19,017 matches
-
momentul votării „Sfatului Țării” cu privire la încorporarea Basarabiei la România - această chestiune sub forma unui ultimatum. S-a propus în mod categoric să se aleagă între unirea voluntară cu România în condiții avantajoase pentru Basarabia și anexare. S-a refuzat garantarea autonomiei Republicii Moldave, precum și ridicarea stării de război în scopul de a asigura Sfatului Țării libertatea. Pentru discutarea chestiunii de o astfel de importanță ca încorporarea Basarabiei la România, reprezentantul autorităților române a acordat „Sfatului Țării” un termen de 3-4 ore
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
După proclamarea independenței Ucrainei, guvernul ucrainean neadmițând nicidecum ruptura definitivă între Ucraina și Basarabia și luând în considerație aspirațiile unei notorii majorități a populației din Basarabia, își propunea să stabilească relații mai strânse cu Republica Moldovenească, conferindu-i dreptul la autonomie politică. Este indispensabil să se noteze că guvernul Ucrainei insista cu atât mai mult, cu cât este în mod pozitiv cunoscut că moldovenii nu constituie majoritatea populației din Basarabia, că această majoritate aparține popoarelor nemoldave, printre care se numără mulți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în vreo manieră oarecare dreptul la libera dispoziție a Basarabiei, în deplină justiție potrivit rațiunii. El își propunea, conform expresiei formale a voinței poporului din Basarabia, și își propune și astăzi același lucru, să acorde întregii populații din Basarabia o autonomie politică care i-ar garanta cele mai largi drepturi în domeniul social, politic și intelectual. Este evident că interesele vitale ale Ucrainei - strategice și economice - cer ca guvernul Ucrainei să insiste asupra încorporării Basarabiei care își păstrează autonomia politică, la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia o autonomie politică care i-ar garanta cele mai largi drepturi în domeniul social, politic și intelectual. Este evident că interesele vitale ale Ucrainei - strategice și economice - cer ca guvernul Ucrainei să insiste asupra încorporării Basarabiei care își păstrează autonomia politică, la Ucraina, care are toate drepturile în acest sens și ceea ce este de asemenea și voința marii majorități a populației Basarabiei. Guvernul Ucrainei speră că această supărătoare neînțelegere va fi soluționată într-o manieră încât nu va întârzia să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
diverse reprize în mod formal orice idee de supunere politică față de România. Guvernul Regal nu cunoaște în ceea ce privește politica generală și poziția internațională a Basarabiei decât cele trei declarații făcute de „Sfatul Țării” la datele următoare: 2 Decembrie 1917 — Declarația de autonomie a Basarabiei; 24 Ianuarie 1918 — Declarația de independență a Basarabiei sub numele de Republica Moldovenească; 27 Martie 1918 — Declarația de unire a Republicii Moldovenești cu Regatul României. 3. Că „Sfatul Țării” a declarat odinioară că organizarea definitivă a Basarabiei era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu drepturile inexistente ale Ucrainei asupra teritoriului cuprins între Prut și Nistru, cel puțin motivele pentru care guvernul Republicii ar vrea - așa cum o spune fără ambiguități în nota sa nr. 2928 - să încorporeze Basarabia la Ucraina chiar acordându-i o autonomie cu care Basarabia, lămurită prin propria sa existență, n-ar avea ce face, pentru că ea n-a uitat nici promisiunile de autonomie deplină și întreagă ce i s-au făcut în 1812, nici autonomia atât de redusă și mai degrabă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o spune fără ambiguități în nota sa nr. 2928 - să încorporeze Basarabia la Ucraina chiar acordându-i o autonomie cu care Basarabia, lămurită prin propria sa existență, n-ar avea ce face, pentru că ea n-a uitat nici promisiunile de autonomie deplină și întreagă ce i s-au făcut în 1812, nici autonomia atât de redusă și mai degrabă de formă ce i s-a acordat în 1816, nici maniera brutală cu care a fost despuiată de această autonomie în 1871
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Ucraina chiar acordându-i o autonomie cu care Basarabia, lămurită prin propria sa existență, n-ar avea ce face, pentru că ea n-a uitat nici promisiunile de autonomie deplină și întreagă ce i s-au făcut în 1812, nici autonomia atât de redusă și mai degrabă de formă ce i s-a acordat în 1816, nici maniera brutală cu care a fost despuiată de această autonomie în 1871, și redusă la starea de district rusesc. Cât pentru necesitățile strategice și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
