18,578 matches
-
fereastră, un fascicul de lumină urmărea pe pictura murală șirul fugarilor. Erau punctișoare aurii, fire de praf suspendate În văzduh, care dădeau aerului o consistență aproape solidă. Părea reflectorul de pază al unui lagăr de concentrare. - Cândva am fotografiat o bătălie care se dădea Într-un balamuc, a spus Faulques. 10. După ce a rămas singur, a lucrat Întreaga după-amiază, până noaptea târziu, la o zonă din partea inferioară a frescei: războinicii care, lângă montantul din stânga al ușii turnului, așteptau călare ocazia de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Început urma să aibă o atitudine liniștită, În stilul cunoscutei Cavalerul, moartea și Diavolul de Dürer - Îi fusese sugerat lui Faulques de o scenă din Micheletto da Cotignola În luptă, unul dintre cele trei tablouri pe lemn din tripticul consacrat bătăliei de la San Romano: cel de la Luvru. Acolo, ravagiile timpului estompaseră contururi și imprimaseră o modernitate insolită scenei originare, transformând ceea ce la Început erau cinci cavaleri călare, cu tot atâtea lănci În cumpănă, Într-o secvență de o extraordinară mișcare, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
superioară din dreapta a capelei principale. Ca și tablourile lui Paolo Uccello, acele fresce din secolul XV aveau mare legătură cu munca lui din turn, În special Visul lui Constantin (armele lui Hector erau vag inspirate din cele ale unei santinele), Bătălia lui Heracle și Victoria lui Constantin asupta lui Magențiu. Faulques luase de la tânăra pictată de Piero della Francesca aerul Andromacăi sale - un umăr și un sân goale, hainele În dezordine geometrică, de parcă tocmai se sculase din pat, cu copilul În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
deschise În V, tălpile desculțe, un deget ițindu-se printr-o gaură a ciorapului, brațele În cruce și obiectele risipite lângă ele, casa incendiată la stânga, formând alt unghi cu șoseaua. Dar nu putea fotografia zumzăitul muștelor - ele câștigau Într-adevăr toate bătăliile - și duhoarea, evocatoare ale atâtor alte duhori și zumzăituri, muște și pestilențe ale trupurilor umflate din Sabra și Chatila, ale mâinilor legate cu sârmă din gropile cu gunoi din San Salvador, ale camioanelor care descărcau hoituri Împinse cu lopețile mecanice
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cercul frescei fără să se oprească, integrând fiecare element, legând Între ele navele care ridicau ancorele sub ploaie, orașul În flăcări de pe deal, fugarii, soldații, femeia violată și copilul călău, bărbatul pe moarte, pădurile cu spânzurați care atârnau ca fructele, bătălia din câmpie, bărbații care se luptau În cuțite chiar În primul-plan, călăreții gata să intre În luptă, orașul adormit și Încrezător Între turnurile lui de oțel, beton și sticlă. Universul vizibil și imensitatea imaginabilă a naturii. Tot ce Își dorise
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
internațional. Pictorul spaniol Mariano Fortuny (1838-1874) a călătorit În 1860 În Africa, pentru a face schițe din campania militară spaniolă. Interesându-se și de pitorescul arab, a exclus din opera sa marile formate, neputând astfel să-și termine marele tablou Bătălia din Tetuan. În spaniolă, „uitare”; cu acest sens, aici este prenumele unei femei. Fotograful american de origine maghiară Andrei Friedmann Capa, zis Robert (1913-1954), a participat, ca reporter grafic, la războiul civil spaniol, al doilea război mondial, primul război arabo-israelian
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
actuale sunt de reținut momentele apariției unor lucrări scrise despre tratamentul arsurilor. În 1596 Clowes scrie primul tratat despre arsuri făcând referire atât la efectul nociv al prafului de pușcă aplicat pe plăgile arse (utilizat prima dată de englezi în bătălia de la Crecy din 1346), dar și la efectul favorabil al pansamentelor grase . În 1597 Lowe face prima clasificare a leziunilor de arsură pe care le împarte în superficiale, medii și profunde. În 1610 Fabricius Hildanus clasifică arsurile după gradul lor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
