19,047 matches
-
dramatică mărturie a atașamentului său structural față de personalități de rang superior din trecut. Poetul își caută într-o vastă epocă istorică strămoșii, se întreabă din cine descinde, încercând să descifreze, în glasuri necunoscute, șoaptele sângelui. Căci: „Nu-n file-ngălbenite / Stă-mbălsămată taina măririi strămoșești” (Clio). Versurile lui se circumscriu ariei parnasianismului, autorul fiind obsedat de frumusețea exterioară, de formele de versificație impecabile, de ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cromatism al imaginilor, precum și prin îmbinarea datelor realității cu pitorescul exotic și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură romantică, are un rol predominant, totul desfășurându-se între vis și viață. În Remember, observa Perpessicius, plutește peste tot o „sete de taină și de mister” care stăpânește întreaga istorie a tânărului și bizarului Adonis, Aubrey de Vere. El rămâne până la urmă tot o enigmă, sfârșind tragic, ucis și aruncat în Spree, fără să se știe de către cine și de ce, ca și Septimius
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
porțile Orientului”, totuși din paginile romanului se degajă un farmec particular. Cu o remarcabilă intuiție artistică, C. a putut extrage o poezie indicibilă din boema și surparea prin viciu a personajelor coborâtoare din stirpea aristocratică. Peste tot este infuzată poezia tainei, a ființelor stranii, corelată cu voluptatea farmecului nocturn. Scriitorul șterge adesea hotarul dintre trecut și prezent, interferează datele realității cu cele ale visului și fanteziei, creând viziuni fascinante și o dicție poematică, de incantație. Stând de vorbă cu Pantazi, în fața
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Pajere, îngr. Marica M. Caragiale, pref. Perpessicius, cu un portret de Marcel Iancu, București, 1936; ed. bilingvă (Pajere-Aigles royaux), îngr. și tr. Romulus Vulpescu, București, 1983; Opere, îngr. și pref. Perpessicius, București, 1936; Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, București, 1988; Sub pecetea tainei, îngr. Marian Papahagi, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; ed. îngr. Alexandru George, București, 1999; Opere, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 1994; ed. îngr. și introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion, București
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
pref. Perpessicius, cu un portret de Marcel Iancu, București, 1936; ed. bilingvă (Pajere-Aigles royaux), îngr. și tr. Romulus Vulpescu, București, 1983; Opere, îngr. și pref. Perpessicius, București, 1936; Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, București, 1988; Sub pecetea tainei, îngr. Marian Papahagi, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; ed. îngr. Alexandru George, București, 1999; Opere, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 1994; ed. îngr. și introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion, București, 2001; Craii de Curtea-Veche. Sub
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Marian Papahagi, pref. Nicolae Manolescu, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1994; ed. îngr. Alexandru George, București, 1999; Opere, îngr. și introd. Barbu Cioculescu, București, 1994; ed. îngr. și introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion, București, 2001; Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 239-240; Al. A. Philippide, „Craii de Curtea-Veche”, VR, 1929, 4; Ion Barbu, Răsăritul Crailor, „Ultima oră”, 1929, 103; Sebastian, Jurnal, 265-270, 451-454; N. Iorga, Ist. lit.