promisiunile de autonomie deplină și întreagă ce i s-au făcut în 1812, nici autonomia atât de redusă și mai degrabă de formă ce i s-a acordat în 1816, nici maniera brutală cu care a fost despuiată de această autonomie în 1871, și redusă la starea de district rusesc. Cât pentru necesitățile strategice și necesitățile economice, guvernul regal are onoarea de a remarca că, în absența oricărui motiv plauzibil, numitele necesități au fost din toate vremile argumentul final invocat pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deci prin vocație pedagogică, profesorul de religie are datoria de a îndrepta cele rele și de a-i călăuzi pe elevi spre virtuțile demne de chipul lui Dumnezeu în om. Conștiința morală a copilului parcurge o etapă de trecere către autonomie morală, acest proces fiind puternic influențat de relațiile cu colegii și cu prietenii, în contextul cărora copilul dobândește experiența elaborării de norme și controlul îndeplinirii lor. În funcție de cărțile citite, bune sau rele, de modul de viață, cinstit sau mai puțin
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
reprezintă un obiectiv potențial pentru analiza funcțională, un cadru de referință funcțional pentru analiza elementelor sale. Este drept, pentru multe societăți, dar în nici un caz pentru toate, nivelul de organizare cel mai pregnant, care prezintă gradul cel mai înalt de autonomie, capacitatea cea mai puternică de autoorganizare, este societatea globală. Prototipul unui asemenea sistem este statul-națiune. Dar nici în aceste cazuri nu este anulată autonomia relativă a subsistemelor. Există și cazuri în care societatea globală este slab integrată, reprezentând mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caz pentru toate, nivelul de organizare cel mai pregnant, care prezintă gradul cel mai înalt de autonomie, capacitatea cea mai puternică de autoorganizare, este societatea globală. Prototipul unui asemenea sistem este statul-națiune. Dar nici în aceste cazuri nu este anulată autonomia relativă a subsistemelor. Există și cazuri în care societatea globală este slab integrată, reprezentând mai mult un conglomerat fragil de sisteme relativ autonome, aflate în concurență, slab integrate. Sistemul din schema funcțională are o anumită caracteristică distinctivă: este un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și un fenomen oarecare exterior care afectează funcționarea sistemului în cauză, motiv pentru care acesta dezvoltă o orientare activă de control al lui. Element funcțional poate fi un subsistem al societății globale, prezentând un mare grad de complexitate și o autonomie relativă - economia națională, statul, religia, învățământul, știința - sau o parte a unui sistem - un rol social, ca, de exemplu, rolul de „profesor”, „consultant psihologic”, „director de întreprindere”, o normă socială, ca, de exemplu, „interdicția incestului”, „obiectivitatea cercetătorului științific”, „patriotismul”, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ai schemei funcționale CF = cerințele funcționale, spațiul funcțional în care se constituie E (fenomenul de explicat). PA = posibilul acțional al sistemului respectiv, în care E este o soluție posibilă la CF. Probleme ale analizei funcționaletc "Probleme ale analizei funcționale" Problema autonomiei funcționale a sistemelor. Schema funcțională opereazăcu o idealizare, ca de altfel orice schemă explicativă: modelul unui sistem autonom care se autoorganizează, funcționând după propria sa logică. Schemele sociale sunt însă doar tendențial autonome, autonomia lor fiind, în fapt, relativă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționaletc "Probleme ale analizei funcționale" Problema autonomiei funcționale a sistemelor. Schema funcțională opereazăcu o idealizare, ca de altfel orice schemă explicativă: modelul unui sistem autonom care se autoorganizează, funcționând după propria sa logică. Schemele sociale sunt însă doar tendențial autonome, autonomia lor fiind, în fapt, relativă. În primul rând, sistemele sociale trec prin faze diferite de constituire: încep să se cristalizeze și să se organizeze ca sisteme, funcționează ca sisteme deja constituite sau se află într-o fază de disoluție. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încă un sistem în sensul propriu al cuvântului, cidoar aspiră să fie. El nu are încă finalități proprii suficient împărtășite de către toate națiunile care îl compun, fiind totodată lipsit de mecanisme eficace de promovare a unor asemenea finalități. Gradul de autonomie al unui sistem va varia substanțial în raport cu stadiul de constituire/dezagregare a respectivului sistem. În al doilea rând, orice sistem asupra căruia se oprește analiza sociologică reprezintă mereu doar un nivel al organizării complexe a societății, prezentând o autonomie relativă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de autonomie al unui sistem va varia substanțial în raport cu stadiul de constituire/dezagregare a respectivului sistem. În al doilea rând, orice sistem asupra căruia se oprește analiza sociologică reprezintă mereu doar un nivel al organizării complexe a societății, prezentând o autonomie relativă în raport cu sistemele care îl integrează ca subsistem, cu propriile sale subsisteme, cu sistemele cu