18,262 matches
-
creativitate și imaginație în activitatea lor, dar și în comportament. Școala, mai mult decât alte organizații, oferă membrilor săi libertate de manifestare și prezintă flexibilitate față de atitudinile mai puțin conformiste. desigur, această libertate se manifestă între anumite limite impuse de logica organizației. O a treia caracteristică ce distinge școala de alte organizații cu implicații în sfera educației și a culturii este prezența mai multor tipuri de membri, atât în plan organizațional, cât și în plan pedagogic. În plan organizațional se află
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lumii. Herpyllis (sec. IV î.H.) O altă cunoscută hetairă, Herpyllis, este amintită ca fiind o prietenă spirituală a lui Aristotel (384-322 î.H.), discipolul lui Platon, dascălul lui Alexandru Macedon, filosof și savant ce a cuprins variate domenii: filosofie, logică, etică, politologie, poetică, biologie, chimie, psihologie, fizică. Este creatorul școlii filosofice Liceum și autorul multor lucrări de valoare: Metafisica, Fisica, De anima, Organon, Etica nicomahică, Retorica, Poetica ș.a. Thais (sec. IV î.H.) Nu se știe dacă Thais a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sarcină a fost identificarea numărului de instincte pe care le are ființa umană. Lucrurile au scăpat repede de sub control, doctrina insinctivă devenind repede speculativă pe măsură ce lista includea peste 6000 de insctincte (Bernard, 1924; Dunlap, 1919 apud Reeve, 2009). În plus, logica care susține teoria instinctului a fost identificată ca fiind circulară (Kuo, 1921; Tolman, 1923 apud Reeve, 2009). Ceea ce lipsește în acest caz fiind o cale independentă de a determina dacă instinctul chiar există. Aventura psihologilor cu teoria instincului a început
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
produce împotriva oricărei așteptări; surpriza va fi atunci mai puternică decât dacă ele s-ar fi produs de la ele însele sau din întâmplare, pentru că noi găsim loviturile destinului deosebit de surprinzătoare când par să se întâmple voit." (cap. 9) Exigența de logică a spectatorului și înclinația lui către iraționalitate riscă să intre în conflict. De aceea, pentru a la satisface împreună, autorul dramatic poate să meargă până la limitele verosimilului. Există, după părerea lui Aristotel, o verosimilitate a lipsei de verosimil, punct de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
multiple Veți găsi aici acțiuni Ce se adaugă dramei principale și o împodobesc Schimbările de ton de la patetic la burlesc Și folosirea rațională a neverosimilului."18 Yvan Goll, și el, în Prefața la Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă a logicii matematice sau chiar a dialecticii. În același timp, alogica va servi pentru a arăta miile de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
neverosimilului."18 Yvan Goll, și el, în Prefața la Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă a logicii matematice sau chiar a dialecticii. În același timp, alogica va servi pentru a arăta miile de sclipiri ale unui creier uman care gândește un lucru și spune altul și care sare de la o idee la alta fără cea mai mică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
figurație realistă. Cu privire la spectrul din Hamlet, scrie: Este materializarea momentană a Forțelor invizibile care domină orice acțiune, și mai este cererea formulată de autor către oamenii de teatru de a-și da frâu liber imaginației, și de a lăsa înțeleapta logică să somnoleze."20 Fiu al unei comediene, el însuși comediant foarte de tânăr, cunoaște bine arta actoriei, asupra căreia a reflectat întreaga viață, atât în practica personală, cât și în predarea ei, și căreia îi consacră o revistă, The Mask
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în 1854. În ianuarie 1855, este chemat profesor la Iași, unde va preda filosofia la Academia Mihăileană. În 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ține cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat și public, de logică și de psihologie. Rămăsese partizanul acelorași idei liberale, unele chiar revoluționare, ca în 1848, câștigându-și aici numeroși adepți. Entuziasmați de ideologia sa, aceștia înființează gruparea politică Fracțiunea liberă și independentă, care număra printre membrii ei pe G. Panu, Șt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
