concep? ia acestei ? coli de g�ndire) nu oricine era antisemit 27 Dna Liliana Pippidi-Iorga ? i mul? i al? i membri ai familiei c? tre autor 28 Memorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuprinde c]s]toria, familia și obligațiile corespunz]toare; semi-retragerea, cuprinzând retagerea treptat] din sfera preocup]rilor și pl]cerilor lumești; și renunțarea, care duce la retragere total] și contemplare. Ultima faz] marcheaz] preg]tirea pentru eliberarea final] și lep]darea de toate tendințele egoiste și altruiste, de vreme ce renunțarea trebuie s] antreneze o lips] total] de interes. Etapă aceasta presupune, de asemenea, ruptură de familie și societate și transformarea într-un individ autonom. Dharma (datorie). Dup] cum am precizat, dharma este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținutul specific al datoriei și criteriul dup] care i se judec] validitatea, textul r]mane neclar. Cu toate acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea cvasirațional] de a discerne. De aceea, textul dezvolt] yoga-urile (c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Împ]r]ția lui Dumnezeu exist] aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu sunt conștiente de bun]tatea lor sau de r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor sau de r]splat]. R]splata de care vorbea Iisus nu se obține printr-o urm]rire asidu] a acesteia. Într-adev]r, urm]rirea gratuității în mod conștient este autodistructiv]. Nu trebuie s] urm]rim cu orice preț lep]darea de sine ca atare. Dac] Dumnezeu este așa cum îl prezint] Iisus înseamn] c] imitarea vieții Lui ne conduce la El. În caz contrar, ne îndrept]m c]tre distrugere, simbolizat] de arderea perpetu] a gunoaielor în afara zidurilor Ierusalimului (Gheena). Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sugestiv] lista pe care o propune Nagel (1986, p. 176): Intuiția etic] obișnuit] recunoaște mai multe considerente care limiteaz] comportamentul individului în raport cu ceilalți. Exist] o serie de obligații speciale create prin angajamente și acorduri; constrângeri legate de minciun] și tr]dare; interdicții privind inc]lcarea drepturilor individului, dreptul de a nu fi ucis, r]nit, sechestrat, amenințat, torturat, constrâns, jefuit; constrângeri legate de supunerea la anumite sacrificii a unei persoane, ca simplu mijloc de atingere a unor scopuri; pretenția asupra spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19: 25, SW 325). xi. Are morală vreun viitor? Într-un fragment din Anti-Dühring, Engels contrasteaz] morală ideologic] a societ]ții divizate în clase cu „o moral] uman] a viitorului” (MEW 20, p. 88; AD
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pace și să spicui din cronica plastică din 1962 ceva titluri de picturi și sculpturi ieșene. E stupefiant cum un condei ca al lui Frunzetti se putea preta la lucrarea unui pogon de text, aducînd mai degrabă cu o blindată dare de seamă a filialei artiștilor către comitetul județean. Dar de ce să nu recunosc, mde, că și materialul clientului era pe măsură! Titluri, deci: Colectiviști amatori de muzică, Strelka Vasilievska Ostrova (ăsta era, pur și simpu, titlul unei lucrări), Grădina colectivei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe firul roșu chiar pînă la Kremlin (ar fi fost nu știu cum în tevatura telefonică de-acum), dar pînă la frații intermediari n-a stricat. Singura stricăciune au produs-o, pare-se, glumeții BBC-ului, intrați în colimatorul iliescian, vinovați de darea aramei pe față în materie pedeseristă. Proaspătul laureat kișinăuan și-a adus aminte că umorul lui cu "golanii" din '90 făcuse înconjurul globului desculț, în sandale de aur, și, spontan (cum îl știm), i-a spurcat pe... capsomanii cu microfon
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simplu în întîmpinare cu oferta. Și cît îi trebuie, ca să-i dea curs! Ca și cum n-ar fi suficientă vulgaritatea-i endemică oarecum moștenită, dar mai mult acumulată și exacerbată în ultima decadă a debusolării noastre i se suprapune acum, anual, darea poalelor peste cap, de nu mai știi unde te afli: în Orientul Apropiat sau în îndepărtata Somalie (de-or fi existînd acolo poale...). Și tot feredeul ăsta nu e oriunde, e aici, în orașul voievodal și spiritual deopotrivă, care a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adresată celui care avea să preia imediat ștafeta de culoare kremlină și s-o șlefuiască, s-o ajusteze cu ereditară abilitate prezentului. Vă mai aduceți aminte: Nu mai da din mîini! Degeaba: orice ieșire în decor a providențialului cu inevitabila dare din mîini găsește și azi adeziunea umezită a aceleiași maglavite mulțimi, cea care-i cerea, acum treisprezece ani, să nu mai dea din mîini. O speranță: e sigur că datul din mîini va rămîne la garderoba clubului vest-european de elită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sau la Sulina. Apropo de ateliere... Și-acum îmi întretai pașii cu scumpetea de coleg de breaslă, care în anii socialismului trîmbițos își vitaminiza ramolismentul juvenil cu principiale sarcini de secretar. Cum să uit acea adunare a breslei, marcată de... darea lui de seamă, înfierînd, vigilent, nesănătoasele influențe ale artei decadente occidentale asupra unora printre care, evident, mă prenumăram -, subminînd astfel ele, influențele strădaniile sănătoase ale Cîntării României! Ciricul însă, în dorul apropiatului 2 Mai, anula pe loc indispoziția. Nimeni, nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
București 2003 4. REZERVELE HIDRO. Se prevede exploatarea resurselor hidroenergetice astfel încât energia hidro să reprezinte 1,5-2,5 GWh/an, iar aportul din capacități noi este estimat la cca. 500-900 MW; 5. Programul de energetică nucleară va fi continuat prin darea în folosință a Centralei Nucleare de la Cernavoda Unitatea nr. 2 în anul 2005 și la o dată ulterioară a Unității nr. 3; 6. Sursele energetice regenerabile vor fi încurajate după cum prevede programul național pentru surse energetice regenerabile; acestea reprezintă o sursă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
Alin. (1) al art. 4 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din NORMA nr. 1 din 11 februarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 20 februarie 2002. (2) Pentru operațiunile de primire în pensiune, de dare cu împrumut și de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare durata rămasă de scurs se stabilește în funcție de durata rămasă până la scadenta operațiunii de finanțare, de dare cu împrumut, respectiv de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare, independent de durata de viața reziduala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153638_a_154967]