KorAP: Find »[drukola/base=zeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...723 724 725 ...866 >

21,644 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

Oamenii acestui loc se hrănesc o singură dată pe zi cu peștele sau vânatul pe care îl pot prinde. Ei nu cunosc foamea pentru că jungla este foarte darnică cu ei. Îl găsește pe tatăl său puțin supărat pe faptul că zeul ploii îi luase în timpul nopții singurul porc pe care familia sa îl adusese din junglă și-l ținea pe lângă casă pentru sacrificare cu ocazia viitoarei nunți. Părintele îi spune că este de acord cu căsătoria și dacă dorește să meargă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
spune că este de acord cu căsătoria și dacă dorește să meargă azi la familia fetei va trebui să fie destul de dibaci pentru a prinde un alt animal pe care să-l poată oferi în dar. ,,Degeaba te superi pe zeul ploii", îi spune tatălui său, atingându-l ușor cu mâna pe umăr în timp ce se așeza pe pat lângă el. ,,O să prindem altul și vei vedea că totul va fi bine". Între timp soarele se apropia de locul la care tinerii

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de întâlnire mama sa îl oprește și-i așază la gât lanțul cu mătănii, fără de care nici un vânător nu ar avea noroc la vânătoare. Vânătoarea este un ritual în sine și presupune dansul împreună al vânătorii, dar și ofrande aduse zeului vânătorii. Locul unde se întâlnesc bărbații din sat arată ca un spațiu mai larg în marginea pădurii, bătătorit de cei care s-au întâlnit aici de-a lungul timpului. Personajul nostru a întârziat puțin. Preotul satului începuse ritualul și se

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
faza dansului. Se prinde în horă, ușor absent cu gândul la porcul pe care trebuie să-l prindă pentru a avea ocazia să-l ofere cadou familiei fetei pe care a ales-o. În final, se roagă cu toții, fierbinte, la zeul pădurii și ritualul încetează. Fiecare bărbat își caută prietenii din privire și încet, încet, oamenii se adună în echipe de câte doi, trei sau patru. Toure i se alătură prietenului său cel mai bun și-i povestește cum azi noapte

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
încetează. Fiecare bărbat își caută prietenii din privire și încet, încet, oamenii se adună în echipe de câte doi, trei sau patru. Toure i se alătură prietenului său cel mai bun și-i povestește cum azi noapte a rămas, din cauza zeului ploii, fără posibilitatea de a se mai prezenta la familia fetei sale să o ceară. Prietenul său îl liniștește și pleacă agale pe cărare, spre junglă, în căutarea celor mai bune locuri de vânat. La un moment dat se despart

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de metal își face apariția, în drum spre China. Parcă era mai mare și mai jos ca niciodată. Se opresc, pun vânatul jos și admiră în tăcere silueta zveltă a avionului, întrebându-se dacă el este al oamenilor sau al zeilor, așa cum spune preotul din sat. Argumentul preotului este mereu același și anume că oamenii nu ar avea cum să construiască și să conducă așa ceva și că numai zeii au puterea și înțelepciunea de a zbura liberi, pe cer, precum păsările

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
zveltă a avionului, întrebându-se dacă el este al oamenilor sau al zeilor, așa cum spune preotul din sat. Argumentul preotului este mereu același și anume că oamenii nu ar avea cum să construiască și să conducă așa ceva și că numai zeii au puterea și înțelepciunea de a zbura liberi, pe cer, precum păsările. Se bucură de faptul că l-au văzut atât de aproape, iar bucuria lor este amestecată cu puțină teamă. Nu știau și nici nu aveau o explicație clară

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Atât Toure, cât și Smith, sunt oameni care trăiesc în același timp pe aceiași planetă. De ce sunt atât de diferiți? Ei sunt aproape unul de celălalt, la un moment dat. Ce face ca Toure să-l considere pe Smith un zeu? Care este mecanismul construcției civilizaționale și de ce el nu funcționează pentru amândoi? Există mai multe ,,lumi" pe această planetă? Ce are în plus lumea lui John Smith de a ajuns atât de departe? Există diferențe biologice între cei doi? Dacă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
forme de spaimă și până la ființa umană modernă, despărțită, detașată, de aceste spaime. Tot ceea ce construim, construim în jurul dorinței ascunse de a îndepărta această spaimă. Ne-a fost frică de tunete și fulgere și de aceea am imaginat jertfa adusă zeilor furtunii, iar azi ne este frică de plata facturilor și a ratelor la bănci și de aceea am inventat locul de muncă și cariera pentru a ne aduce bani. Ne aflăm sub o permanentă presiune dată de condiția noastră de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
să ne gândim la legătura specială a omului cu aurul și ne vom da seama că suntem purtați de un bagaj genetic aparte care ne duce pe un drum propriu. De ce am ales aurul din natură și l-am oferit zeilor drept ofrandă? De ce doar aurul a stat și încă mai stă la gâtul nostru? De ce aurul este încă, după mii și mii de ani, semnul stabil al valorii? De ce aurul este metalul căruia i-a crescut în permanență prețul? De ce

