19,515 matches
-
(sau Henric I al Ierusalimului) (n. 29 iulie 1166 - 10 septembrie 1197) a fost conte de Champagne de la 1181 și rege al Ierusalimului începând din 1192, cu toate că nu a utilizat niciodată titlul regal. Henric era fiul mai vârstnic al contelui Henric I de Champagne cu Maria de Franța, una dintre fiicele regelui Ludovic al VII-lea al Franței cu Eleanor de Aquitania. Mătușa lui, Adela de Champagne, era regină a Franței. În 1171
Henric al II-lea de Champagne () [Corola-website/Science/328513_a_329842]
-
Nassau-Dietz. La 5 martie 1760, la Haga, el s-a căsătorit cu Prințesa Wilhelmine Carolina de Orania-Nassau. Soția lui era fiica lui Willem al IV-lea, Prinț de Orania, Stadtholder al Țărilor de Jos și a soției acestuia, Anne, Prințesă Regală. Cuplul a avut 15 copii dintre care 7 au atins vârsta adultă: După decesul soției sale, el a făcut o căsătorie morganatică cu Barbara Giessen von Kirchheim. A murit în 1788 și a fost succedat de fiul său cel mare
Karl Christian de Nassau-Weilburg () [Corola-website/Science/336444_a_337773]
-
parte din clanul Umueri, [sunt] o aglomerare a grupurilor de sat Igbo, care își are originile într-un cer fiind numit Eri." Dovezile arheologice sugerează că hegemonia NRI în Igboland poate merge înapoi până la secolul al 9-lea și morminte regale au fost descoperite datând cel puțin din secolul al 10-lea. Eri, fondatorul zeu al NRI, se crede că s-au stabilit regiunea în jurul 948 cu alte culturi înrudite Igbo până în secolul 13 . Fiecare rege trasează originea înapoi la strămoșul
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
Gizella Grosz" (n. 26 noiembrie 1875, Szilágysomlyó, Austro-Ungaria - d. 1942, ghetoul din Riga, Letonia) a fost o pianista ungară. Grosz s-a născut într-o familie de evrei în Șimleu Silvaniei, pe atunci în Austro-Ungaria. A studiat pianul la Academia Regală de muzică din Budapestacu István Thomán. A sustinut primele concerte în 1897 la Budapesta și în 1898 și 1899 în Leipzig și Berlin, cu un oarecare succes. Din 1898, ea a trăit în mod constant în Berlin, , unde a studiat
Gisella Grosz () [Corola-website/Science/336479_a_337808]
-
din timpuri străvechi. Inițial o monarhie electivă, aceasta a devenit o monarhie ereditară în secolul al XVI-lea pe timpul domniei lui Gustav Vasa, deși toți monarhii precedenți făceau parte dintr-un număr limitat de familii care sunt considerate ca dinastii regale în Suedia. În prezent, Suedia este un stat cu o democrație reprezentativă, cu un sistem parlamentar bazat pe suveranitate populară, așa cum este definit în Actul de Guvernare (una din cele patru Legi fundamentale ale statului care formează Constituția). Monarhul și
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
În prezent, Suedia este un stat cu o democrație reprezentativă, cu un sistem parlamentar bazat pe suveranitate populară, așa cum este definit în Actul de Guvernare (una din cele patru Legi fundamentale ale statului care formează Constituția). Monarhul și membrii familiei regale au diferite obligații oficiale si neoficiale, interne si internaționale . Carl al XVI-lea Gustaf a devenit rege al Suediei pe 15 septembrie 1973, la moartea bunicului său, Gustaf al VI-lea Adolf. Suedia a fost un regat încă din timpuri
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
al templului de la Uppsala. Primul rege cunoscut, care a condus atât Svealand cât și Götaland, a fost Olof Skötkonung (în jurul anului 1000), însă succesiunea pe parcursul următoarelor secole este obscură, cu mulți regi ale căror domnii și autoritate sunt neclare. Curtea Regală a Suediei îl consideră însă pe tatăl lui Olof (Eric cel Victorios) ca primul rege al Suediei. Autoritatea regelui a fost întărită prin introducerea creștinismului pe parcursul secolului al XI-lea și consolidată pe parcursul secolelor următoare. Regele era ales dintr-o
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
o perioadă neîntreruptă de război. Succesorul său, Gustav al II-lea Adolf, urcă pe tron într-o vreme în care Suedia era implicată în trei războaie. La moartea lui Gustav Adolf în 1632, regina Maria Eleonora de Brandenburg, împreună cu Consiliul regal, a preluat controlul asupra guvernării statului în numele fiicei minore a regelui, Cristina, până când aceasta a devenit majoră. În urma abdicării reginei Cristina, Carol al X-lea Gustav este încoronat rege, iar scurta sa domnie este marcată de conflicte externe: mai întâi
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
săi au fost destituiți printr-o lovitură de stat orchestrată de ofițerii nemulțumiți ai armatei. Unchiul fostului rege a fost ales rege aproape pe loc, devenind regele Carol al XIII-lea. Actul de Guvernare din 1809 a pus capăt absolutismului regal printr-o împărțire a puterii între Parlament (principală) și Rege (secundară). Regele era învestit cu putere executivă când acționa prin intermediul Consiliului de Stat. Casa de Bernadotte, actuala dinastie regală suedeză, a fost înființată în septembrie 1810 când Parlamentul (Riksdag) l-
