19,617 matches
-
județul Iași, Moldova, România, formată din satele Glodenii Gândului, Griești, Jigoreni, Răsboieni, Recea, Tungujei, Țibănești (reședința) și Vălenii. Comuna se află în marginea sud-estică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Sacovăț, unde acesta formează lacul de acumulare Tungujei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre nord de Țibana, Voinești și Miroslava, și spre sud în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibănești se ridică
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
în cazul decesului. În caz de deces al asiguratului, beneficiarul primește suma primelor plătite până la momentul decesului la care se adaugă cota de participare la profit. Dacă asiguratul supraviețuiește la final de contract primește suma asigurată. Asigurarea de studii permite acumularea unor sume de bani pentru educația universitară. Asiguratul este părintele sau tutorele copilului, iar beneficiarul este copilul ajuns la momentul studiilor universitare. Unii asiguratori dau posibilitatea de a fi asigurați ambii părinți. Perioada contractuală are două etape. În prima, asiguratul
Asigurare de viață () [Corola-website/Science/300126_a_301455]
-
Budapestei. Totuși, brutalitatea și dorința de a avea succes indiferent de costuri au fost defecte imposibil de tăgăduit ale lui Jukov. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al acțiunilor lui Jukov din timpul luptelor pentru apărarea barajului de acumulare Istra (Истринское водохранилище). Generalul Rokossovski, care conducea una dintre armatele de sub comanda lui Jukov, a cerut permisiunea să se retragă pe o poziție mai avantajoasă, în 18 noiembrie 1941. Jukov a refuzat categoric să aprobe retragerea tactică. Rokossovski a trecut
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
a reacționat imediat. El a revocat ordinul superiorului său și l-a obligat pe Rokossovski să rămână pe poziții. Ca urmare, în scurtă vreme, armata lui Rokossovski a fost practic distrusă, germanii punând stăpânire pe malul estic al lacului de acumulare, extrem de important din punct de vedere strategic. Susținătorii lui Jukov explică de cele mai multe ori brutalitatea mareșalului prin presiunea incredibilă la care era supus. În vreme ce orgoliul era un factor care juca un rol decisiv în multe dintre deciziile lui Jukov, este
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
140) localitatea apare sub numele de "Szekely Kotsárd". Până în anul 1876 satul a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului. În perioada interbelică a făcut parte din județul Turda, plasa Câmpia Turzii. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gema. La recensământul din 1850 au fost înregistrați 1.631 locuitori, dintre care 807 români, 635 maghiari și 189 țigani. În perimetrul localității se află stația CFR "Războieni" și halta "Lunca Mureșului" și halta "Grindeni", județul Mureș. Gară
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
pentru o bună desfășurare a activității instructiv-educative. Biserica ,Adormirea Maicii Domnului” Casa ce găzduiește colecția de pictură pe sticlă și lemn precum și țesături populare ale familiei Poenarilor Biserica Ortodoxă Română Vila Breazu Cetatea dacică de la Căpâlna Cetatea Săscioriului Lacul de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
ce aparține orașului Ocna Mureș din județul Albă, Transilvania, România. Se află la 5 km de localitatea de reședință a orașului, în lunca Mureșului. Altitudine medie = 243 m În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gema. Zăcământul de sare a fost deschis prin 5 sonde mare adâncime (nr. 201-205) de întreprinderea Salina Ocna Mureș. Din studiile efectuate s-a estimat că golul subteran ce va rezulta în urmă exploatării sării la o sondă
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
apă și dioxidul de carbon din atmosferă creează un efect de seră care asigură o temperatură de suprafață relativ constantă. Dacă Pământul ar avea dimensiuni mai mici, o atmosferă mai subțire ar duce la temperaturi extreme care să nu permită acumularea apei decât în calotele glaciare din jurul polilor (așa cum se întâmplă pe planeta Marte). Distanța dintre Pământ și Soare și combinația dintre radiația solară primită și efectul de seră al atmosferei asigură ca suprafața sa să nu fie nici prea rece
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
drumul să aibă o singură bandă de circulație plus acostament și, totodată, continuarea drumului în sud, spre Curtea de Argeș, pe conturul malului vestic al lacului Vidraru (care ar fi urmat să lege și noua Cabană Cumpăna, relocată în urma creării lacului de acumulare). În 1971 se hotărăște însă realizarea drumului conform normativelor de drum național în zonă montană (două benzi de circulație cumulând 6m și acostament de 1m, de pământ, cu supralărgiri și supraînălțări în curbe). După ce s-a constatat impracticabilitatea folosirii traseului
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
