18,272 matches
-
P1, fără periculozitate; cuprinde, de exemplu, materiale incombustibile care nu pot da naștere la reacții periculoase (minereuri, produse și piese metalice, fructe, legume, carne, fără ambalaje); ... b) clasa P2, cu periculozitate redusă; cuprinde, de exemplu, materiale și obiecte care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere sau incombustibile în ambalaje combustibile; ... c) clasa P3, cu periculozitate medie; cuprinde, de exemplu, materiale din clasele P1 și P2 ambalate în cutii de carton, materiale cu combustibilitate medie, lichide combustibile cu temperatura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
„...iar într-o vreme, Eminescu făcea parte din cei șapte ani de acasă era ca o adiere, ca un duh bun, ca un miros de floare a minunii, ca o poftă rebelă și contaminativă de frumos. El, Eminescu, ne aprindea cerul în culorile paradisului de gând și ne răpea cu dorul în grădina stelelor”. (Pr. Iosif Zoica) CUVÂNT ÎNAINTE Din minunata lume de basm și de poveste, copiii vă trimit mesaje noi, invitându-vă să le ascultați cu atenție glasurile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
STELELE Într-o seară fermecată de vară, pe când toată lumea visa, cerul sclipea de nenumăratele stele aurii, cu muzica lor fermecată la care nu puteai rămâne nepăsător. Pe covorul imens, se vedeau siluete încântătoare, iar în mijlocul lor dansa o preafrumoasă stea, aprinsă de farmecul muzicii. Se spune că demult, demult, de când s-a născut Hristos și de mai de mult, stelele sunt mărturia că El trăiește pe pământ. De aceea, eu aș vrea să zbor și să ajung la steaua mea pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vină seara. Știu că, cu siguranță, vor apărea cele două prietene ale mele:Clipici și Sclipici.Ele luminează noaptea, însemnând viața mea aici, pe pământ. Când una dintre ele se va stinge, eu nu voi mai fi, dar se va aprinde imediat cealaltă, pentru că stelele nu mor niciodată toate. Ele se nasc din cer și se duc grăbite uneori către pământ, pentru a se putea întoarce tot pe firmamentul cerului. Oana Gâlcă PE A TREIA DIMENSIUNE Seara a venit împreună cu luna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
PLANETA, VREAU SĂ COBOR ! Seara se lasă peste satul tăcut și plin de farmec, după o zi teribilă de vară. Cerul este senin și prima stea apare pe boltă, parcă rătăcită, căutându-și suratele. Una câte una încep să se aprindă și ele, umplând cu sălășluirea lor cristalină cerul. În mijlocul lor, dansează preafrumoasa lună cuprinsă de farmecul muzicii sferelor. Este mister adânc și faptă dansul lor ca un balet dintr-o operă divină. Gânduri răzlețe nu-mi dau pace: Aș vrea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
zone metropolitane. Deoarece făceam naveta, uneori de două ori pe lună, am fost continuu șocat de diferența dintre Europa și America. Adeseori lucrurile mărunte mi-au atras atenția. De exemplu, când intru Într-un closet public În Europa luminile se aprind automat și se sting apoi după nouă sau zece minute, indiferent dacă am terminat sau nu. Sau când intru În majoritatea camerelor de hotel, trebuie să introduc o cartelă, care este și cheie, Într-o fantă pentru ca luminile să se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
automat și se sting apoi după nouă sau zece minute, indiferent dacă am terminat sau nu. Sau când intru În majoritatea camerelor de hotel, trebuie să introduc o cartelă, care este și cheie, Într-o fantă pentru ca luminile să se aprindă. La plecare, scot cartela din fantă și luminile se sting În mod automat. La fel, Într-un aeroport sau când mă apropii de o scară rulantă, un sensor simte prezența mea și scara Începe să se miște. Toate aceste mici
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mama, între noi toți și noi toți, între noi toți și primărie, și biserică, și guvern, și parlament, și președinție... Cam asta înseamnă. Groparul: Ba, capra-i mai moartă decît spui tu... Mai ai o țigară? (ia una și o aprinde); Domnule, un conducător, fie el ministru, parlamentar sau ceva și mai mare... trebuie să-și cîștige un ceva..., nu știu cum să-i spun..., o aureolă... un fel de sacralitate, să-i spunem..., adică ceva care te face să-l iubești... să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Popescu doi; are o geantă, pe care o pune pe măsuță; se așează pe un fotoliu; ăl privește îndelung pe Gh. Popescu unu) ... Să știi că dorm..., dorm profund... și, în plus, nu sînt acasă... Gh. P. doi: ...Cunosc... (își aprinde o țigară) Gh. P. unu: Știi că nu suport fumul de țigară... cînd dorm... Gh. P. doi: ...Cunosc..., și mai ales cînd nu ești acasă... Gh. P. unu: (a deschis ochii) Parcă spuneai că te lași... Gh. P. doi: Exact