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
XIII-lea. Actul de Guvernare din 1809 a pus capăt absolutismului regal printr-o împărțire a puterii între Parlament (principală) și Rege (secundară). Regele era învestit cu putere executivă când acționa prin intermediul Consiliului de Stat. Casa de Bernadotte, actuala dinastie regală suedeză, a fost înființată în septembrie 1810 când Parlamentul (Riksdag) l-a ales pe Mareșalul francez și prințul de Pontecorvo Jean-Baptiste Bernadotte ca prinț moștenitor. Această numire a avut loc deoarece regele Carol al XIII-lea nu avea nici un moștenitor
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
amenințând cu abdicarea. Regele Gustaf al VI-lea Adolf îl succedează pe tatăl său în 1950 și este considerat în general ca un monarh constituțional care s-a ținut departe de problemele politice și de controverse. În 1954, o comisie regală se ocupa de problema unei reforme constituționale. Pe de-o parte Actul de Guvernare din 1809 ar fi putut fi adaptat la realitatea politică a vremii, pe altă parte, un nou Act ar fi putut fi scris. În cele din
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
primului ministru (care este ales de către Parlament din 1975) i-a fost transferată Purtătorului de cuvânt al Parlamentului, iar Primul Ministru îi numește și-i destituie pe ceilalți miniștri. Proiectele de lege care trec prin Parlament devin legi fără sancțiune regală: primul ministru sau oricare ministru al cabinetului poate semna În numele Guvernului ("På regeringens vägnar" în suedeză). Astfel, monarhul a pierdut orice putere executivă formală, devenind o figură de stat doar într-un mod simbolic și reprezentativ. Acesta, deși este menționat
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
penale (nu și civile) atâta timp cât aceasta rămâne în funcție. În consecință, monarhul nu poate fi urmărit penal și nu trebuie să ofere explicații pentru acțiunile sale, fie ele oficiale sau private, pe parcursul procedurilor judiciare. Niciunul dintre ceilalți membri ai familiei regale sau angajați ai curții regale nu beneficiază de aceeași imunitate. La cererea purtătorului de cuvânt al Parlamentului, monarhul deschide sesiunea anuală a Parlamentului ("Riksmötets öppnande" în suedeză). Monarhul prezidează de asemenea și Consiliul de Cabinet ("Skifteskonselj" în suedeză) pe parcursul unei
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
aceasta rămâne în funcție. În consecință, monarhul nu poate fi urmărit penal și nu trebuie să ofere explicații pentru acțiunile sale, fie ele oficiale sau private, pe parcursul procedurilor judiciare. Niciunul dintre ceilalți membri ai familiei regale sau angajați ai curții regale nu beneficiază de aceeași imunitate. La cererea purtătorului de cuvânt al Parlamentului, monarhul deschide sesiunea anuală a Parlamentului ("Riksmötets öppnande" în suedeză). Monarhul prezidează de asemenea și Consiliul de Cabinet ("Skifteskonselj" în suedeză) pe parcursul unei sesiuni în care se instaurează
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
suedeză), cum era când Actul de Guvernare din 1809 era în vigoare, Regele Carl al XVI-lea Gustaf își menține rangul de onoare de amiral în marina suedeză și general în armată și în forța aeriană. Monarhul și membrii familiei regale au un număr variat de îndatoriri reprezentative oficiale și neoficiale atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Monarhul și familia sa joacă un rol central în vizitele de stat, iar alți membri ai familiei regale pot de asemenea
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
și membrii familiei regale au un număr variat de îndatoriri reprezentative oficiale și neoficiale atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Monarhul și familia sa joacă un rol central în vizitele de stat, iar alți membri ai familiei regale pot de asemenea reprezenta țara în străinătate. Multe dintre zilele drapelului național suedez au legături directe cu familia regală; printre acestea regăsindu-se ziua de nume a regelui (28 ianuarie), a reginei (8 August) și a prințesei moștenitoare (12 Martie
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
și pe plan extern. Monarhul și familia sa joacă un rol central în vizitele de stat, iar alți membri ai familiei regale pot de asemenea reprezenta țara în străinătate. Multe dintre zilele drapelului național suedez au legături directe cu familia regală; printre acestea regăsindu-se ziua de nume a regelui (28 ianuarie), a reginei (8 August) și a prințesei moștenitoare (12 Martie), ziua de naștere a regelui (30 Aprilie), a reginei (23 Decembrie) și a prințesei moștenitoare (14 Iulie). Niciuna dintre