poziție, descoperind În ea Însemnele identității. Specie hibridă - nici ficțiune sută la sută, nici document În Întregime -, jurnalul Își caută, inconștient, originile. Spre deosebire de autobiografie, În care jocul memoriei modelează și remodelează la nesfârșit formula scrierii, jurnalul se constituie dintr-o bătălie surdă cu timpul. Adică o bătălie cu moartea. În drumul jurnalului se ridică, invariabil, un obstacol de netrecut: propria sa origine. Ea limitează În dublu sens mișcările În timp ale autorului. Mai Întâi, pune o piedică evocării nezăgăzuite a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Specie hibridă - nici ficțiune sută la sută, nici document În Întregime -, jurnalul Își caută, inconștient, originile. Spre deosebire de autobiografie, În care jocul memoriei modelează și remodelează la nesfârșit formula scrierii, jurnalul se constituie dintr-o bătălie surdă cu timpul. Adică o bătălie cu moartea. În drumul jurnalului se ridică, invariabil, un obstacol de netrecut: propria sa origine. Ea limitează În dublu sens mișcările În timp ale autorului. Mai Întâi, pune o piedică evocării nezăgăzuite a timpului trecut: În cazul că ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
umană secătuită de presiunea trăirilor metafizice, la Sylvia Plath, ar fi doborât, În mod normal, chiar ființe mai robuste - fizic vorbind. Fragilitatea invocată de către mai toți comentatorii, atunci când ajung să explice opera prin biografie, e doar urma scrisă a unei bătălii purtate cu o disperare tragică. Sinuciderea se dovedește, În aceste cazuri, unica soluție rezonabilă (rezonabilă În legătură cu ce?), unica ieșire din impas - un impas a cărui mărturie, dureroasă ca o remușcare, e textul confesiunii. Jurnalul intim al sinucigașului Încorporează drama clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aceasta narcisică are și scuza dorinței de idealizare. Însă În procesul trecerii de la realitate la ficțiune, și apoi de la ficțiune la realitate, subzistă doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
transcriere a vieții, o retrăire a ei. Prin studiu, prin meditație. Urechea internă a scriitorului Îi dictează un alt ritm: un lucru spus e deja un lucru trăit. Amânarea, intervalul dintre trăire și transcriere, nu intră Între aceste constante, pentru că bătălia autorului de jurnale se dă și cu timpul: un timp al trăirii aproape confundat cu cel al scrierii. Testament fără destinatar În contrabalans, Încorsetat Între obligațiile scrierii zilnice, autorul dispune de un spațiu de manevră nelimitat. Libertatea nu e deplină
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Întoarcerea către sine, transformarea În contrariu, toate aceste recriminări profilactice Își găsesc În jurnalul intim - adevărată canapea a psihanalistului avant la lettre - locul ideal de desfășurare. Cu atât mai mult cu cât perceperea lor, declanșarea se produc În afara câmpului de bătălie. Jurnalul intim reface, În scris, chiar bătăliile pierdute, pregătind variante de interpretare ale evenimentelor care deja formează istoria. Istoria unui eu, a unei vieți, a unei pasiuni. Pe lângă acestea, ca orice discurs biografic, jurnalul intim are o funcție etică. O
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aceste recriminări profilactice Își găsesc În jurnalul intim - adevărată canapea a psihanalistului avant la lettre - locul ideal de desfășurare. Cu atât mai mult cu cât perceperea lor, declanșarea se produc În afara câmpului de bătălie. Jurnalul intim reface, În scris, chiar bătăliile pierdute, pregătind variante de interpretare ale evenimentelor care deja formează istoria. Istoria unui eu, a unei vieți, a unei pasiuni. Pe lângă acestea, ca orice discurs biografic, jurnalul intim are o funcție etică. O funcție lămuritoare. El nu „povestește” doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dar negativ la cel al receptorului; să ne amintim că fabuloasa avere a familiei Rottschild se întemeiază pe o abilă minciună care a dus la ruină mii de acționari la bursa londoneză: transmiterea informației false (zvonului) că Napoleon a cîștigat bătălia de la Waterloo; se manifestă negativ la nivelul emitentului și pozitiv la nivelul receptorului; soțul onest care își minte soția dintr-un motiv oarecare va fi stresat de acest gînd, în timp ce ea, absolut ignorantă, va fi întrutotul satisfăcută de "corectitudinea" soțului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
analizat pe larg de ziariști și istorici (ex. Brown 1975; Cruickshank 1981). E nevoie de multă ingeniozitate pentru a răspîndi cu succes informații false, indiferent dacă ținta este inamicul sau perspectiva concetățenilor. De exemplu, reportajele înșelătoare venite de pe cîmpul de bătălie au existat probabil întotdeauna cînd au avut loc războaie; Napoleon era cunoscut pentru modul eronat în care relata desfășurarea unei bătălii (Bourrienne 1893: 112-115). Încă din anul 1939, punerea la cale de înșelătorii s-a profesionalizat și nu este de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