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
fiica Elenei și a lui Vasile Cenușă. După absolvirea Facultății de Filologie (secția jurnalistică) a Universității de Stat din Chișinău (1971), activează ca redactor la Televiziune (1971 - 1974), apoi în cadrul editurilor Lumina, Literatura Artistică, Hyperion. Debutează cu volumul Semnele de taină (1985), urmat de alte trei culegeri de nuvele: Om de bună voie (1987), Jur pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău, 1990; Cincizeci de nuvele triste, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Critica și procesul literar moldovenesc contemporan, „Nistru”, 1986, 1; N. Rusu, Triste nuvele - 50
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale condiției poetului afirmă statutul deosebit al acestuia. El plătește cu propria ființă călătoriile în ficțiune, dar este beneficiarul unor stări de grație, când poate percepe tainele firii. În ciclul intitulat Fântâni, își omagiază modelele - Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat -, dedicându-le ingenioase poeme în spiritul și stilul fiecăruia. O îndelungată trudă poetică a necesitat și traducerea întregii creații în versuri a lui Charles
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
oralitate, o serie de scene tipice din viața unui târg oltenesc din apropierea Craiovei, pe fundalul întunecat al evenimentelor sângeroase generate de cel de-al doilea război mondial, culminând cu declanșarea și înăbușirea rebeliunii legionare din 1941. Volumul de povestiri De taină (1977) reia, în linii mari, aceeași tematică (este de remarcat, în acest context, proza intitulată Flautul). SCRIERI: Seara, când se-nchide poșta..., București, 1971; De taină, București, 1977. Traduceri: Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Ovidiu Drimba
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
mondial, culminând cu declanșarea și înăbușirea rebeliunii legionare din 1941. Volumul de povestiri De taină (1977) reia, în linii mari, aceeași tematică (este de remarcat, în acest context, proza intitulată Flautul). SCRIERI: Seara, când se-nchide poșta..., București, 1971; De taină, București, 1977. Traduceri: Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Ovidiu Drimba); Poezie italiană din secolul al XX-lea, București, 1956; Luigi Pirandello, O lume de hârtie, București, 1957; Nuvele italiene din Renaștere, București, 1964; Cesare Pavese, Luna
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
Mara Chirițescu), Mituri indiene, București, 1998 (în colaborare cu Mara Chirițescu). Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Florin Chirițescu, „Seara, când se-nchide poșta...”, LCF, 1971, 26; Nicolae Balotă, „Seara, când se-nchide poșta...”, RL, 1971, 32; Voicu Bugariu, Florin Chirițescu, „De taină”, CNT, 1977, 32; Sorin Titel, Tonul povestirii, RL, 1977, 40; Popa, Ist. lit., II, 183. L.H.
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
amintesc de Tudor Arghezi. Legătura cu mitul este percepută ca o poruncă al cărei sol este poetul: „din ani de mit” vine chemarea de a reîmpărți lumii culorile paradisului, de a realiza, cel puțin prin rostire poetică, o întoarcere la taina primordială. Poetul nutrește speranța că i se va dezvălui măcar un semn al divinității; când, în cele din urmă, căutarea își află împlinirea în chiar sufletul său, intervine neputința ființei de a suporta atâta adevăr (Trup sfânt). Alteori, se pleacă
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
stilul și de structura internă a poemelor, de unitatea și maturitatea viziunii autorului. În 1944, C. a alcătuit, împreună cu Matei Alexandrescu și Ion Frunzetti, Atlasul liric al poeziei românești contemporane. Alte volume de versuri publicate de el sunt Ospățul de taină (1944), Făt-Frumos din lacrimă (basm versificat după M. Eminescu, 1945), Finister 2 (1970) și Metafore (1971), în care sunt antologate volumele anterioare și este inclus, sub titlul Poeme noi, ciclul Metafore. Prin intermediul „metaforelor”, poetul pune și acum întrebări existențiale. Contemplând
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
II (1974), ediții bilingve, traducerea în limba franceză fiind făcută de Sandu Tzigara-Samurcaș. Segmentând grafic versul, poetul sugerează conturul sculpturilor lui Brâncuși. Genarul (1974) este o prelucrare după M. Eminescu. SCRIERI: Finister, București, 1939; Stinsa oglindire, București, 1943; Ospățul de taină, București, 1944; Făt-Frumos din lacrimă, București, 1945; Finister 2, București, 1970; Metafore, pref. Al. A. Philippide, București, 1971; Brâncuși. Poeme-Poèmes, I-II, ed. bilingvă, tr. Sandu Tzigara-Samurcaș, București, 1972-1974; Pasărea de cenușă, București, 1972; Genarul, București, 1974; Poeme alese, București