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
naștere a regelui (30 Aprilie), a reginei (23 Decembrie) și a prințesei moștenitoare (14 Iulie). Niciuna dintre aceste zile ale drapelului nu sunt zile libere. Premiul Nobel este probabil ceremonia cea mai cunoscută pe plan internațional la care participă familia regală suedeză. Monarhul este cel care înmânează premiile în numele Fundației Nobel celor care au adus contribuții excepționale omenirii în domenii precum fizică, chimie, literatură, medicină sau economie. Titlul complet al monarhului suedez în perioada 1544-1973 includea: În suedeză: Med Guds Nåde
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
ale provinciilor suedeze. Diferența dintre titlurile ducale din epoca lui Gustav Vasa și cele acordate de Gustav al III-lea este că cele actuale sunt titluri de curtoazie neereditare acordate la naștere. Începând cu 1980, acestea sunt acordare tuturor moștenitorilor regali, fie ei de sex masculin sau feminin. Soțiile ducilor regali au primit întotdeauna un titlu echivalent, în timp ce soții duceselor regale beneficiază de acest drept doar din 2010. Bijuteriile coroanei suedeze sunt păstrate în seifurile Trezoreriei (Skattkammaren în suedeză), localizate sub
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Gustav Vasa și cele acordate de Gustav al III-lea este că cele actuale sunt titluri de curtoazie neereditare acordate la naștere. Începând cu 1980, acestea sunt acordare tuturor moștenitorilor regali, fie ei de sex masculin sau feminin. Soțiile ducilor regali au primit întotdeauna un titlu echivalent, în timp ce soții duceselor regale beneficiază de acest drept doar din 2010. Bijuteriile coroanei suedeze sunt păstrate în seifurile Trezoreriei (Skattkammaren în suedeză), localizate sub Palatul Regal din Stockholm, într-un muzeu ce a fost
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
este că cele actuale sunt titluri de curtoazie neereditare acordate la naștere. Începând cu 1980, acestea sunt acordare tuturor moștenitorilor regali, fie ei de sex masculin sau feminin. Soțiile ducilor regali au primit întotdeauna un titlu echivalent, în timp ce soții duceselor regale beneficiază de acest drept doar din 2010. Bijuteriile coroanei suedeze sunt păstrate în seifurile Trezoreriei (Skattkammaren în suedeză), localizate sub Palatul Regal din Stockholm, într-un muzeu ce a fost deschis publicului începând cu anul 1970. Printre cele mai vechi
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
ei de sex masculin sau feminin. Soțiile ducilor regali au primit întotdeauna un titlu echivalent, în timp ce soții duceselor regale beneficiază de acest drept doar din 2010. Bijuteriile coroanei suedeze sunt păstrate în seifurile Trezoreriei (Skattkammaren în suedeză), localizate sub Palatul Regal din Stockholm, într-un muzeu ce a fost deschis publicului începând cu anul 1970. Printre cele mai vechi obiecte din colecție se regăsesc sabia lui Gustav Vasa, coroana, globul crucifer, sceptrul și cheia regelui Eric al XIV-lea. Bijuteriile coroanei
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
încoronat printr-o ceremonie de încoronare a fost Oscar al II-lea. Fiul și succesorul său, Gustaf al V-lea, nu a dorit să aibă o ceremonie de încoronare. Deși coroanele și diademele nu au fost purtate de membrii familiei regale suedeze începând cu 1907, acestea sunt expuse cu ocazia unor evenimente regale precum nunți, botezuri și înmormântări. Până în 1974, coroana și sceptrul erau expuse lângă Tronul de Argint cu ocazia deschiderii anuale a Parlamentului suedez (Riksdag). Ordinele regale au o
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
Fiul și succesorul său, Gustaf al V-lea, nu a dorit să aibă o ceremonie de încoronare. Deși coroanele și diademele nu au fost purtate de membrii familiei regale suedeze începând cu 1907, acestea sunt expuse cu ocazia unor evenimente regale precum nunți, botezuri și înmormântări. Până în 1974, coroana și sceptrul erau expuse lângă Tronul de Argint cu ocazia deschiderii anuale a Parlamentului suedez (Riksdag). Ordinele regale au o bază istorică, datând din 1606, odată cu crearea Ordinului lui Iehova, care nu
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
membrii familiei regale suedeze începând cu 1907, acestea sunt expuse cu ocazia unor evenimente regale precum nunți, botezuri și înmormântări. Până în 1974, coroana și sceptrul erau expuse lângă Tronul de Argint cu ocazia deschiderii anuale a Parlamentului suedez (Riksdag). Ordinele regale au o bază istorică, datând din 1606, odată cu crearea Ordinului lui Iehova, care nu mai există în prezent. Ordinul Regal al Cavalerilor al Suediei a fost fondat în 1748 de către regele Frederic I. În 1974, Parlamentul Suedez a schimbat radical
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]