18,313 matches
-
gazul inert (azotul) conținut în aerul respirator, în timpul coborârii sub apă (creșterii presiunii) și respectiv în timpul urcării către suprafața apei (scăderii presiunii). Azotul este caracterizat printr-o solubilitate în apă de 14,5 ml/l și printr-o solubilitate în grăsimi de 76 ml/l. La fenomenul de suprasaturație, în cazul organismului uman, raportul critic de suprasaturție al diferitelor țesuturi este de ordinul de mărime 2. Respectarea acestei limite de suprasaturație este foarte importantă în evitarea, pe timpul urcării scafandrului către suprafața
Legea lui Henry () [Corola-website/Science/315216_a_316545]
-
Cele mai impunătoare balene cu cocoașă ating lungimea de 17-18 m, dar sunt rar întâlnite. Greutatea medie este de 30 t, iar cea maximă — 48 t. Dintre toate balenele brăzdate, cele cu cocoașă dispun de cel mai gros strat de grăsime raportat la dimensiunile corpului, care e totuși mai subțire decât la balena albastră. În afară de mărime, singura deosebire dintre masculi și femele este forma zonei uro-genitale: femelele au o proeminență emisferică cu diametrul de aprox. 15 cm la capătul căilor genito-urinare
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
luni, totuși puiul se poate alimenta de unul singur deja de la vârsta de șase luni. Atunci când puiul este „înțărcat”, el măsoară deja 8-9 m și cântărește 9 t. Puiul consumă 40-45 kg de lapte zilnic, acesta având un procentaj de grăsime de 45-49%. Mamele au grijă de urmași până când aceștia împlinesc vârsta de un an, mai rar până la doi ani. Puii răniți sunt scoși la suprafață de adulți, pentru a-i forța să respire. Masculii nu participă la îngrijirea puilor. Balenele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cunoscut o scădere drastică a numărului populației, care către 1966 a ajuns la 10% din cauza vânătorii excesive de balene. Prima capturare a unei balene cu cocoașă a fost înregistrată în anul 1608 lângă Nantucket, Massachusetts. Comerțul propriu-zis cu carne și grăsime de balenă a început în secolul al XVIII-lea. Balenele cu cocoașă erau cele mai expuse din cauza deprinderii lor de a înota pe lângă țărm. În secolul al XIX-lea vânătoarea de balene în Atlanticul de Nord (mai ales în apele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
mai vulnerabil și mai puțin eficient față de perioada tinereții: oasele scad în dimensiune și densitate, pielea pierde din elasticitate, părul albește și își pierde din rezistență, capacitățile excretoare ale rinichilor scad; gustul, auzul și vedere slăbesc; rigidizarea arterelor și depozitarea grăsimilor pe vasele sanguine fac mai dificilă circulația sângelui; fertilitatea, mai ales cea feminină, se reduce. Știința care se ocupă cu studiul problemele biologice, psihologice, sociale și economice ale bătrânilor se numește gerontologie. Îmbătrânirea populației europene este în creștere graduală și
Bătrânețe () [Corola-website/Science/318511_a_319840]
-
este o companie specializată în producția de elemente prefabricate din beton, cu aplicări în domeniul protecției mediului (separatoare de hidrocarburi și de grăsimi, stații de epurare și stații de pompare), rețelelor de apă potabilă și de canalizare (tuburi din beton, elemente de cămin, bazine) și de transporturi (elemente pentru siguranța traficului, elemente de drenare a apelor) precum și în domeniul construcțiilor civile și industriale
SW Umwelttechnik () [Corola-website/Science/318697_a_320026]
-
a fost descris în 1896; femelă a fost descrisă prima dată cu 100 de ani mai târziu de către Wayne Maddison. Paianjenii populează copacii acacia care au o relație simbiotica cu anumite specii de furnici, producând cioturi specializate de proteine și grăsimi numite corpuri belțiene pe vârfurile frunzelor pentru că furnicile să le consume. Paianjenii consumă aceste cioturi, care pot constitui și pește 90% din dieta lor, evitând în mod activ furnicile care încearcă să păzească sursa lor de hrană de intruși. Paianjenii
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
fost un chimist francez, cunoscut mai ales pentru studiul acizilor grași și aplicațiilor acestora în artă și știință. I se atribuie descoperirea acidului margaric (în 1813), cu rol important în obținerea margarinei și crearea primului tip de săpun, realizat din grăsimi animale. În ceea ce privește domeniul artelor vizuale, Chevreuil studiază culorile și formulează "Legea contrastului culorilor". A trăit aproape 102 ani, fiind în același timp un deschizător de drumuri în domeniul gerontologiei. Pentru realizările sale, în 1857 primește Medalia Copley.
