20,606 matches
-
și vopsele, tâmplărie de aluminiu și PVC etc. Toate acestea și încă multe altele se conjugă cu grija pentru calitate, cu dotările moderne, cu schimbarea înfățișării spațiilor comerciale și de servicii, cu automatizarea și computerizarea operațiunilor, cu sporirea gradului de civilizație în sistemul de relații ofertant-beneficiar. Utilizând o grilă de criterii, care au ca referință bilanțurile anuale și indicatorii economici de eficiență, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița antrenează firmele private într-un concurs anual - "Topul județean al firmelor". Comunitatea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor sărate), și anume ceramică ce datează din perioada culturii Starčevo-Criș (mileniul VI-V î.d. Hr.). Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d. Hr.) și apoi civilizația Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpești, Oglinzi, etc. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orășenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice. În
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupația de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării. Brâurile undate simbolizează râul Mureș care străbate așezarea. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
celelalte zone. L-a numit în fruntea armatei și flotei pe Belizarie, un general de încredere, ce a reușit să reprime răscoala Nika. Vandalii nu au mai putut să reziste, fiind neobișnuiți cu clima caldă din sud și influențați de civilizația romană, pierzând energia și tăria anterioară. După ce și-au înrăutățit relațiile cu populația autohtonă datorită credinței ariene, au izbucnit revoltele triburilor berbere, contribuind la slăbirea forțelor vandalilor. Iustinian a escaladat conflictele interne dintre vandali, știind că regatele germanice nu s-
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
numeric în momentul și locul ales de comandanții bizantini După asediul din 717, în care arabii au suferit pierderi colosale, Califatul Abbasid nu a mai reprezentat niciodată o amenințare serioasă pentru interiorul țării. A fost nevoie de apariția unei alte civilizații, cea a turcilor selgiucizi, pentru a alunga în mod definitiv forțele imperiale din Anatolia estică și centrală. Secolul al VIII-lea a fost dominat de controversa iconoclastă. Icoanele au fost interzise de împăratul Leon al III-lea Isauricul, provocând revolte
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Heracliana între 610 și 711. Heraclians a prezidat o perioadă de evenimente cataclismice care au fost un moment de cotitură în istoria Imperiului . La începutul dinastiei, Imperiul era încă recunoscut ca Imperiul Roman de Est, domina Marea Mediterană și prosperă o civilizație urbana. Această lume a fost distrusă de invaziile succesive, ceea ce a dus la pierderi teritoriale , colaps financiar și ciume care au depopulat orașe, în timp ce controverse religioase și rebeliuni au slăbit și mai mult Imperiul. Până la sfârșitul dinastiei , Bizanțul, o societate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și stagnare. Reformele isauriene și repopularea din timpul împăratului Constantin V, lucrările publice și taxele impuse au marcat începutul revitalizării economice care au continuat până în 1204 în ciuda pierderilor de provincii orientale. În secolele X-XII, imperiul bizantin își proiecta imaginea de civilizație luxuriantă unde călătorii străini erau impresionați de bogăția acumulată în capitală. Cea de-a patra Cruciadă a rezultat din perturbarea producției bizantine și supremația comercială a Europei vestice, ceea ce a dus la catastrofa din 1204. Dinastia Paleologilor a încercat să
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
altă expediție de cucerire a capitalei bizantine. Relațiile au fost în general amicale. Mulți arhitecți bizantini au plecat în Rusia. Cnezatul Kievean a devenit un stat ortodox, iar după prăbușirea Imperiului Bizantin, țarii ruși s-au considerat moștenitorii și continuatorii civilizației bizantine, însuși Ivan cel Groaznic preluând titlul împăratului bizantin. În timpul dinastiei macedonene, în Occident, urmașii lui Carol cel Mare au abandonat concepția acestuia, chiar din timpul lui Ludovic cel Pios și au preluat titlul de Împărați ai Romanilor, încercând chiar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de Europa Occidentală, așa cum a fost arătat de jefuirea Constantinopolului în timpul celei de-a patra Cruciade. Secolul al XX-lea marchează o creștere semnificativă a interesului istoricilor pentru înțelegerea imperiului și a impactului pe care l-a avut acesta asupra civilizației europene. Contribuțiile la dezvoltarea culturii, științei și vieții sociale a Occidentului au fost recunoscute cu greu și doar în ultima perioadă. Orașul Constantinopol, numit pe drept cuvânt „Orașul-Rege”, a fost o metropolă cu o importanța majoră în Evul Mediu, pe
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Edenului, Grădina Mănăstirii, care era făcută după dorințele ului. Punct important al acestor închipuiri a fost grădina franceză în stil baroc. După Iluminism imaginările despre grădina Paradisului au fost înlocuite tot mai mult cu un peisaj străvechi, o lume dinaintea civilizației, deci tot în fața căderii în păcat. Pentru ecologiștii din ziua de astăzi, ul este mai mult o pustietate, o pădure străveche sau un biotop. Conform Bibliei, Grădina Edenului a fost creată de Dumnezeu în a șasea zi. Acolo i-a
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
conștient sau nu, să impună lumii întregi această carte sfântă pentru ei, un adevărat testament religios și politic totodată. Opera Sf. Augustin a dăruit viață, coeziune și mai ales vocație istorică Occidentului catolic, lume ce devine o sinteză reușită între civilizația latină, vitalitatea germanică și mărturisirea creștină. De la papă și până la ultimul țăran habotnic, catolicii vor fi marcați de crezul istoric al Sf. Augustin și vor sili istoria medievală să se încadreze în cadrele și tiparele stabilite de acesta. În perioada
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