în câmpia Vingăi. Legătură cu acestă se realizează printr-un drum județean (DJ 682 B), pe cursul căruia funcționează și curse regulate de transport în comun, pe rute preorășenești. Câmpia în care este amplasată localitatea a apărut ca urmare a acumulării unor vaste conuri aluvionare, aduse de râurile carpatice în pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”. Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară). Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în anul 1925, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Localitatea este amplasată în câmpia Crișurilor, în depresiunea Zărandului. La contactul câmpiei joase cu glacisul din estul localității Seleuș, apar o serie de zone mșăștinoase și lacuri mici. Tendinta generală a reliefului este de înălțare, ca urmare a proceselor de acumulare din văile râurilor care o străbat. Această câmpie se află în faza de trecere de la stadiul de mlaștină la cel de câmpie aluvionară semidrenată. Rolul important al Crișului în acest proces este diminuat de lucrările de îndiguire. Seleuș se află
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
energia „ieftină” obținută în mod normal cu consum de O, silind-o să apeleze la glicoliza anaerobă. Acest lucru determină pe de o parte un aport insuficient de energie (ATP), lucru extrem de important în ficat, iar pe de altă parte, acumularea în organism a unor compuși, cum ar fi: aciul lactic, acidul piruvic, acidul carbonic (acumulat datorită slabei irigări a țesuturilor când încă se consuma O). Acidul carbonic predomină intracelular, unde și determină modificări importante ale pH-ului, deoarece aici anhidraza
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
din plasa Orșova, jud. (districtul) Severin/Caraș-Severin (1872-1950). Ulterior a aparținut de comuna Ogradena (1951-1964) și a fost arondată orașului Orșova (1965-1968). Actualul amplasament a fost construit în anii 1967-1970, vechea vatră a așezării aflându-se sub apele lacului de acumulare Porțile de Fier I. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Eșelnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (71,7%). Principalele minorități sunt cele de
Comuna Eșelnița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301604_a_302933]
-
al zăcământului de apă minerală din zona care a fost delimitat astfel: Ape minerale au fost descoperite și în zona limitrofa, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera din depozitele aluvionare ale luncii pârâului Râieni, care constituie principale sursă de alimentare cu apă a localității. Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de către Vasile Ștef, Petre Lungu, Florentin Vulpe și Mariana Dacos, aceste rezerve s-
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetație existent se formează un nămol fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor prin care se scurge apă sulfuroasa se pot evidenția acumulări de nămol negru sapropelic rezultat din descompunerea materialului organic de natură animală și vegetală. Compoziția chimică a stratului de nămol mineral cenușiu-vinețiu cu impregnații de culoare neagră care se găsește sub pătură superioară de nămol curgător, negru-cafeniu cu resturi vegetale
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
județul Neamț, România, parte a satului Ceahlău, reședința comunei Ceahlău. Este situată la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. Singura cale de acces este calea rutieră secundară DJ155F - cunoscută și sub denumirea de "„axial”", cu conexiuni inițială și finală la DN15, pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
Ceahlău (în maghiară "Csalhó") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bistricioara, Ceahlău (reședința) și Pârâul Mare. Comuna se află în vestul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul atinge pe «sforul apei», adică în mijlocul ei, adâncimea de 18-20 m și curge cu o viteză de până la 4,5 km/oră având un debit de 7.000 metri cubi pe secundă. Puține
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Habsburgic. Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând la 800-900m lățime, iar despletirile și acumulările sub forma de grinduri și ostroave se înmultesc. Pe alocuri lunca Prahovei se îngusteaza până la 150-200m, cum se întâmplă în dreptul localitățiilor Stâncești, Stejaru și Tinosu, aceste sectoare alternând cu cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
meandreze, depunând cantități mari de aluviuni. În cadrul luncilor, grosimea depozitelor aluviale variază între 8 și 10m pentru valea Prahovei și 4-6m pentru cea a Teleajănului. Baza aluviunilor se găsețte sub talvegul actual al acestora, ceea ce indică o tendință generală de acumulare și de inalțare continuă a patului de aluviuni. Comuna Brazi împreună cu cele 6 sate componente se află situată în zone de luncă comună a Ploieștiului și Leaotului, pe partea stangă a acestuia din urmă, excepție făcând satul Stejaru. Din punctul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
în zone de luncă comună a Ploieștiului și Leaotului, pe partea stangă a acestuia din urmă, excepție făcând satul Stejaru. Din punctul de vedere al modelării actuale a reliefului Câmpia Ploieștiului este afectată în principal de procese de eroziune și acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]