19,299 matches
-
Momentele "de trecere" din viața omului sunt însoțite de povața elementelor naturale care participă direct la împlinirea destinului: Când eram de măritat, / Întrebam frunza de fag / După care să mă trag; / Fagu era supărat / Și nu mi-o dat nici un sfat. Și-ntrebam frunza de nuc / După care să mă duc; Nucu o fost omenos, / Sfatu-napoi mi l-o-ntors: / După tânăr și frumos!" / Și-ntrebam frunza de salce: / "Du-te după care-ți place, / Că celelalte li-i face!""118 Învestit antropomorfic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fier, / Ce te mișculezi, / Ce te văicărezi? / Cum nu m-oi mișcula / Și cum nu m-oi văicăra / Că n-am puii cu ce-i hrăni / Și cu ce-i zburătăci! / Taci, nu te mișcula, / Nu te văicăra, / Că eu sfat ți-oi da / Puii cum să-i hrănești, / Să-i zburătăcești; / Du-te la N în fugă / Și din cap i-apucă: / Soare sec cu arbalț, / Soare sec cu bubă-n cap..."314 Supus antagonismului ontologic bine / rău, omul este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când s-a disprimavara / Și când oi prinde a cânta / Toată lumea m-asculta. / Da tu când îi pupăi, / Toată lumea te-a urî / Și cu bulgări or zvârli."327 "Semnele" prevestitoare ale păsării însoțesc destinul omului de la țară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
subiectivizează judecata, făcînd-o exclusivistă, pe cînd „prietenia”, dimpotrivă, responsabilizează „atitudinea”. Iisus i-a Învățat pe oameni ce Înseamnă conștiința: „De n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea” (Biblia). * „Se poate da un bun sfat, nu Însă și o bună purtare.” (B.Franklin) Desigur, se poate oferi un bun exemplu, care să inspire o bună purtare, Însă atît sfatul, cît și exemplul n-au valoare dacă cel căruia le sînt destinate nu le primește În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea” (Biblia). * „Se poate da un bun sfat, nu Însă și o bună purtare.” (B.Franklin) Desigur, se poate oferi un bun exemplu, care să inspire o bună purtare, Însă atît sfatul, cît și exemplul n-au valoare dacă cel căruia le sînt destinate nu le primește În viața lui lăuntrică, adică nu le urmează, nu le transformă În convingeri și În deprinderi de bună purtare. * „Ceea ce facem depinde de ceea ce sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai mult decît a suferit pentru altul.” (A. Pérez) Nu poți să iubești mai mult decăt ești În stare să suferi; se spune chiar că iubești pe măsura rănii pe care o iubire anterioară ți-a produs-o În suflet. * „Sfaturile bune Îi sînt de folos chiar și celui care le refuză.” (L.A. Seneca) Dacă nu dintr-un alt motiv, pentru faptul că-i descătușează gîndirea, făcîndu-l să vadă și un alt mod de apreciere a situației sale. * „Nu eu sufăr
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a ne Îndrepta prin noi Înșine. * „Este cîte un om iscusit, care Învață pe mulți, dar care nu-și este de folos lui Însuși.” („Septuaginta”) Acest lucru se explică nu numai prin faptul știut că este mai ușor să dăm sfaturi altora decît nouă Înșine, ci și prin acela că este mai facil planul intelectual, prin care găsim soluții, decît cel voluntar, prin care trebuie să ne silim „voința” să aplice soluțiile găsite. Așa se explică și faptul paradoxal consemnat de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un plus de vinovăție. * Care este secretul reușitei În legăturile cu oamenii?: „Pune În toate lucrurile oarecare taină...lăsîndu-i pe toți În presupuneri și neliniște” (B. Gracian). Un alt sfat pe care ni-l dă Gracian pornește de la faptul cunoscut că „recunoștința” e uitucă, pe cînd „speranța” are memorie bună: „Mai Îndatorat Îți este cel ce așteaptă ceva de la tine, decît cel ce Îți datorează recunoștința. Cine și-a astîmpărat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gîndi” este cuprinsă Întreaga gîndire, și nu numai cea logică; noi gîndim, de obicei, omenește, adică și cu o participare afectivă și morală (cineva poate gîndi cu mai puține performanțe logice, Însă cu mult bun-simț, cu omenie). * „Ferește-te de sfaturi! Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta Însă rareori se potrivește cu natura celui ce te Întreabă. Altfel spui tu, altfel Înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune, și unde cereai tărie, se aplică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
