19,941 matches
-
caracterizezi vremurile acestea în care mulți dintre foștii cenzori conduc destinele culturii, în care foștii securiști ne râd în nas din Parlament, din guvern, din funcții publice. Cât de vinovați suntem (toți) de această riscantă restaurație? Putem să vorbim până mâine pe seama acestei teme din întrebarea ta. Moralitatea, mai importantă decât talentul, spui deja e suspectă o asemenea "clasificare". Nu o dată am auzit că scriitorul cu coloană vertebrală publică în regimul comunist nu avea talent, Paul Goma n-a scăpat nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de libertate deplină) că în planul realitate și perspectivă culturală nu este cazul să ne lamentăm față cu Europa. Ai "moșit" o mulțime de debutanți. Poți vorbi de pariurile câștigate și de pariurile pierdute? Cât de important e "schimbul de mâine" al literaturii române? Din păcate, nu prea am avut noroc în zona celor cărora am încercat să le cultiv harul. Unii au murit (de la Horațiu Ioan Lașcu la Irina Andone), alții au abandonat, alții au plecat (fugit?) în străinătate, alții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nu crezi că arta (cultura) e asul din mânecă pe care omenirea îl va scoate în momentul în care va fi pe cale să piardă... istoria? Dar omenirea va mai supraviețui istoriei? Cât de fatalist-apocaliptice îți sunt viziunile pentru lumea de mâine? Am propus ca temă, pentru Colocviile de literatură din cadrul Tîrgului de cărți de la Iași (Librex 2003, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", 9-13 aprilie a.c.) Începutul și (ne)sfârșitul cărții. Scriitorul Eugen Uricaru a acceptat participarea, ca "vârf de lance" la acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unui tânăr. Nu există fatalitate, când ai talent ești de fapt responsabil în fața naturii și societății, trebuie să te lupți pentru împlinirea ta. Și mai e ceva, totul trebuie făcut din mers. Așa că, dragă confrate scriitor tânăr, nu spune niciodată "mâine voi începe un roman esențial". Mai bine scrie astăzi cinci rânduri printre picături. Secretul reușitei pentru un scriitor este continuitatea. Chiar dacă trăiești într-un ritm extrem de alert, dragă confrate tânăr, încearcă în fiecare zi să asiguri continuitatea scrisului. Piatra Neamț Paris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și m-a întrebat uimit: "Mă, tu cine ești, de ai dușmani atât de mulți și puternici?" Și eu habar nu aveam pe atunci cine eram!), nu aveam voie să apar la televiziune decât cu acel cântec antirăzboinic, Lumea de mâine (intrat pe albumul triplu al Cenaclului Flacăra ). O serie de emisiuni filmate în Maramureș și îmi amintesc de una, pentru care Sânziana Pop și Cornel Nistorescu mă căutaseră acasă și m-au plimbat la filmări pe la Baia Mare au fost cenzurate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ar putea ca eu să-i fi scris versurile energice, bărbătești, cum s-a și vehiculat ideea, cine mai știe azi cu adevărat cum au stat lucrurile în acea nebunie generală în care am trăit, sau cel puțin istoria de mâine ar putea lua în calcul și această ipoteză, nu-i așa, Adrian Alui Gheorghe? tu știi foarte bine ce mai e și cu istoria asta și cum se intră în ea. Prin 1975, cred, mi s-a acordat Premiul anual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ușor peste poezie făcând-o una cu pământul. Noi nici nu avem viață socială, de altfel. Că în accepția termenilor viață socială înseamnă ceva ce se supune unor reguli, unei viziuni. La noi se trăiește la întâmplare, de azi pe mâine, după ifosele politicului. Noi părem o turmă cu păstorul beat, atunci când păstorul nu este și idiot. Uită-te numai la ce specimene am trimis în Parlamentul European...! Ce-ți pasă? Te ascunzi în turnul de fildeș... Turnul de fildeș a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
același Tată Și de grija noastră poartă. Mai avem o Sfântă Mamă Care pe creștini Îi cheamă Ea, cu glasul ei duios Ne amintește spre folos „Jertfă Fiului Hristos!“ Ne spune: să ne iubim Să nu ne mai dușmănim Ca mâine de aici plecăm Plată veșnică luăm. Lume, lume sora mea ! În Cimitir 26.06.2006 Veniți frați, veniți surori Să vedeți un câmp de flori Nu sunt florile Înflorite Ci sunt crucile-n morminte Unde părinții noștri Au adormit Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
