18,996 matches
-
cu confecționarea hainelor, mai ales din lână, importante fiind covoarele din lână de oaie care se mai fac și acum în diverse culori și forme. Apar și meserii noi ale particularilor, care se ocupau de fierărie, tâmplărie, covăcie, precum și mici comercianți.</br> Populația era mult legată de biserică și de școală. În satul Doștat, biserica datează din anul 1866. Este acoperită cu țiglă și zidită din piatră și cărămidă, având un singur turn de cca. 20 m, patru geamuri și două
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
a căsătorit cu Felisa González Umaña, care avea la acea vreme paisprezece ani, si cu care a avut numeroși copii. În timpul războiului civil familia sa a trecut printr-o perioadă de dificultăți financiare. Isaacs a încercat fără succes să devină comerciant că tatăl său. În cele din urmă s-a orientat spre literatura, scriind primele sale poezii între 1859 și 1860. De asemenea, în această perioadă a mai scris și câteva drame cu subiect istoric. În 1860 Isaacs s-a înrolat
Jorge Isaacs () [Corola-website/Science/301520_a_302849]
-
poluarea mediului înconjurător al comunei. Profilul economic al comunei este predominant agricol, predominând sectorul vegetal și zootehnic. În comună există și unele secții de prestări servicii ca prelucrarea produselor agricole, prelucrarea lemnului și reparații auto precum și un anumit număr de comercianți (se ocupă cu comerțul). Suprafața totală a comunei Devesel este de 10.421 ha, din care: Principalele culturi din comuna sunt cele de cerealele. Fiind o zonă cu fertilitate a pământului mai redusă, aceste culturi solicită multă muncă. Având în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
a obține venituri din America, constatând eficiența activităților contrabandiștilor americani, taxele vamale încasate coborând la 1800 de lire anual. La propunerea sa, Parlamentul britanic a adoptat în aprilie 1764 Legea Venitului American (American Revenue Act, cunoscut ca și Sugar Act), comercianții coloniali fiind obligați să plătească o taxă de șase pence pe galon la importul de melasă străină. Din cauza corupției, au anulat în mare parte impozitele și subcotat taxa pentru ca produsul englez să fie mai ieftin decât cel francez. Se privilegia
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
reglementarea comerțului, introducerii unei monede unice, elaborarea legilor de navigație și politicii externe, precum și de dispunerea unei armate și flote care să înăbușe revoltele, și democrații care doreau un guvern central slab, îngrădit în drepturile sale, micii fermieri și micii comercianți favorizând suveranitatea statului lor, de asemenea, liderii acestora cereau guvernului central să nu i se acorde dreptul de a impune și percepe dări și taxe sau de a controla forțe armate, de a reglementa comerțul și de a decreta legi
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
decreta legi de navigație, toate taxele și impozitele trebuind să fie votate de Legislativele statelor ce dispuneau de forțe armate proprii care să nu fie utilizate împotriva poporului, și să reglementeze comerțul și navigația pentru a-i împiedica pe marii comercianți și proprietari să-i oprime pe fermieri, de asemea, să fie investite cu puterea de a bate moneda, a emite note de credit și a reglementa relațiile dintre creditori și debitori. John Adams scria despre tendințele separatise foarte puternice din
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
dovedit a fi curajos în bătălia de la Bunker Hill. Liderii radicali au preconizat folosirea negrilor ca soldați în Armata Continentală, iar James Madison, președintele Comitetului Securității din Virginia, susținea că negrii să fie eliberați și înrolați, dar plantatorii, proprietarii și comercianții se opuneau. La propunerea lui John Rutledge, delegat al Carolinei de Sud, Congresul Continental a interzis înrolarea negrilor în octombrie 1775. Consiliul generalilor armatei americane a adoptat o decizie similară până când pe 12 noiembrie, Washington a emis un ordin pe
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
circulație, fiind cumpărate de speculanți la cota 1:1000, în speranța că Congrsul le va răscumpăra, Statele retrăgând de pe piață moneda hârtie proprie după 1789. Cursul inflației a înlesnit speculațiile și marile afaceri, lovind în masă de fermieri, lucrători, mici comercianți și meșteșugari. S-a fixat prețul muncii, produsele scumpindu-se de la o zi la altă și salariile fiind însă înghețate. Marii comercianți sporeau prețurile la produsele puse în vânzare în tranzacii monetare, anticipând deprecierea lor. Micii fermieri, meșteșugari, comercianți erau