care se învecinează. Starea reală a unui sistem social nu poate fi deci integral dedusă din logica sa internă autonomă. Ea reprezintă rezultanta suprapunerii și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subsistem, cu propriile sale subsisteme, cu sistemele cu care se învecinează. Starea reală a unui sistem social nu poate fi deci integral dedusă din logica sa internă autonomă. Ea reprezintă rezultanta suprapunerii și interferenței dintre o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa unor factori perturbatori sau împotriva acestora, orice sistem va tinde să-și promoveze propria sa logică, crescându-și gradul de sistemicitate, de autonomie. Presupoziția autonomiei funcționale nu este deci nerealistă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interferenței dintre o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa unor factori perturbatori sau împotriva acestora, orice sistem va tinde să-și promoveze propria sa logică, crescându-și gradul de sistemicitate, de autonomie. Presupoziția autonomiei funcționale nu este deci nerealistă. Ea face posibilă descrierea logicii interne a sistemului care există ca potențialitate. Totodată însă, trebuie să fim conștienți că analiza funcțională a dinamicii unui sistem trebuie completată cu analiza relațiilor dintre sisteme. Delimitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa unor factori perturbatori sau împotriva acestora, orice sistem va tinde să-și promoveze propria sa logică, crescându-și gradul de sistemicitate, de autonomie. Presupoziția autonomiei funcționale nu este deci nerealistă. Ea face posibilă descrierea logicii interne a sistemului care există ca potențialitate. Totodată însă, trebuie să fim conștienți că analiza funcțională a dinamicii unui sistem trebuie completată cu analiza relațiilor dintre sisteme. Delimitarea sistemelor. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pornire a organizării sociale. Statul-națiune este, în momentul actual, nivelul de organizare socială cel mai pregnant. Există însă situații în care statul-națiune se dovedește a fi mai mult un suprasistem, în care părțile componente - grupurile, clasele sociale, persoanele - manifestă o autonomie mai pronunțată, orientându-și activitatea nu după finalitățile globale, ci după cele proprii. În al doilea rând, ideea că individul este complet subordonat, modelat și modificat de societate, că finalitățile globale ale colectivității sunt prioritare în mod absolut în raport cu finalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vom observa că fiecare se bazează pe presupoziții, corecte în esența lor, dar exclusiviste. În ierarhia complexă de sisteme, subsisteme și suprasisteme din care este compusă viața socială, există, în viziunea celor două poziții, doar un singur nivel cu o autonomie deplină, cu o logică proprie, în raport cu care toate celelalte niveluri de organizare sunt derivate (suprasisteme sau subsisteme): individul sau colectivitatea. Punctul de vedere promovat în această lucrare nu este cel al unei organizări sociale care pornește de la un nivel absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o mulțime de condiții. Pentru a completa modelul nostru, este necesar să considerăm societatea ca pe o ierarhie oscilatorie de sisteme. Indivizii, orientați de finalități proprii, generează, prin activitatea lor, suprasisteme (familii, grupuri sociale, comunități) care, autoorganizându-se și sporindu-și autonomia, tind să se transforme în sisteme cu finalități proprii, modelând în spiritul lor orientarea indivizilor din care sunt compuse, tinzând să-i transforme pe aceștia în subsisteme. Indivizii înșiși oscilează între orientarea spre propriile lor finalități și interiorizarea și identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în capitolele anterioare, accentul a căzut pe rolul sistemului în constituirea și modelarea elementelor (subsistemelor) sale. Asupra acestui aspect nu este cazul să mai insistăm în cele ce urmează. Este necesar însă să aducem o serie de completări referitoare la autonomia relativă a subsistemelor și la contribuția lor activă în relația cu sistemul din care fac parte ca elemente funcționale. • Subsistemele au inițiativă funcțională. Funcția de autoorganizare a sistemelor sociale, lucru valabil în mod special în cazul societății globale, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un sistem de conducere, ci este destul de larg difuzată în masa sistemului. Subsistemul politic are un rol esențial în organizarea și coordonarea tuturor activităților sociale, dar nu este singura inițiativă activă din acest punct de vedere. Subsistemele prezintă relativa lor autonomie în a organiza contribuția funcțională pe care o aduc în cadrul sistemului. În relația dintre sistem și subsistem există o dublă tendință. Pe de o parte, sistemul încearcă să formuleze cât mai clar cu putință cerințele sale funcționale, concretizându-le sub
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]