O Minune... A treia zi a Înviat! O vreme s-a m-ai arătat... Apoi la Cer S-a Înălțat! Trimițând pe Sfîntul Duh. Mângâiere pe pământ Să ne fie ajutor Noi un lucru bine știm! Poruncile să-mplinim Ca mâine și noi plecăm Cu faptele ce-adunăm . Ele nu rămân pe cale Ci te trec chiar multe vame Tatăl sus când te-o vedea Te cunoaște-n turma Sa! Așa fraților, surori, Că pământul cel cu flori E Sufletele celor ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-L hulesc scuipând În scumpa Față a Sa. El urcă În tăcere dealul Golindu-și singur paharul Ce-a fost dat să-l bea Dar pentru ce răbdare-i toate Gândește iubite frate Cât mai este timp. Gândește-te că mâine poate Va veni bătrâna moarte Și atunci e târziu! Vino, vino, frate azi, la El! Eu sunt Păstorul Eu sunt Păstorul cel Ceresc Dar oamenii mă ocolesc Îi chem pe toți, de toți mi-e dor Eu sunt Păstorul tuturor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Iuda fără milă. Acum mieluțul era În brațele Domnului Iisus era liniștit și se priveau unul pe celălalt. Domnul Iisus l-a mângâiat apoi l-a sărutat pe boticul lui roz și i-a spus tainic... Azi tu (te jertfeștiă Mâine Eu! și l-a dat să-l pregătească. Nimeni din ucenici nu a vrut să-l taie pe mieluț că le era milă, Iuda a Înșfăcat cuțitul și mieluțul și la tăiat cu mândrie și cu răutate. Această duioasă poveste
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
deschide ușa. Noi suntem la ușa Lui? Hai să stăm cu rugăciunea și inima la ușa Lui! Facem cât putem dar să facem partea noastră. Doamne te rog ajută-ne pe toți și pe mine nevrednica. Deci, azi! Cu Dumnezeu! Mâine cu prieteni și Tvr. Numai așa vom fi pe calea cea bună care duce la Mântuire, la Dumnezeire. În continuare voi scrie câte ceva de la Sf. Părinți! 1. Cugetă mereu la Dumnezeu când faci ceva. Dacă e bun ce faci, continuă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Călătoriți! 25. Zăpada e mantia care acoperă păcatele noastre și le spală cu lacrimile pocăinței noastre. 26. Te rugăm dă-ne lacrimi pe măsura păcatelor noastre. 27. Fulgii de zăpadă sunt lacrimile Îngerilor! 28. Azi stai de vorbă cu Dumnezeu, mâine cu prietenii! 29. Ai două picioare să mergi pe cărarea dreaptă care duce la Mântuire. 30. Zidește zilnic pentru Mântuire. 31. Să ai milă de toate animalele și păsările. 32. Să te ferești de păcat, oricât de mic ar fi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
se punea problema la personalul tehnic, care erau și ăștia câteva sute, vă dați seama, mă vedeau acolo, uite, ăsta intră la 9. Intram, într-adevăr la 9, dar, doar când mă chema la județ, când știam de seara că mâine trebuie să fiu la ora de..., undeva la întâlnire sau anunțam - mâine nu sunt în fabrică și e altcineva în locul meu - erau niște treburi”. Săptămâna de lucru includea și sâmbăta ca zi lucrătoare și, uneori, când era cazul și duminica
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vă dați seama, mă vedeau acolo, uite, ăsta intră la 9. Intram, într-adevăr la 9, dar, doar când mă chema la județ, când știam de seara că mâine trebuie să fiu la ora de..., undeva la întâlnire sau anunțam - mâine nu sunt în fabrică și e altcineva în locul meu - erau niște treburi”. Săptămâna de lucru includea și sâmbăta ca zi lucrătoare și, uneori, când era cazul și duminica. Toamna, angajații - la fel ca elevii și studenții - participau la campania agricolă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Asta-i foarte bine. Într-un cuvânt: cum ați caracteriza perioada în care ați lucrat la Nicolina ? A.M.: - Pentru mine o fost cea mai fericită și cea mai bună perioadă a vieții mele, eu n-am dus grija zilei de mâine, n-am suferit că n-oi avea ce mânca, că nu oi avea... Știam că voi lua salariul, că am de muncă ș-așteptam pensia, că nu mai erau mulți ani, dar se vede că n-o fost să fie