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
proprie după 1789. Cursul inflației a înlesnit speculațiile și marile afaceri, lovind în masă de fermieri, lucrători, mici comercianți și meșteșugari. S-a fixat prețul muncii, produsele scumpindu-se de la o zi la altă și salariile fiind însă înghețate. Marii comercianți sporeau prețurile la produsele puse în vânzare în tranzacii monetare, anticipând deprecierea lor. Micii fermieri, meșteșugari, comercianți erau siliți datorită creșterii prețurilor să se împrumute. Când inflația s-a acutizat, creditorii s-au asigurat prin lege că datoriile vor fi
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
mici comercianți și meșteșugari. S-a fixat prețul muncii, produsele scumpindu-se de la o zi la altă și salariile fiind însă înghețate. Marii comercianți sporeau prețurile la produsele puse în vânzare în tranzacii monetare, anticipând deprecierea lor. Micii fermieri, meșteșugari, comercianți erau siliți datorită creșterii prețurilor să se împrumute. Când inflația s-a acutizat, creditorii s-au asigurat prin lege că datoriile vor fi plătite la echivalentul în argint existent. Speculanții, marii comercianți, afaceriștii își investeau profiturile de hârtie monedă în
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
tranzacii monetare, anticipând deprecierea lor. Micii fermieri, meșteșugari, comercianți erau siliți datorită creșterii prețurilor să se împrumute. Când inflația s-a acutizat, creditorii s-au asigurat prin lege că datoriile vor fi plătite la echivalentul în argint existent. Speculanții, marii comercianți, afaceriștii își investeau profiturile de hârtie monedă în pământ, case, industrie și mărfuri neperisabile, ipoteci, bonuri de tezaur. Msele s-au ridicat împotriva speculanților în acțiuni, în 1777, în orașele Boston și Beverly, Est Haven și altele , grupuri de femei
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Franței. Cu sau fără Spania, Franța avea să se răzbune pentru înfrângerea umilitoare din Războiul de Șapte ani cu Anglia. Cantități mari de muniții și produse au fost încărcate în porturile franceze pentru America de către întreprinderea lui Beaumarchais sau de către comercianții francezi ce făceau afaceri cu reprezentanții americani aflați la Paris. Corăbiile americane se foloseau de porturile franceze și vasele corsar americane pentru a-și desface prăzile. Benjamin Franklin a devenit ambasadorul Americii pe lângă poporul francez în așteptarea momentului când avea
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Lunca Bradului s-au expropriat 340 ha de la particulari 9. Odată cu începutul exploatărilor forestiere în defileul Toplița - Deda, de la mijlocul secolului al XIX-lea încep să apară și relațiile capitaliste în localitate. În această perioadă își fac apariția armenii, mari „ comercianți de lemne”, mai apoi germanii și evreii, care prin diferite mijloace reușesc să deposedeze populația de micile suprafețe de pădure pe care le aveau și să intre în relație cu marii proprietari trecând la un proces de exploatare „ sălbatic”, a
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
proprietari trecând la un proces de exploatare „ sălbatic”, a pădurilor de pe teritoriul comunei 10. Țăranii deposedați împreună cu muncitorii aduși din alte părți formează la sfârșitul secolului al XIX-lea, o clasă distinctă „ proletariatul forestier”, iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de agricultură, în special de creșterea animalelor, formând clasa țărănimii 11. Apariția comercianților a determinat constituirea unei noi clase a burgheziei, care va pătrunde adânc în industria forestieră. Apariția burgheziei aduce după sine o
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din alte părți formează la sfârșitul secolului al XIX-lea, o clasă distinctă „ proletariatul forestier”, iar cei care au rezistat atacurilor comercianților forestieri s-au ocupat în continuare de agricultură, în special de creșterea animalelor, formând clasa țărănimii 11. Apariția comercianților a determinat constituirea unei noi clase a burgheziei, care va pătrunde adânc în industria forestieră. Apariția burgheziei aduce după sine o nouă pătură socială, cea a funcționarilor care devine destul de numeroasă în localitate. Dintre clasele și păturile sociale care s-
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
1970, densitatea medie era de 100-120 loc/ km2. Satul va avea în anul 1990 în jur de 425 de familii, cu un numar de 2-4-8-10 membrii în familie. Ocupații- cultivarea pământului, creșterea animalelor; meserii: lemnari, tâmplari, butnari, șoferi, croitori, sudori, comercianți, educatori, etc. Sursa : Gheorghe Bibiri.