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P unu: Iar?! Am jucat-o și săptămîna trecută... Gh. P. doi: Ba nu, am jucat-o acu' trei săptămîni... Gh. P. unu: Bine, hai că aranjez eu scena..., tui caută textul..., să ne ajutăm oleacă... (trage cortina miniscenei, aprinde reflectorul, pune două scaune, stinge lumina din cameră; Gh. P. unu își pune o șapcă, Gh. P. doi, o bască toate luate dintr-o cutie) Gh. P. doi: (schimbînd șapca cu basca) Hai că azi joc eu pe Paleu, și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce spun... Gh. P. doi: Deci, vrei să zici că nu-i adevărat ce mi-ai spus... Gh. P. unu: Ei, asta-i! Da ce mi-ai spus tu i-adevărat? Gh. P. doi: (tace, se mișcă, bea din pahar, aprinde o țigară) Gh. P. unu: Mi-ai stricat aplauzele..., pune și mie o gură. Gh. P. doi: (îi dă paharul) Cum s-ar spune, m-ai tras de limbă... Gh. P. unu: Mi-ai spus să te ajut..., m-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule! M-auzi! Te-ai sculat? (tăcere) Aiurea! Nu doarme, dar nu vrea să răspundă. Ce figură de om mai e și ăsta! (se aud clopotele bătînd "în dungă"; își aprinde o țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de libertate... ba uneori chiar crezi că ești liber... ca acuma, de exemplu, cînd ai decis ca azi să fie miercuri... E adevărat că e doar o scînteie de libertate... care s-a stins în chiar clipa în care ai aprins-o... Octav: E, totuși, ceva... Groparul: Nu e nimic, fugarule, nu e nimic... Omul ca să fie, chipurile, liber, e în stare să facă orice... Numai că a face orice ca să fii liber, înseamnă să te înjugi la acest orice... adică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
conducător... un mare conducător... care ne îndrumă ca un părinte suprem... și ne dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără țara de dușmanii... care ne invidiază realizările... (se aprinde, devine din ce în ce mai patetic, dar și sincer, convingător...!) Și noi îl iubim din adîncul inimii! Și ziua și noaptea! Și în stare de veghe, și în stare de somn! (încă un plus de voce și de... credință) Și să-i ferească
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mama, între noi toți și noi toți, între noi toți și primărie, și biserică, și guvern, și parlament, și președinție... Cam asta înseamnă. Groparul: Ba, capra-i mai moartă decît spui tu... Mai ai o țigară? (ia una și o aprinde); Domnule, un conducător, fie el ministru, parlamentar sau ceva și mai mare... trebuie să-și cîștige un ceva..., nu știu cum să-i spun..., o aureolă... un fel de sacralitate, să-i spunem..., adică ceva care să te facă să-l iubești
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
el într-un cort, așa, ca să te plîngi de nu știu ce nedreptăți... că aia nu-i bine... că nu-i bine așa... că nu-i bine nici așa...că ne conduc niște "foști"... că..., numai nemulțumiri! Metei: Stai, dragă, nu te aprinde așa repede! Măi Octave, eu am venit aici pentru altă chestie, da pentru că veni vorba, eu vreau să-și spun una; mă, tu trebuie să înveți că situația asta de-acuma dacă este așa cum este, mă, înseamnă că așa trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Hovav (1995): pentru limba engleză, verbele din această subclasă nu acceptă alternanța cauzativă, însă în română multe dintre aceste verbe sunt derivate. 3.3.2.5. Emisie de sunete, de miros, de substanțe: ● reflexive: a se prelinge (primar); a se aprinde 34, a se descărca 35, a se difuza, a se infiltra, a se propaga, a se răspândi, a se revărsa, a se trânti (derivate); ● nereflexive: a asuda, a curge, a exploda, a izvorî, a transpira, a țâșni (primare); a picura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apărea nearticulat dacă este la plural, dacă este un substantiv masiv etc. (pentru verificarea listei integrale de exemple, vezi Anexa 2): *Poluarea a agravat boală *Căldura alterează carne * Ion și-a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP): inergativele nu acceptă complementul direct propozițional (a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este la plural, dacă este un substantiv masiv etc. (pentru verificarea listei integrale de exemple, vezi Anexa 2): *Poluarea a agravat boală *Căldura alterează carne * Ion și-a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP): inergativele nu acceptă complementul direct propozițional (a), în timp ce tranzitivele (b
