18,788 matches
-
În cazul centralelor pe combustibil lichid trebuie folosit un combustibil al cărui punct de congelare este sub temperatura minimă admisă (petrol sau motorină, nu se pot folosi combustibil lichid ușor sau păcură). La instalarea în interior, centralele termice pot fi montate numai în încăperi în care nu există pericol de incendiu, explozie sau intoxicare (asfixiere) a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere. Centralele termice cu o putere mai mare de 0,1 Gcal/h pot fi amplasate doar în
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
1180 Pa și să fie orientate spre exterior. Suprafața vitrată trebuie să fie de 0,03 m pentru construcțiile din beton armat, respectiv de 0,05 m pentru construcțiile din cărămidă pentru fiecare m de volum al încăperii. Dacă sunt montate detectoare de gaz (acest lucru este obligatoriu dacă suprafețele vitrate sunt din sticlă mai groasă de 4 mm sau de construcție specială - geam securizat, termopan) suprafața vitrată poate fi redusă la 0,02 m pentru fiecare m de volum al
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
punct forte a fost calitatea dansului. Simplu la început, dansul a devenit tot mai sofisticat și a început să reprezinte o adevărată atracție. Stilul modern al muzicalului american contrasta cu abordarea mult mai subtilă a comediilor englezești. Chiar și muzicalurile montate în Londra în West End, scrise de ultra-sofisticatul Noel Coward, aveau o tentă sentimentală cu o intrigă mai degrabă amuzantă decât incitantă. Punctul slab al spectacolelor americane îl constituia libretul - intriga și dialogurile erau de obicei superficiale. Monopolul anglo-american al
Muzical () [Corola-website/Science/319654_a_320983]
-
Cei trei mușchetari. Comparația are rolul de a o pune în inferioritate pe marea Lillian, într-o evidentă încercare de a o îngropa de vie. Însă actrița Barbara Lamarr moare subit, lăsându-și neconsolat protectorul. Lillian Gish reușește încă să monteze și să joace două capodopere realizate de suedezul Victor Sjöström: Litera stacojie (The Scarlet Letter) 1926, după Nathaniel Hawthorne și minunatul film Vântul (The Wind) 1928, a cărui lansare a fost sabotată. În cele din urmă actrița hotărăște să ceară
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
Panzer IV. Un singur prototip a fost construit după indicațiile acestea. Testele au dovedit că era necesar un tun de un calibru mai mare. Astfel, a fost ales obuzierul de 15 cm sFH 18 L/30. Acesta trebuia să fie montat pe șasiul "Geschützwagen III/IV", care prelua elemente atât de la Panzer III (transmisie și direcție), cât și de la Panzer IV (suspensie și motor). Același șasiu era folosit pentru vânătorul de tancuri Nashorn. Hummel avea o suprastructură ușor blindată, fără plafon
Hummel () [Corola-website/Science/319739_a_321068]
-
transporta muniția necesară. Acestea au fost denumite "Munitionsträger Hummel" și erau practic modelul original, însă fără obuzier și cu rasteluri pentru muniție special montate. La nevoie, vehiculele de transport puteau fi dotate cu obuzierul de 15 cm, acesta putând fi montat chiar pe câmpul de luptă. În total, au fost fabricate 714 de obuziere autopropulsate Hummel. Prima dată când Hummel a fost folosit în număr mare a fost în timpul bătăliei de la Kursk. 100 de tunuri Hummel au fost disponibile atunci în cadrul
Hummel () [Corola-website/Science/319739_a_321068]
-
a intrat în producție, însă Wehrmachtul a cerut un alt vehicul blindat de luptă, cu un design asemănător, însă mult mai bine înarmat și blindat. Sturmtiger, noul vehicul proiectat de către Alkett, utiliza șasiul tancului greu Tiger I pe care era montată o suprastructură masivă din oțel. Deși inițial tunul de asalt trebuia să fie dotat cu un obuzier greu de calibrul 210 mm, în cele din urmă Sturmtiger a fost înarmat cu un lansator naval de calibrul 380 mm. Acesta era
Sturmtiger () [Corola-website/Science/319742_a_321071]
-
și a fost folosit alături de Panzer IV (proiectat pentru a sprijini infanteria). Cu toate acestea, când germanii au întâlnit pe front tancurile sovietice T-34, introducerea unor tunuri antitanc mai puternice a fost necesară. Fiindcă pe Panzer IV se putea monta un tun de calibru mai mare, rolul acestor două modele de tancuri s-a inversat. Pe Panzer IV a fost montat puternicul tun antitanc 7,5 cm KwK 40 și acesta a fost folosit ulterior pentru luptele dintre tancuri, fiind
Panzer III () [Corola-website/Science/319736_a_321065]
-
tancurile sovietice T-34, introducerea unor tunuri antitanc mai puternice a fost necesară. Fiindcă pe Panzer IV se putea monta un tun de calibru mai mare, rolul acestor două modele de tancuri s-a inversat. Pe Panzer IV a fost montat puternicul tun antitanc 7,5 cm KwK 40 și acesta a fost folosit ulterior pentru luptele dintre tancuri, fiind principalul tanc de luptă al armatei germane. a devenit rapid un model depășit, fiind înlocuit de Panzer IV în unitățile blindate