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru umezire. După folosire pensulele se spală cu apă curată rece se șterg ușor și se lasă la uscat cu perii în jos. Mărci cunoscute de pensule sunt DaVinci, Escoda, Isabey, Raphaël, Kolonok, Robert Simmons, Arches și Winsor & Newton. Unii comercianți au dreptul să vândă pensule de o anumită marcă sub propriul lor nume. La pictura în acuarelă se mai folosesc mici bureți, tampoane de vată, cârpe, sugative, periuțe de dinți pentru stropire, lame sau pene pentru răzuire. De asemenea, uneori
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
au participat în răscoala de la Hegyalja și a devenit al doilea focar după Tarpa în timpul răscoalei condusă de Rákóczy. Secolul XVIII a fost caracterizat de o societate multicoloră: au apărut breslele (croitori și pantofari în 1714, blănari în 1733, asociația comercianților greci în 1735), neamul român se înmulțește, neamul maghiar crește prin colonizare, nobilimea și iobăgimea se despart (1740), conducerea podgoriei devine de sine stătătoare. Promotoriumurile noastre au fost recunoscute deja, cultivarea tutunului era vestită prin țară, peștele nostru era servit
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
stabilească un domiciliu permanent. După acest an, în Aldorf au început să se stabilească și evrei. În 1880 erau 7 evrei, iar până în anul 1930 numărul lor a crescut la 37. Aceștia se ocupau în special cu negoțul, fiind birtași, comercianți sau negustori. La Aldorf locuia o singră familie de maghiari, care au lucrat ca muncitori la calea ferată.
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
capitalistă în societatea din comuna Bordei Verde, apărând pe lângă agricultori un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de 364.758 lei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
iar 2 românește și ungurește." La recensământul din 1910, satul avea 1.057 locuitori, dintre care 1.001 greco-catolici, 37 evrei, 11 romano-catolici și 8 reformați. La recensământul din 1920 erau 1.050 locuitori. Ioan Margin și David Goldberg erau comercianți în sat; Ioan Margin era și primar. Notar era Vasile Rob. Emil Pocola era învățător, iar Simion Barboloviciu era preot paroh în Bocșa. Cel mai important proprietar de moșii era Fargó Sándor, care avea 170 jugăre). În perioada interbelică a
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
emise de Mokson descoperite în regiune). Este cunoscută atât pentru vinurile de calitate obținute din podgoriile ce o împrejmuiesc, cât și pentru numeroasele vestigii care fac obictul de studiu al arheologilor. Zona reprezintă un vechi teritoriu de întrepătrundere a drumurilor comercianților care veneu în special din Orient pentru a face schimb de marfuri cu negustorii nord-dunareni. Multiple descoperiri arheologice și-au găsit ecoul în literatura de specialitate. Ruinele unei fortificații în punctul “La cetățuie”, de unde provin materiale române, bizantine și slave
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima statistică cu privire la populația comunei a fost întocmită în anul 1832, după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic în Moldova. Astfel, în Crețești locuiau 1292 de locuitori, printre care 8 familii de evrei (majoritatea comercianți, stabiliți în comună ca urmare a creșterii taxelor în Episcopia Hușilor). La recensământul din anul 1893, din comună făceau parte doar două sate, Crețești și Crețeștii de Sus. Budești aparținea de comuna Curteni iar Satu Nou a fost înregistrat oficial
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Sofronie. Școala avea un învățător, Cijevschi Dionisie, și două învățătoare: Cijevschi Domnica și Zetel Olga. Proprietarul moșiei de 700 de fălci (adică de 1000 de hectare) era boierul Barbu Artur. Majoritatea locuitorilor erau agricultori, cei câțiva meseriași (cizmari, croitori sau comercianți) erau nemți, evrei sau polonezi. Erau și două cârciumi, proprietatea evreilor Abraham Isac și Fuchs Abraham, și o bancă. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Baineț se ridica la 1625 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (40,8%), cu o
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]