noi gîndim, de obicei, omenește, adică și cu o participare afectivă și morală (cineva poate gîndi cu mai puține performanțe logice, Însă cu mult bun-simț, cu omenie). * „Ferește-te de sfaturi! Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta Însă rareori se potrivește cu natura celui ce te Întreabă. Altfel spui tu, altfel Înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune, și unde cereai tărie, se aplică violență. Un element străin s-a introdus În sufletul celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și față de comportamentul nostru social: În primul ne simțim mai stăpîni, mai siguri de discreția lui, pe cînd În cel de-al doilea ne simțim mai responsabili de consecințele faptelor noastre. * „Cine sfătuiește e ca și cum ar ajuta.” (Plaut) Pentru că un sfat dat, mai ales cînd este unul bun, propune o nouă semnificație, care poate schimba o Întreagă optică, dovedită deficitară pînă atunci. * „Nimeni nu poate fi temut și să rămînă În siguranță.” (L.A. Seneca) Se Întîmplă În relațiile interumane ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Îmbine crîmpeiele Într-un Întreg aceluia care nu are În minte forma Întregului. De ce să admiri culori, de vreme ce nu știi să pictezi?...Arcașul trebuie să știe Întîi unde țintește, iar apoi să-și pregătească mîna, arcul, coarda, săgeata și mișcările. Sfaturile noastre dau greș, Întrucît n-au țintă și țel. Nici un vînt nu suflă pentru cei care nu Înaintează spre un port anume”. * „Pe mormîntul dumneavoastră vor fi scrise două date, pe care le vor citi toți prietenii. Dar singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu ne compromitem onoarea” (Vauvenargues). * „A proceda În așa fel Încît să te poată pedepsi alții pentru vina ta proprie, nu este demn de un om.” (Rabindranath Tagore) Și Terențiu se Întreabă: „Nu este oare o rușine să dai altora sfaturi, să fii Înțelept În afară, dar să nu-ți poți sări ție Însuți În ajutor?”. Credem că acest gen de incapacitate ține, de fapt, de un anumit nivel psihic la care respectiva persoană și-a propus să trăiască, adică de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
instalării sale pe tronul britanic cu cat mai puțină vărsare de sânge. Proclamarea sa ca rege al Angliei era doar o chestiune de timp, deoarece era primul pretendent la tron, iar starea reginei se înrăutățea, sfârșitul său fiind aproape. La sfaturile ministrului englez, Iacob și-a domolit energia cu care se implicase într-o serie de comploturi împotriva reginei Elisabeta, puse la cale atât de catolici cât și de protestanți. A adoptat un discurs moderat și respectuos față de regina care îmbătrânea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Autorii memoriilor apocrife nu ezită să declare decizia regelui englez drept un act de înaltă trădare:„Prin aceasta, regele Angliei a devenit dependent și a beneficiat de pensia oferită de Franța. [...] Acest târg corupt dintre Carol și Ludovic...“ Tot la sfaturile celor cinci membrii ai Cabalei, Anglia a încheiat o alianță cu Portugalia, în vederea eliberării sale de sub coroana spaniolă, iar această alianță a fost întărită prin căsătoria regelui cu infanta Portugaliei, Catherine de Braganza. În aceeași perioadă, drept mulțumire pentru ajutorul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Richelieu; G. Hanotaux cu opera Histoire du cardinal de Richelieu, pe Rossignol, Louis XIII. avant Richelieu și pe M. Topin, Louis XIII. et Richelieu. în 1616, având relații de strânsă prietenie cu Charles d‘Albert, senior de Luyenes, la sfaturile acestuia, Ludovic îl arestează și mai apoi îl asasinează pe Mareșalul d' Ancre, unul din protejații reginei mamă. Maria de Medici consideră acest gest de nesupunere a fiului său drept o ofensă majoră și din acel moment relațiile dintre cei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
consultant, Ludovic al XIII-lea este de-a dreptul eclipsat de Richelieu. În cele două cupluri politice formate, Henric Sully și LudovicRichelieu, epocile pe care le reprezintă sunt marcate doar de câte o imagine simbol: Henric și Richelieu. Însă, fără sfaturile lui Sully și fără poziția socială a lui Ludovic, personalitățile emblemă nu ar mai fi avut strălucirea de care se bucură pe scena istoriei. Ludovic al XIII-lea a fost numit și„cel drept“. Istoric, și-ar fi meritat titlul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