Michel Eugene Chevreul () [Corola-website/Science/320227_a_321556]
-
genetică a hipertensiunii arteriale este încă destul de puțin înțeleasă. Mai mulți factori de mediu influențează tensiunea arterială. Factorii de viață care scad tensiunea arterială includ aportul redus de sare, consumul crescut de fructe și de alimente cu conținut scăzut de grăsime (Abordările prin dietă pentru oprirea hipertensiunii (dieta DASH)). Activitatea fizică, pierderea în greutate și consumul redus de băuturi alcoolice vor ajuta, de asemenea, la scăderea tensiunii arteriale. Rolul posibil al altor factori, cum ar fi stresul, consumul de cofeină, și
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
mecanismului de eliminare a bilei în duoden. În cele mai multe cauze, afecțiunea apare deoarece vezicula biliară, sfincterul său sau canalul coledoc (cel prin care bila circulă de la vezicula biliară la duoden) nu mai funcționează corespunzător. Atunci când consumăm o masă bogată în grăsimi, vezica biliară trebuie să lucreze suplimentar, eliminând în tubul digestiv o cantitate mai mare de bilă pentru a facilita digestia. Uneori însă efortul necesar este prea mare, consecința fiind blocarea bilei, care nu se mai elimină, iar digestia se va
Dischinezie biliară () [Corola-website/Science/321558_a_322887]
-
elimină, iar digestia se va desfășura greoi, provocând simptomele descrise anterior. Principalii vinovați ai dereglării activității biliare sunt stresul sau alte tulburări de natură psihică și o alimentație haotică și neadecvată, caracterizată de excese alimentare frecvente și consum nemăsurat de grăsimi, prăjeli, mezeluri, carne grasă sau tocată, ouă, cafea, ciocolată, alcool sau alte preparate ce necesită un timp de digestie prelungit. Dischinezia biliară mai poate fi declanșată și de factori nealimentari: tulburări endocrine, afecțiuni ginecologice, stres, surmenaj fizic, tulburările anxioase și
Dischinezie biliară () [Corola-website/Science/321558_a_322887]
-
important centru industrial și cultural din nordul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. În 1969 conform estimărilor populația orașului constituia circa 91 100 locuitori. În localitatea funcționa 35 de unități industriale. Ramurile principale ale industriei erau: industria alimentară (combinatul de ulei și grăsimi, cel mai mare din RSSM, combinatul de carne, de spirt și zahăr, de produse de panificații; fabrici de vinuri și coniacuri, de bere de produse lactate, de pâine), industria ușoară (combinatul de blănuri, fabricile „40 de ani ai RSSM”, și
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
groase împiedică razele UV să atingă pielea. Astfel, la păsări și la mamiferele cu blană vitamina D este generată din secrețiile uleioase ale pielii depozitate. În 1923 s-a stabilit că, atunci când 7-dehidrocolesterolul este iradiat cu lumină, o formă de grăsime liposolubilă este produsă. Alfred Fabian Hess a arătat că lumina este egală cu vitamina D. Adolf Windaus a primit Premiul Nobel în Chimie în 1928 datorită muncii sale privind vitaminele și steroizii. În 1930 a clarificat și mai mult structura
Vitamina D () [Corola-website/Science/320872_a_322201]
-
25%) Cifra de afaceri în 2007: 6 milioane Euro Lapte Brânza Făgăraș Sana Ayran Kefir Laptele bătut Iaurtul ușor Iaurtul natur Iaurtul extra Iaurtul grecesc Iaurtul de băut Smântâna Smântâna dulce pentru frișcă Untul de masă cu concentrații diferite de grăsime Telemeaua de vacă Brânza țărănească cu smântână Cottage Brânza proaspătă Brânza dietetică Cașcavalul Rucăr.