popoarelor barbare, într-o lume ce încearcă să-și regăsească echilibrul și totodată să integreze într-o nouă sinteză valorile romane și creștine cu cele germanice, proces complex desfășurat de-a lungul secolelor V-VIII, ei bine, în această nouă civilizație ce este pe cale să apară, religia creștină și Biserica însumează toate energiile viabile. Ele devin singurele realități stabile. De acum înainte, creștinismul înseamnă viață și viitor iar istoria Evului mediu nu poate fi concepută fără istoria Bisericii creștine din această
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
viață și viitor iar istoria Evului mediu nu poate fi concepută fără istoria Bisericii creștine din această parte a Europei. Spiritul creștin (viitor catolic) devine esența acestei noi lumi. Silită de istorie să devină elementul stabil al identității acestei noi civilizații, biserica romană regăsește în interiorul său caracterul dinamic, vocația creatoare îndreptată spre viitor, specifică creștinismului. Căci, dacă ortodoxie înseamnă har divin și mărturisire, geniul catolic este expresia sublimă a forței creștinismului de creare a unei noi lumi. Toate acestea, biserica romană
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, “De Civitate Dei “ a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru zidirea unei noi civilizații. Sf Augustin plasează istoria pe o axă temporală liniară care începe potrivit dogmei creștine de la facerea lumii de către Dumnezeu (Geneza biblică) și se termină în momentul Judecății de Apoi.. Datorită păcatului originar, în urma alungării din Rai, întreaga creație divină se
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
primul arondisment, într-o clădire istorică, fost palat regal, Palatul Luvru. Exponatele de artă franțuzești acoperă o largă parte din istoria Franței, de la Dinastia Capețienilor până în prezent. Muzeu cu caracter universal, Luvrul posedă opere de artă din epoci diferite ale civilizației, din Antichitate până la 1848, și acoperă o arie geo-culturală întinsă, de la Europa occidentală, Grecia, Egipt până la Orientul Apropiat (la Paris există - în linii mari - o împărțire a domeniilor de expunere muzeală: arta europeană din perioada de după 1848 este încredințată Muzeului
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
astfel suprafața de expoziție a acestui departament. În 1998, Școala Luvrului () este instalată în aripa Flore (5000 m), aripă în care se găseau vechile colecții de sculptură. Muzeul Luvru prezintă opere ale artei occidentale din Evul Mediu până la 1848, ale civilizațiilor antice care au precedat-o și influențat-o și ale artei islamice. Colecțiile sunt repartizate celor opt departamente ce își au fiecare istoria proprie legată de curatori, colecționari și donatori. Acest departament expune lucrări din bazinul mediteraneean, care acoperă o
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
ce își au fiecare istoria proprie legată de curatori, colecționari și donatori. Acest departament expune lucrări din bazinul mediteraneean, care acoperă o largă perioadă de timp, din epoca neolitică până în secolul al VI-lea. Mai specific, colecția pornește din perioada civilizației Cicladelor, întinzându-se până la declinul Imperiului roman. Departamentul este unul dintre cele mai vechi ale muzeului, fiind inițial colecția regală de artă, din care o parte fusese dobândită sub domnia lui Francisc I. La început, colecția era concentrată pe lucrări
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
arbaletă gigant, au fost interpretate, realizate cu mijloacele acelei epoci și testate cu succes. Multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit astfel fezabile. În tinerețea lui Leonardo da Vinci, Florența era centrul Renașterii creștine, un focar de cultură și civilizație. Artistul și-a început ucenicia în 1466, în atelierul lui Verrocchio, an în care maestrul acestuia, marele sculptor Donatello, se stingea din viață. Pictorul Ucello, ale cărui experimente cu perspectiva dezvoltaseră tehnica de realizare a peisajelor, era în amurgul vieții
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
perioada bizantină", termen neutilizat anterior. În perioadă anilor 1204 - 1261, a fost capitala Imperiului latin din Orient, ca urmare a cuceririi sale de către armata Cruciadei a IV-a (1195 - 1204). Pe parcursul unui mileniu Constantinopol-ul și imperiul său au fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
capitala Imperiului latin din Orient, ca urmare a cuceririi sale de către armata Cruciadei a IV-a (1195 - 1204). Pe parcursul unui mileniu Constantinopol-ul și imperiul său au fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, de la care a împrumutat trăsături
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
IV-a (1195 - 1204). Pe parcursul unui mileniu Constantinopol-ul și imperiul său au fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, de la care a împrumutat trăsături noi, luând naștere o civilizație de sinteză, civilizația bizantină. Imperiul Bizantin și capitala sa
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Pe parcursul unui mileniu Constantinopol-ul și imperiul său au fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, de la care a împrumutat trăsături noi, luând naștere o civilizație de sinteză, civilizația bizantină. Imperiul Bizantin și capitala sa, au constituit și creuzetul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, de la care a împrumutat trăsături noi, luând naștere o civilizație de sinteză, civilizația bizantină. Imperiul Bizantin și capitala sa, au constituit și creuzetul afimării creștinismului, în general și al celui ortodox în special
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, de la care a împrumutat trăsături noi, luând naștere o civilizație de sinteză, civilizația bizantină. Imperiul Bizantin și capitala sa, au constituit și creuzetul afimării creștinismului, în general și al celui ortodox în special. Din punct de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-un larg sincretism. Aici s-a întâlnit civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, de la care a împrumutat trăsături noi, luând naștere o civilizație de sinteză, civilizația bizantină. Imperiul Bizantin și capitala sa, au constituit și creuzetul afimării creștinismului, în general și al celui ortodox în special. Din punct de vedere istoric, alături de Atena și Roma, Constantinopolul și deci Istanbulul, este una dintre cele
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]