personalitățile emblemă nu ar mai fi avut strălucirea de care se bucură pe scena istoriei. Ludovic al XIII-lea a fost numit și„cel drept“. Istoric, și-ar fi meritat titlul fie numai și pentru încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum„drept“ fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a admirației și atașamentului pentru cardinal: „M. marchiz de Fontenay. Așa cum toată lumea cunoaște serviciile importante pe care mi le-a făcut vărul meu, cardinalul duce de Richelieu, și multele avantaje pe care, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, le-am primit datorită sfaturilor sale, nimeni nu se poate îndoi de faptul că deplâng pierderea unui ministru atât de bun și credincios. Dar aș dori ca lumea să știe, prin intermediul mărturiilor mele pe care la aduc cu fiecare ocazie care se ivește, cât de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
târziu. Tânărul era înzestrat cu un fizic plăcut, dar se bucura și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurată pentru a-și duce la îndeplinire planurile. Urmând sfaturile familiei, Mazarin a studiat întâi la Colegiul Iezuit din Roma, însă a refuzat să se alăture ordinului iezuit, preferând, la șaptesprezece ani, să-l însoțească pe Girolamo Colonna, fiul lui Filippo Colonna, la universitatea Alcala de Henares din Spania. A
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Acțiunea a fost total ilegală și putea fi interpretată ca o provocare la adresa regelui. în aceeași zi, regele se afla la vânătoare în compania lui Mazarin, când au primit vești despre această ședință neașteptată. Ludovic nu a dorit să asculte sfatul lui Mazarin, de a aborda problema cu răbdare și precauție. A galopat fără oprire 4 mile până la Paris, și, prăfuit și transpirat, îmbrăcat cu hainele de vânătoare (cizme cu carâmb, înalte, jachetă și pălărie verde) s-a năpustit în sala
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al autocrației:„L'etat c'est moi“. După acest discurs, parlamentarii au depus o plângere primului ministru, care a intervenit pe lângă Louis, cerându-i să nu își mai piardă cumpătul în fața nobililor și să cântărească bine lucrurile înainte de a vorbi, sfat urmate ad literam de tânărul prinț, pe parcursul următorilor ani. IV.1.7. Ludovic între dragoste și datorie; memorii oficiale și memorii apocrife Tânărul Ludovic se apropia de vârsta de șaisprezece ani și din sursele apocrife aflăm că a început să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
v-am chemat, împreună cu secretarii și miniștrii de stat să vă spun că până în acest moment am fost încântat să încredințez afacerile mele cardinalului care a decedat. A sosit timpul ca să mă ocup de ele singur. Mă veți asista cu sfaturile dumneavoastră atunci când le voi solicita. Cu excepția obișnuitelor probleme legale, pe care nu intenționez să le modific, domnule Consilier, solicit și vă ordon să nu semnați nici-un ordin fără permisiunea mea sau fără să le fi discutat cu mine în prealabil
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
luați din visteria regală și, întrun acces de furie, a dorit să l aresteze pe ministru în timpul festivităților. Regina-mamă a intervenit, reușind să îl calmeze și să-i amintească monarhului că trebuie să respecte invitația făcută. Regele s-a conformat sfaturilor mamei sale, însă trei săptămâni mai târziu a ordonat arestarea lui Fouquet, urmată de un proces nedrept care a durat patru ani. Acestea au fost datele pe care le regăsim atât în lucrările istorice, cât și în cadrul memoriilor oficiale. Fouquet
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să-i hrănească zilnic, după masă. Le Parc-aux-Cerfs de la Versailles a fost extins în 1678 și s-a amenajat o parcelă specială dedicată creșterii fazanilor care adăpostea două mii de fazani și cinci mii de prepelițe. Ludovic i-a dat un sfat pertinent ducelui de Anjou, viitorul rege al Spaniei: „Nu renunțați niciodată la afacerile dumneavoastră în favoarea distracției, dar impuneți o regulă care vă oferă un fel de libertate și de distracție. Nu există ceva mai puțin inocent decât vânătoarea...“. O singură
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]