Lactag () [Corola-website/Science/315322_a_316651]
-
majoritatea străinilor. Modelele mai noi au toate și scriere braille lângă butoane. De curând cercetătorii au adăugat și niște senzori medicinali, care pot măsura de exemplu conținutul de zahăr în urină și care măsoară pulsul, presiunea arterială și conținutul de grăsimi în sânge a celor care utilizează toaleta. Există și unele modele de toalete „vorbitoare”, care îți urează "Bine ai venit!" Sunt în curs de dezvoltare toalete care măsoară și alți parametri. Aceste date ar putea fi trimise atunci unui medic
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
provoca dureri abdominale și, în funcție de organism, scăderi bruște de greutate, anemie, amețeli. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice și apar la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul și alcoolul. "Dieta": - consumul crescut de grăsimi și neglijarea aportului de fibre alimentare, în special grăsimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; - consumul de carne roșie; - reducerea fibrelor vegetale din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care crește gradul de eliminare a factorilor carcinogeni ingerați; Alcoolul" consumat
Cancer de colon () [Corola-website/Science/317378_a_318707]
-
greutate, anemie, amețeli. Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice și apar la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul și alcoolul. "Dieta": - consumul crescut de grăsimi și neglijarea aportului de fibre alimentare, în special grăsimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; - consumul de carne roșie; - reducerea fibrelor vegetale din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care crește gradul de eliminare a factorilor carcinogeni ingerați; Alcoolul" consumat în cantități crescute zilnic dublează riscul de a dezvolta
Cancer de colon () [Corola-website/Science/317378_a_318707]
-
menținerea unei diete sănătoase. Regimul alimentar în cancerul de colon trebuie să conțină fructe și legume, crude sau preparate termic, pentru necesarul de fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu deficit, vitamine antioxidante: A, C, E; reducerea cantității de grăsimi nesaturate ingerate, consumul preferențial de uleiuri vegetale cu acizi omega 3, reducerea consumului de carne roșie, de sare și produse afumate sau preparate prin sărare.
Cancer de colon () [Corola-website/Science/317378_a_318707]
-
XIX-lea, carbonul, azotul, hidrogenul, și oxigenul au fost recunoscute ca fiind componentele principale din alimente, și au fost elaborate metode prin care se măsoară proporția lor. În 1816, François Magendie a descoperit că hrănirea câinilor numai cu glucide (zahăr), grăsimi (ulei de măsline), și apă a rezultat în moartea lor datorită înfometării, iar câinii hrăniți și cu proteine au rămas în viață, identificând proteinele ca fiind un component alimentar esențial. În 1827, William Prout a fost prima persoană care a
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
apă a rezultat în moartea lor datorită înfometării, iar câinii hrăniți și cu proteine au rămas în viață, identificând proteinele ca fiind un component alimentar esențial. În 1827, William Prout a fost prima persoană care a divizat alimentele în glucide, grăsimi, și proteine. În cursul secolului al XIX-lea, Jean-Baptiste Dumas și Justus von Liebig erau în conflict din cauza credinței comune că animalele obțin proteine direct din plante (proteinele animale și vegetale sunt aceeași și oamenii nu produc compuși organici). Cu
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
animalelor, Liebig a devenit bogat creând extracte alimentare precum bulionul din carne de vită și formulă de lapte praf, care mai târziu s-au dovedit a fi de o valoare nutrițională discutabilă. În anii 1860, Claude Bernard a descoperit că grăsimea corporală poate fi sintetizată din glucide și proteine, demonstrând că energia din glucoza sanguină poate fi depozitată sub formă de grăsimi sau glicogen. La începutul anilor 1880, Kanehiro Takaki a observat că marinarii japonezi (care aveau o dietă alcătuită aproape
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
târziu s-au dovedit a fi de o valoare nutrițională discutabilă. În anii 1860, Claude Bernard a descoperit că grăsimea corporală poate fi sintetizată din glucide și proteine, demonstrând că energia din glucoza sanguină poate fi depozitată sub formă de grăsimi sau glicogen. La începutul anilor 1880, Kanehiro Takaki a observat că marinarii japonezi (care aveau o dietă alcătuită aproape în totalitate din orez) au dezvoltat beri-beri (sau nevrită endemică, o boală care provoacă probleme la nivelul inimii și paralizie), dar
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
provocate de lipsa unor nutrienți esențiali, sau în cazuri extreme, de consumul excesiv al unui nutrient esențial. De exemplu, atât sarea cât și apa (ambele fiind absolut necesare) vor provoca boli sau chiar moartea în cantități excesive. Macronutrienții sunt glucidele, grăsimile, proteinele, și apa. Macronutrienții (cu excepția fibrelor și a apei) furnizează materiale structurale (aminoacizi pentru formarea proteinelor, și lipide pentru formarea membranelor celulare și a unelor molecule semnal) și energie. O parte din materialele structurale pot fi folosite pentru a genera
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
măsoară în Jouli sau kilocalorii (numite adesea "Calorii" și notate cu litera "C" majusculă pentru a nu se confunda cu calorii, notate cu litera "c" minusculă). Glucidele și proteinele furnizează aproximativ 17 kJ (4 kcal) de energie pe gram, în timp ce grăsimile furnizează 37 kJ (9 kcal) pe gram, deși energia netă a acestora depinde de factori precum absorbția și efortul depus in timpul digestiei, factori care variază substanțial de la caz la caz. Vitaminele, mineralele, fibrele alimentare, și apa nu furnizează energie
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]