o acordăm, ca și alți autori, opiniei subiecților noștri în raport cu sănătatea sexual-reproductivă și cu tot ceea ce implică ea. Am optat pentru chestionar deoarece acesta este un instrument privilegiat de cunoaștere a socialului printr-un punct de vedere care descifrează, prin logica încrucișărilor, legături dintre fapte mai puțin vizibile și mai puțin cuantificabile altfel [4]. Instrumentul cercetării l-a constituit un chestionar standardizat, tehnică de colectare a datelor cel mai frecvent utilizată în științele socioumane, prin care am surprins (în primul rând
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unui operator de teren specializat. Chestionarul, în forma sa inițială, a fost testat pe un eșantion (lot) pilot de 105 subiecți, bărbați și femei de peste 18 de ani, în majoritate din București, urmărindu-se înțelegerea și claritatea întrebărilor, corectitudinea și logica codificării răspunsurilor, rata non-răspunsurilor și timpul necesar de completare. Consistența internă a chestionarului privind scalele utilizate pe seturi de itemi s-a estimat prin analiza de itemi (reliability analysis) folosind coeficienții Cronbach α (Cronbach's coefficient alpha α), și atunci când
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
dintr-o încercare de portretizare pe care i-o face Eugen Barbu: „În câmpul literar a apărut un individ păduros, dur, cu ceva apăsat în mers și glas, cu o revendicare pătimașă în ședințele noastre de breaslă. M-au impresionat [...] logica lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite apoi în volumele Fragmentarium (1969) și Nevoia de adevăr (1978) - la „Luceafărul”, „Suplimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
amintește că un anumit fenomen religios, chiar observat În timp și spațiu, nu se lasă epuizat Într-o descriere: și aceasta pentru că, Înainte de a fi un produs al condiționărilor istorice, pare guvernat de reguli interne de funcționare și de o logică aparte care permit și pun bazele repetabilității În timp și spațiu. Dar dacă se dorește să se Înțeleagă un aspect semnificativ al lucrării, trebuie făcută o precizare esențială. Caracteristica distinctivă a unei istorii religioase, În general, și a unei istorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nici ca simple practici magice pentru fecunditate sau vânătoare. Imaginile și semnele par a fi legate de o rețea de echivalențe și opoziții, după cum multe grote au fost folosite În funcție de reguli precise (Ucko, Rosenfeld, 1967). După Leroi-Gourhan, grafismul trădează o logică, un autentic limbaj simbolic: trădează chiar un sistem religios. Se pune problema unei concepții religioase bazate pe opoziția și complementaritatea a două principii, cel masculin și cel feminin, identificate figurativ și simbolic, primul, cu calul, iar al doilea, cu bizonul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pedepse divine zguduitoare În cazul uzurpărilor de pământ și pedepse și mai Înspăimântătoare În cazul unor asemenea fapte din partea servitorilor cu complicitatea stăpânilor. Ne aflăm În prezența unei dezvoltări cu totul coerente a unei culturi sacerdotale oligarhice care, ancorată În logica scrierilor, este orientată În Întregime spre mantică, funcțională prin lectura minuțioasă a semnelor voinței divine și prin observarea scrupuloasă a ritualurilor. Fragmentele acestei literaturi ne permit să abordăm mai Îndeaproape unele trăsături fundamentale ale mentalității religioase etrusce. Zeii sunt departe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unor ostenta ce arătau o ostilitate divină neîndoielnică: lunga listă transmisă de izvoarele analistice și arheologice romane privitoare la prodigia care s-au Întâmplat la Roma și la respectivele procurationes prodigiorum sugerate de haruspicii etrusci și În general Îmbibate de logici ale magiei „simpatice”, constituie ansamblul cel mai semnificativ de informații antice pe care le posedăm despre religia etruscă. Fundamentele societății etrusce, așezate pe puternice și extinse structuri nobiliare conduse de principes, reies și din grija deosebită acordată dimensiunii funerare Încăxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o sensibilitate aparte pentru diferitele forme de cunoaștere ale epocii, s-a străduit mereu să consolideze propria cultură științifică și filozofică, armonizând cu tradiția religioasă noile cunoștințe legate de cele mai variate domenii ale cunoașterii, de la cosmogonie la escatologie, astronomie, logică, fizică, istorie naturală, drept, medicină etc. S-a vorbit deja despre rolul important pe care tradiția Îl atribuie unor preoți zoroastrieni În