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o viață, știau foarte bine. Asta era toată treaba și nu-l puteai folosi, pentru că noi, românii, sau cei din fabrici, în general, foloseam un om, în mai multi domenii, să lucrezi: azi lucrezi la secția - să zicem - la Debitări, mâine mergi la Roluit, nu știu ce, știu eu..., bandă sau unde se prelucra ceva. S. P.: - Care erau relațiile dintre muncitori ? D. G.: - Relațiile, în general, bune, chiar foarte bune. Probleme erau, în ultimul moment s-a ajuns la... relații, din astea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ce era... După ce mă-ntorc, după o săptămână, după ce am colindat toată țara, am ajuns și pe la București, și pe la Mecanica, și spune că nu mai avem nici o șansă, îi spun lui Aurică Baciu: ...îi spun lui Aurică Baciu: „- Eu mâine îi adun pe toți la o ședință și pe urmă vin la București și-mi dau demisia.”... Aurică Baciu îmi spune: „- Iar îți dai demisia, măi ?” El o fost c-un an înaintea mea, „- Te joci de-a demisia.” „- Păi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
problema la personalul tehnic, care erau și ăștia câteva sute, vă dați seama, mă vedeau acolo, uite, ăsta intră la 9, la... cutare. Intram, într-adevăr la 9, dar doar când mă chema la județ, când știam de seara că mâine trebuie să fiu la ora de..., undeva la întâlnire, sau anunțam - mâine nu sunt în fabrică și e altcineva în locul meu - erau niște treburi. Da’ n-am făcut niciodată abuz să spun că eu sunt domnu’ dracu’ ! Nu eram domnu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
seama, mă vedeau acolo, uite, ăsta intră la 9, la... cutare. Intram, într-adevăr la 9, dar doar când mă chema la județ, când știam de seara că mâine trebuie să fiu la ora de..., undeva la întâlnire, sau anunțam - mâine nu sunt în fabrică și e altcineva în locul meu - erau niște treburi. Da’ n-am făcut niciodată abuz să spun că eu sunt domnu’ dracu’ ! Nu eram domnu’ dracu’ [râde]. Eram un coleg, eram un coleg dintre ei, care a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ați trimite de la Tehnic și puneți un maistru din fabrică să-i conducă pe ăia de la Tehnic ! Îi mai a dracului, treaba ! Că n-ascultă ăia de ăla, spune că ce, ăla e la nivelul lui ?!” „- Da’, să știi, măi, mâine dimineață te trimit pe tine !” „- Da, to’arășul director, merg eu acolo și vă arăt eu acolo cum se culege porumb ! Că eu de la cules porumb, am ajuns aici !” [râde] „- Auzi, măi - îi spune secretaru’ de partid - auzi, măi, că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să intre - credem, în cel mai scurt timp după publicare - în istoriografie! Gh. BUZATU Iași, 12 august 2010 Hușenilor mei, alături de care am trăit mai bine de patru decenii, o carte despre predecesori, spre folosul celor de azi și de mâine ! CUVÂNT ÎNAINTE Istoria zbuciumată a orașului Huși și a împrejurimilor sale, ca și dorința de a menține legăturile materiale și spirituale între generațiile trecute și cele viitoare, constituie motivația pentru care am elaborat această lucrare. Volumul de față se adresează
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unele zone, s-a recurs la rechiziționrea vitelor și a căruțelor țărănești pentru transporturi militare. La 16 aprilie 1877, N. A. Holban, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne că numărul cailor rechiziționați sau oferiți gratis este de 80; „cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea s-a făcut pe anumite termene. În total, s-au rechiziționat 264.394 care țărănești. Ministerul de Război prescrise ca fiecare județ să dea pe cale de rechiziție 150 trăsuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Fidel, dacă una din cele 638 "lovituri" ar fi reușit? Mai nimic, o spune însuși Fidel și a dovedit-o clar atacul lamentabil eșuat de la Playa Giron! Ce spunea Fidel? "Dușmanii noștri să nu-și facă iluzii! Eu mor mâine și influența mea poate crește! Odată am spus că în ziua în care voi muri cu adevărat nimeni n-o s-o creadă. Aș putea merge ca Cid, eroul care mort fiind îl purtau călare și câștiga bătălii" ("Cien horas con
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu?” - Poți să-mi dai o capsulă pe datorie? a-ntrebat. Ce ți-am spus acuma face ceva. I-am dat o capsulă și el a băgat-o-n buzunar fără comentarii. S-a ridicat. - OK, pe curînd. O să te sun mîine la aceeași oră. M-am interesat În stînga și-n dreapta În legătură cu Doolie și ca să-i verific povestea. Nimeni nu știa nimic precis despre el. Tony barmanul a zis: „Doolie o să sifoneze dacă o să fie nevoit”. Dar nu putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]