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion își regenerează părul folosind medicamente part. regenerat, -ă nom. regenerarea, regeneratul A SE STINGE Lumânarea se stinge lent tranz.: Ion stinge lumânarea part. stins, -ă nom. stingerea, stinsul (e) EMISIE DE SUNETE, DE MIROS, DE SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE APRINDE Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim tranz.: Ion aprinde lumina part. aprins, -ă nom. aprinderea, aprinsul A SE DESCĂRCA Timp de două zile norii se descarcă abundent tranz.: Ion descarcă sacoșele din portbagaj part. descărcat, -ă nom. descărcarea, descărcatul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosind medicamente part. regenerat, -ă nom. regenerarea, regeneratul A SE STINGE Lumânarea se stinge lent tranz.: Ion stinge lumânarea part. stins, -ă nom. stingerea, stinsul (e) EMISIE DE SUNETE, DE MIROS, DE SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE APRINDE Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim tranz.: Ion aprinde lumina part. aprins, -ă nom. aprinderea, aprinsul A SE DESCĂRCA Timp de două zile norii se descarcă abundent tranz.: Ion descarcă sacoșele din portbagaj part. descărcat, -ă nom. descărcarea, descărcatul A SE DIFUZA Lumina se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. regenerarea, regeneratul A SE STINGE Lumânarea se stinge lent tranz.: Ion stinge lumânarea part. stins, -ă nom. stingerea, stinsul (e) EMISIE DE SUNETE, DE MIROS, DE SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE APRINDE Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim tranz.: Ion aprinde lumina part. aprins, -ă nom. aprinderea, aprinsul A SE DESCĂRCA Timp de două zile norii se descarcă abundent tranz.: Ion descarcă sacoșele din portbagaj part. descărcat, -ă nom. descărcarea, descărcatul A SE DIFUZA Lumina se difuzează în toate direcțiile tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și a se rări sunt considerate ca denotând dispariția progresivă (Aerul se rarefiază în cameră; Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea orașului se răresc). 34 Ca verb de emisie de lumină și de căldură (Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim). 35 Ca verb de emisie de lumină și de sunet (Norii se descarcă). 36 L. Levin, Operations on Lexical Forms: Unaccusative Rules in Germanic Languages, teză de doctorat, MIT, Cambridge, Mass. 37 M. Baker, J. Johnson, I. Roberts
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
largi, și anume, conștientizarea degradării nivelului spiritual și liturgic. Ceea ce îl interesează mai mult pe pontif este ca „sunetul dulce” să se reîntoarcă să răsune pe buzele oamenilor, astfel încât, prin intermediul cântecului, Dumnezeu să fie primit în inimi și să se aprindă devoțiunea față de El. Din muzică, este combătut ceea ce, la timpul respectiv, părea să constituie un mijloc și o ocazie de deviere. Contrapunctul, mensuralismul, politextualitatea și hochetus devin „pericole” atunci când, duse la exces, dăunează inteligibilității textului și sporesc exhibiționismul. În aceste
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
au afirmat că muzica este mijlocul prin care se întâlnește divinitatea. Îl cităm doar pe Ernst Theodor Amadeus Hoffmann (1776-1822) ca „purtător de cuvânt” al tuturor celorlalți: „Presentimentul a ceea ce este mai înalt și mai sfânt, a forței spirituale care aprinde flăcările în toată natura, se exprimă prin intermediul notelor; astfel, muzica devine expresia celei mai înalte împliniri a existenței”. La sfârșitul acestei sintetice incursiuni în istoria muzicii sacre, reproducem cuvintele Papei Benedict al XVI-lea: „Sunt sigur că Institutul Pontifical de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]