Panzer III () [Corola-website/Science/319736_a_321065]
-
chiar și de puștile antitanc ale infanteriei. Începând cu anul 1943, tancurile Panzer III au fost echipate cu scuturi laterale de protecție pentru șenile și turelă. Acestea aveau o grosime de 5 mm și erau denumite "Schürzen". Scuturile laterale erau montate pentru a proteja tancul de proiectilele perforante cumulative (HEAT). Tot în scopul măririi rezistenței la proiectilele antitanc, bucăți de șenilă erau montate frontal. Cimentul antimagnetic Zimmerit a fost aplicat pe unele tancuri până în luna septembrie a anului 1944. Panzer III
Panzer III () [Corola-website/Science/319736_a_321065]
-
pentru șenile și turelă. Acestea aveau o grosime de 5 mm și erau denumite "Schürzen". Scuturile laterale erau montate pentru a proteja tancul de proiectilele perforante cumulative (HEAT). Tot în scopul măririi rezistenței la proiectilele antitanc, bucăți de șenilă erau montate frontal. Cimentul antimagnetic Zimmerit a fost aplicat pe unele tancuri până în luna septembrie a anului 1944. Panzer III a fost proiectat special pentru luptele dintre tancuri; din acest motiv, tunul inițial trebuia să fie de calibrul 50 mm, turela fiind
Panzer III () [Corola-website/Science/319736_a_321065]
-
lângă tun, precum și o mitralieră de același tip montată în dreapta mecanicului conductor, în carcasa blindată, manevrată de radistul tancului. De la modelul Ausf. G până la modelul final, s-a folosit o singură mitralieră Maschinengewehr 34 montată coaxial și o mitralieră MG-34 montată în carcasa blindată. De la varianta Ausf. A până la varianta Ausf. C, tancul era echipat cu un motor Maybach cu 12 cilindri HL 108 TR (183,87 kW) ce furniza o viteză maximă de 32 km/h și o autonomie de
Panzer III () [Corola-website/Science/319736_a_321065]
-
1943, StuG bazate pe sașiul țancului Panzer III au primit numeralul român III în denumire pentru a fi evidențiate de cele construite pe sașiul țancului Panzer IV. Începând cu modelul StuG III Ausf. G, o mitralieră MG 34 putea fi montată pe un scut amplasat pe suprastructura, pentru protecție suplimentară contra infanteriei în decembrie 1942. Câteva modele au fost echipate astfel retroactiv. Unele variante produse spre sfârșitul războiului au fost echipate cu o mitralieră MG34 suplimentară, montată coaxial. La sfarsitul primăverii
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
pe suprastructura, pentru protecție suplimentară contra infanteriei în decembrie 1942. Câteva modele au fost echipate astfel retroactiv. Unele variante produse spre sfârșitul războiului au fost echipate cu o mitralieră MG34 suplimentară, montată coaxial. La sfarsitul primăverii anului 1944 au fost montate pentru protecție un lansator de grenade 90mm NbK 39 ("Nahverteidigungswaffe") și o mitralieră MG suplimentară acționata din interior ("Rundum Feuer"). Începând cu a doua jumătate a anului 1943 au fost montate "Schurzen" (plăci laterale distanțate de blindaj). Pastă antimagnetica (denumită
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
montată coaxial. La sfarsitul primăverii anului 1944 au fost montate pentru protecție un lansator de grenade 90mm NbK 39 ("Nahverteidigungswaffe") și o mitralieră MG suplimentară acționata din interior ("Rundum Feuer"). Începând cu a doua jumătate a anului 1943 au fost montate "Schurzen" (plăci laterale distanțate de blindaj). Pastă antimagnetica (denumită Zimmerit) a fost aplicată din septembrie 1943 până în septembrie 1944. Carele de luptă din seria Sturmgeschütz III erau mai usor de fabricat și mai ieftine decât tancurile contemporane lor. Astfel, un
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
unor unități scoase din lupta în timpul războiului. Autotunurile au fost folosite până în 1950, când au fost înlocuite cu ȘU-76 de fabricație sovietică. Până în 1954, toate tancurile de origine germană au fost casate. În 1942, a fost luată decizia de a monta un obuzier de 105 mm pe modelul Ausf. F în loc de tunul normal. Aceste vehicule, denumite oficial "Sturmhaubitze 42, Sd.Kfz 142/2", erau menite să asigure sprijin pentru infanterie fiindcă din ce in ce mai multe StuG III erau folosite că vânătoare de tancuri
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
Porsche. Ambele serii de prototipuri utilizau acceași turelă proiectată de Krupp, principalele diferențe fiind carcasa blindată, transmisia, suspensia și motorul. Versiunea Henschel folosea o carcasă blindată convențională, cu blindaj înclinat asemanător celui folosit în cazul tancului Panther. Avea un motor montat în spate și cutia de transmisie montată în față.Folosea 9 galeți suprapuși, din oțel cu bandaj de cauciuc, cu suspensie internă așezată în laterale și plasată pe bare de torsiune transversale, într-o manieră similară tancului Tiger I. Pentru