succes informații false, indiferent dacă ținta este inamicul sau perspectiva concetățenilor. De exemplu, reportajele înșelătoare venite de pe cîmpul de bătălie au existat probabil întotdeauna cînd au avut loc războaie; Napoleon era cunoscut pentru modul eronat în care relata desfășurarea unei bătălii (Bourrienne 1893: 112-115). Încă din anul 1939, punerea la cale de înșelătorii s-a profesionalizat și nu este de mirare că mincinoșii se mîndresc cu isprăvile lor și a induce în eroare este, pentru ei, un mod de a fi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
element-cheie în sistemul opresiv schițat de Orwell (1984) în romanul său 1984. Cu privire la lumea reală, Max Black (1955:289) comentează: Terminologia șahului este folosită într-un cadru prin excelență artificial, unde orice exprimare a sentimentelor este exclusă; a descrie o bătălie ca și cum ar fi un joc de șah înseamnă să excluzi, prin natura limbajului, toate aspectele emoționale neplăcute legate de război. Un cititor, ascultător sau privitor isteț, nu este neapărat păcălit de prezența metaforei și nici aceia care folosesc termeni eufemistici
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
ori, acest copil, băiețel, ca să, descreștere; * pădurar, FRF, hip-hop, irezistibil, neatent, minunăție, binecuvântare, noroc!, Lucian Blaga, ID; * scriitoraș, desigur, un leneș, noul, înfrumusețare, PRM, incorect, alb-negru, ciudățenie, informatician; * cultural, BNR, neprețuit, fetiță, pa-pa, amoral, Ion Minulescu, orice idee, impropriu, oricare; * bătălia, BRD, atipic, despre, Alexandru cel Bun, zgârie-nori, fotbalist, unui aproape, prim-ministru, orice; * frunze veștejite, răul, poc-poc, bucurie, înfloritor, BCR, ca și, precum, Ion Creangă, dezamăgire; * cip-cirip, cutărică, speranță, jucător, LRC, nereprezentativ, hodoronc-tronc, frumosul, așadar, pe la; * dramatic, PS, un ,,Ura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lupte și suferințe împărat, ce-n viața lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soției lui tinere, nici la poveștile bătrâne și glumețe a ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi. Se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lese moștenirea urii lui." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (d) " Când rămâneau de capul lor, fulgii o luau cu bulucul spre pământ, pornind încă de sus o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
grăsime și miere), principiu descoperit mult mai târziu de Theodoric în anul 1207. În Iliada, Homer descrie o varietate de plăgi toracice în cursul asediului Troiei (950 I.C.), menționând chiar moartea printr-o plagă penetrantă toracică cu interesarea cordului. După bătălia de la Crecy (1346), folosirea armelor de foc a dus la apariția de plăgi toracice și a altor regiuni anatomice, cu consecințe grave asupra rănitului. Analiza războaielor din ultimii 150 ani este instructivă din punct de vedere al traumatismelor toracice: - în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
apărut în adevărata sa lumină, lent, ezitant, intermitent. Ceea ce am visat, acest chip botezat înconjurat de o aureolă, cu siguranță nu este al nostru. Acest soldat îndârjit și curat, neobosit și mereu disponibil; acest contemplativ pus pe fapte, participant la bătăliile cele mai aprige, ce-și păstrează indispensabila distanță mistică; acest făcător de pace capabil să înfrunte fără ranchiună conflictele lumii; acest creștin deschis oricărei noutăți și cu totul înrădăcinat în tradiția Bisericii; simplu spus, acest om, al cărui da este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
generalț ei resping purtarea războiului În sine ca obiect al studiului ș...ț Recunoscând interdependența dintre aceste trei faze, specialiștii studiilor de strategie sunt interesați atât de cauzele războiului și consecințele sale, cât și de conducerea operațiunilor pe câmpul de bătălie (Betts, 1997, p. 9)1. Raportul dintre studiile de securitate și studiile strategice Înclină astăzi către o situație de includere a celei din urmă În cadrul mai larg al studiilor de securitate, În special În urma câștigării de către „reformiști” a dezbaterii privind
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
secolul al XVIII-lea, când a fost consacrat În forma sa modernă, granițele conceptului de strategie au fost extinse ajungându-se la accepțiunea care se referă la organizarea și manevrarea forțelor armate Într-un context mai larg, dincolo de câmpul de bătălie, inclusiv În ceea ce privește pregătirea pentru confruntarea pe teren, dar și exploatarea imediată a rezultatelor acestei confruntări (Smith, 2001, pp. 1-3). În timp, procesul de extindere a limitelor conceptuale ale strategiei, de data aceasta dincolo de teatrul de operațiuni, se mai produce odată
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]