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
amănunte mișcătoare. Câteva povestiri (Pentru simbrie, Din dragoste, Inimă de mamă, Izvodul morții) sintetizează cam aceleași elemente, cu un spor în investigația psihologică, epicul fiind pe plan secundar. C. devine cu adevărat sămănătorist în romanele Du-te dor... (1936) și Tainele munților (1940), în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să-i evidențieze puritatea și superioritatea moral-socială. Primul este povestea, cu peripeții, a unei căsătorii, înecată într-o detaliată prezentare etno-psiho-sociologică a satului, pe fundalul, mereu evocat, al unei naturi
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să-i evidențieze puritatea și superioritatea moral-socială. Primul este povestea, cu peripeții, a unei căsătorii, înecată într-o detaliată prezentare etno-psiho-sociologică a satului, pe fundalul, mereu evocat, al unei naturi paradisiace. În Tainele..., acțiunea (redusă la o călătorie în munți în scop inițiatic) este întârziată până la stagnare de „pictura” amănunțită a peisajului și de numeroase întâmplări nesemnificative. Brodate pe o intrigă forțată, artificială, narațiunile (mai mult înșiruiri de secvențe lirice saturate de epitete
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
nostru, Budapesta, 1906; Inimă de mamă, București, 1908; Vis de primăvară, București, 1909; Fără noroc, București, 1914; Flămânzii, București, 1925; La vatră, București, 1925; Amintiri literare, în Tradiție și actualitate românească, II, Focșani, 1936, 113-173; Du-te dor..., București, 1936; Tainele munților, București, 1940. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 97-101; G. Bogdan-Duică, Ion Ciocârlan, „Pe plai”, CL, 1903, 11; At. M. Marienescu, „Pe plai. Schițe de la țară”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Iorga, O luptă (1979), I, 240-241
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
1909, 6; Nicolae Gane, „Inimă de mamă”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXI, 1908-1909; Pușcariu, Cinci ani, 19; George Baiculescu, „Flămânzii”, ALA, 1925, 227; Perpessicius, Opere, II, 305-306; Dragoș Vrânceanu, „Du-te dor...”, CRE, 1937, 3323; I.D. [Ion Diaconu], „Tainele munților”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; Ciopraga, Lit. rom., 589; Kalustian, Simple note, III, 198-200; Dicț. scriit. rom., I, 574-575. C.T.
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
Butor, Marguerite Duras, Samuel Beckett ș.a. Că traducătoare, dovedind o bună cunoaștere a limbilor în și din care a transpus, s-a aplecat atât asupra unor clasici ai literaturii franceze din secolul al XIX-lea (Émile Zola, Théophile Gautier, Hippolyte Taine ș.a.), cât și asupra unor mari scriitori ai secolului al XX-lea (André Gide, Julien Green, Marguerite Yourcenar ș.a.). Fără să urmărească un program anume, C. a tradus mult, semnând de cele mai multe ori și prefețele sau tabelele cronologice din volumele
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
prefețele sau tabelele cronologice din volumele propuse cititorului român. Traduceri: Miguel de Salabert, Exil interior, București, 1967; André Gide, Roger Martin du Gard, Corespondență, București, 1973; Jules Michelet, Scrieri alese, București, 1973; Pierre Gâscar, Ani de vraja, București, 1974; Hippolyte Taine, Note despre Paris, București, 1976; Robert Vergnes, Chemarea necunoscutului, București, 1977; Armând Lanoux, Pastorul albinelor, București, 1978; Émile Zola, Bucuria de a trăi, Iași, 1978, Cucerirea orașului Plassaus, I-II, București, 1989; André Dhotel, Viviane. În lumea largă, București, 1979
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi imanentiști din Renaștere, pentru care moarte și naștere nu sunt două realități opuse, ci momente egale ale vieții perpetue, în continuă devenire. Așa se face că repetatele acumulări de vechituri
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
vedere poveștile lui I. Creangă, poezia lui O. Goga, junimismul și sămănătorismul, rolul imaginilor în literatură. Impresionist în fond, C. se amăgește a fi un spirit teoretic. Ca poet, C. este, în îngânările lui epigonice, de un eminescianism impenitent (Din taina vieții, I-IV, 1915-1935). Versificând lejer, el se menține într-un minorat al expresivității, fluența molcomă a romanțelor sale smulgându-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere bibliografice: C. Sp. Hasnaș, „Din taina vieții”, poezii de Eug. Ciuchi
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]