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
turelă proiectată de Krupp, principalele diferențe fiind carcasa blindată, transmisia, suspensia și motorul. Versiunea Henschel folosea o carcasă blindată convențională, cu blindaj înclinat asemanător celui folosit în cazul tancului Panther. Avea un motor montat în spate și cutia de transmisie montată în față.Folosea 9 galeți suprapuși, din oțel cu bandaj de cauciuc, cu suspensie internă așezată în laterale și plasată pe bare de torsiune transversale, într-o manieră similară tancului Tiger I. Pentru a ușura întreținerea, galeții erau suprapuși și
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
în laterale și plasată pe bare de torsiune transversale, într-o manieră similară tancului Tiger I. Pentru a ușura întreținerea, galeții erau suprapuși și nu intercalați precum în cazul modelului Tiger I. Carcasele blindate proiectate de Porsche includeau o turelă montată în spate, motorul fiind amplasat în centrul carcasei. Suspensia era identică celei folosite la vânătorul de tancuri Elefant. Acesta avea șase galeți montați în boghiuri duble împreună cu o bară de torsiune longitudinală scurtă, acest lucru salva spațiu intern și facilita
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
și nu intercalați precum în cazul modelului Tiger I. Carcasele blindate proiectate de Porsche includeau o turelă montată în spate, motorul fiind amplasat în centrul carcasei. Suspensia era identică celei folosite la vânătorul de tancuri Elefant. Acesta avea șase galeți montați în boghiuri duble împreună cu o bară de torsiune longitudinală scurtă, acest lucru salva spațiu intern și facilita reparațiile. O versiune fabricată de Porsche avea un motor hibrid petro-electric fără baterie de stocare.Ansamblul motorului era format din două motoarea pe
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
curent celor două motoare electrice ce puneau în mișcare tancul. Suspensia Porsche a fost folosită la câteva distrugătore de tancuri "Jagdtiger". Henschel a câștigat contractul, toate tancurile Tiger II fiind fabricate de această firmă. Două modele de turele au fost montate pe vehiculele produse. Prima turelă concepută e deseori numită "Porsche-Turm" acest lucru find eronat ,Krup fiind cel care a conceput acceași turelă pentru ambele prototipuri ale tancului,turela avea blindajul frontal rotunjit iar blindajul lateral era înclinat la un unghi
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
12 16 Modelul B, avea opt viteze înainte și patru în manșarier care acționa caseta de direcție de tipul Henschel L 801 care era predispusă la defecțiuni.Suspensia era formată din bare de torsiune care susțineau carcasa pe 9 axe montate pe ambele părți.Galeți suprapuși din oțel cu bandaj de cauciuc cu diametrul de 800 mm rulau în interiorul șenilei. Ca și Tiger I,fiecare tanc avea în dotare două seturi de șenile: una normală folosită în luptă și una pentru
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
pentru echipamentul radio și aveau blindaj mai gros în zona compartimentului motorului.Sd.Kfz.268 era echipat cu radiourile FuG 8 și FuG 5,o caracteristică externă care diferențiau tncurile normale de cele de comandă era antena de doi metri montată pe turelă și "Sternantenna D"(antenă stea D) montată într-un cilindru blindat pentru protecție.Echipamentul radio era poziționat în partea din spate a tancului în zona în care se stoca în mod normal echipamentul pentru trecerea prin văduri de
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
zona compartimentului motorului.Sd.Kfz.268 era echipat cu radiourile FuG 8 și FuG 5,o caracteristică externă care diferențiau tncurile normale de cele de comandă era antena de doi metri montată pe turelă și "Sternantenna D"(antenă stea D) montată într-un cilindru blindat pentru protecție.Echipamentul radio era poziționat în partea din spate a tancului în zona în care se stoca în mod normal echipamentul pentru trecerea prin văduri de apă.Modelul "Sd.Kfz".268 folosea modelul de radio
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
partea din spate a tancului în zona în care se stoca în mod normal echipamentul pentru trecerea prin văduri de apă.Modelul "Sd.Kfz".268 folosea modelul de radio "FuG" 7 și "FuG" 5 cu o antenă de doi metri montată pe turelă și o altă antenă de 1.4 m montată pe compartimentul motorului. Tiger II a fost proiectat târziu în război, fiind fabricat în număr limitat: 1500 de tancuri au fost comandate, dar producția a fost perturbată de bombardamentele
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]