opera de codificare a canonului scripturii, ca Tansarxe "Tansar" sub domnia lui Ardașir și Âdurb³d ș Mahraspand³n sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-o formă, fără Îndoială, mult mai războinică decât cea inițială, atât pentru că vechiul zeu al celei de-a doua funcții - cea militară -, Indraxe "Indra", este plasat În rândul demonilor, lăsând gol un „sertar”, cât și pentru că un tip de logică internă duce la echiparea cu arme potrivite a unui zeu care trebuie să protejeze ordinea universală. Însă natura binevoitoare a zeului, care oferă celor drepți bunurile pe care aceștia le merită, este Încă foarte vizibilă În iranianul Mithraxe "Mithra", așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ei ceramica lor. Nu este cazul. A treia teorie a exercitat și exercită încă o mare fascinație, în special pentru că reinterpretează textul biblic în cheie sociologică. Procesul de dezrobire și eliberare este captivant prin componenta sa religioasă esențială. Ipoteza are logică și putere de convingere. Este inegalabilă și puterea sa de a da speranță tuturor celor exploatați astăzi în lume. Totuși, și această teorie se împiedică în unele date. Prima, nu se înțelege bine de ce Biblia nu a păstrat o amintire
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în viață. De aici, introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi și pe cele ale votului strategic. footnote>. Totuși, în cuvintele lui McLean: „Niciunul dintre cei doi (i.e. Lull și Cusanus) nu a oferit o justificare matematică sau logică pentru metoda de vot propusă. O astfel de justificare a trebuit să-i aștepte pe Condorcet și Borda” [McLean, 1990, p. 106]. Voi prezenta, de aceea, pe scurt, rezultatele obținute de Borda și Condorcet. Problema care a dus la apariția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
următoarelor teme: demonstrarea cu alte mijloace, rezolvarea, dezvoltarea sau propunerea unor rezultate similare celui arrowian; alte teoreme de imposibilitate, sisteme de vot, regula majorității, sisteme reprezentative de alegere, drepturi individuale și alegere socială, libertatea de alegere axiomatizată, alegere socială în logica fuzzy. În direcția efortului de demonstrare cu alte mijloace a paradoxului arrowian, de rezolvare, dezvoltare sau de propunere a unor rezultate asemănătoare cu condiții mai slabe sau mai tari decât cele originale, voi mai menționa câteva rezultate: Kemp (1953-1954), Blau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reprezentative de votare au fost cercetate pentru început de Murakami (1966), (1968), apoi de Fine (1972), Fishburn (1972), Sengupta (1974), Miroiu (2006). Trei arii de cercetare mai noi în cadrul paradigmei sunt libertatea de alegere axiomatizată și alegerea socială formalizată în logica fuzzy<footnote Deși, în acest caz, ar putea exista argumente în favoarea unei schimbări de paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000), Klemisch-Ahlert (1993), Bossert, Pattanaik, Xu (1994), Gravel (1994), Puppe (1996), Baharad
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000), Klemisch-Ahlert (1993), Bossert, Pattanaik, Xu (1994), Gravel (1994), Puppe (1996), Baharad și Nitzan (2000), Gekker (2001). În cel de-al doilea caz, al formalizării în logica fuzzy, voi aminti următoarele rezultate: Bellman și Zadeh (1970), Orlovsky (1978), Ovchinnikov (1981), Nurmi (1981), Kacprzyk (1986), Dutta, Panda, Pattanaik (1986), Barrett, Pattanaik, Salles (1986), (1990), Dutta (1987), Subramanian (1987), Dubois și Koning (1991), Dasgupta și Deb (1991), (1996), Banerjee
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este aleasă, se poate considera că este vorba despre o descriere, fie ea și una matematică. În privința explicației și predicției, acestea sunt generate dintr-un sistem de enunțuri fundamentale precum cel discutat anterior. Din acest sistem derivă alte enunțuri cu ajutorul logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem explica și produce predicții în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar, în termenii lui B. Hansson (1968), „suficient de generale în așa fel încât să fie îndeplinite de toate relațiile de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425]. Alternativele sunt combinate prin operatorii logicii propoziționale, dar sunt folosite, de asemenea, variabile și cuantificatori din logica de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea metateoretică), fie despre modul în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]