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de frică și suntem permanent în situația de a ne confrunta cu frica, de a trăi alături de ea, de a căuta soluții pentru îndepărtarea de ea. Frica modelează comportamentul uman. Ea este cea care ne-a pus în contact cu zeii și a determinat ritualul magic și tot ea a dus la apariția religiei, ca rezultat al unei atitudini și al unor trăiri mult mai sofisticate, prin care am căutat a ne identifica și a ne valoriza. Frica este cea care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
despărțirea clară și definitivă de primitivism. Grecii sunt călători, filosofi, militari și inventatori ai democrației. Preoocupările pentru filosofie și filosofie socială sunt unice și reprezintă una dintre marile noastre moșteniri. Grecii nu mai erau atât de înspăimântați de natură și zei, scriind prin filosofii lor primele opere, dar și primele idei ce stau și azi la baza gândirii occidentale. Grecia Antică este prima economie a banului și mărfii și prima civilizație în sensul propriu al cuvântului. Știm că locuitorii acestui spațiu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
apare un nou model de individ uman, care gândește liber și se află doar sub jurisdicția proprie-i conștiințe care-i dictează măsura sa. Acest om pune adevărul rostit mai presus de credința celorlalți oameni și de credința sa în zei. Socrate este simbolul unei astfel de gândiri 67. 3.1.2. Roma Antică Dacă ar fi să caracterizăm romanii, în câteva cuvinte, în mod sigur nu am putea să ne gândim la economie ci mai degrabă la talentele lor legate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
115. În fapt, proslăvirea meseriei de agricultor și a agriculturii ca profesie avea o determinare socială mai adâncă, romanii funcționând și promovând în interiorul lumii lor un tip de morală bazată pe cultul unei munci curate, apropiate de natură și de zei. Mommsen vorbește despre existența în epocă a unui Partid al reformei morale care și-a propus să păzească lumea romană de tentațiile degradării sociale, prin îndepărtarea de tradiție și valori. Acest partid considera ca fiind proscrisă până și economia pastorală

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în centrul întregii construcții moral-religioase se află figura luminoasă a lui Isus Hristos, personificarea sacrificiului în favoarea eliberării umane 232. Înainte de Isus, lumea arăta într-un fel, după Isus233, lumea va arăta cu totul altfel. Dacă înainte de Isus, lumea era una a zeilor, după Isus, lumea va fi una a oamenilor. Ideea de iubire față de oameni, ideea de a te simți frate cu toți, și a-ți da seama că faci parte dintr-o comunitate, aceea a umanității întregi, ale cărei destine sunt

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a lumii nu contravine gândirii creștine și este chiar încurajat de gândirea creștină. Este vorba aici și despre moștenirea iudaică, dar și despre eforturile proprii ale lumii creștine. Creștinismul reașază o lume în dezordine în care erau venerați mii de zei și în care nici unul dintre acești zei nu putea fi bănuit de prea multă moralitate și de o atitudine diferită, în bine, față de cele lumești. În lumea romană, Zeus era acuzat de incest, iar ceilalți zei din Panteon aveau fiecare

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este chiar încurajat de gândirea creștină. Este vorba aici și despre moștenirea iudaică, dar și despre eforturile proprii ale lumii creștine. Creștinismul reașază o lume în dezordine în care erau venerați mii de zei și în care nici unul dintre acești zei nu putea fi bănuit de prea multă moralitate și de o atitudine diferită, în bine, față de cele lumești. În lumea romană, Zeus era acuzat de incest, iar ceilalți zei din Panteon aveau fiecare păcatele sale, semănând foarte mult cu oamenii

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
erau venerați mii de zei și în care nici unul dintre acești zei nu putea fi bănuit de prea multă moralitate și de o atitudine diferită, în bine, față de cele lumești. În lumea romană, Zeus era acuzat de incest, iar ceilalți zei din Panteon aveau fiecare păcatele sale, semănând foarte mult cu oamenii care îi venerau. În dezordinea aceasta de tip religios, Isus vine ca o lumină pe care oamenii o vor urma inspirați fiind de credința și jertfa sa. În acest

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
culte antice urbane, nu doar în fața Bisericii Creștine în ofensivă ci și a celei păgâne în curs de apariție"236. Abia prin creștinism omul devine cu adevărat măsură a tuturor lucrurilor. Prin eliberarea sa din sclavia închinăciunii la mai mulți zei corupți și degradați, omul este îndemnat să fie liber și să-l caute pe Dumnezeu cu sufletul și cu inima sa. Dumnezeu este în noi și în toate. Chiar teoriile științifice legate de energetismul lucrurilor confirmă acest lucru. Omul se

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este o altă idee nouă pe care o aduce creștinismul și care va avea un rol fundamental în construcția bazelor civilizației occidentale. Insistăm a sublinia că până la creștinism oamenii nu erau uniți între ei prin solidaritate și dragoste și că zeii se ,,purtau" diferit cu oamenii în funcția de bogăția și statutul lor social. De aceea cel care era mai bogat putea aduce mai multe ofrande zeilor, le putea construi mai multe temple sau așezăminte și în consecință le putea cere

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
până la creștinism oamenii nu erau uniți între ei prin solidaritate și dragoste și că zeii se ,,purtau" diferit cu oamenii în funcția de bogăția și statutul lor social. De aceea cel care era mai bogat putea aduce mai multe ofrande zeilor, le putea construi mai multe temple sau așezăminte și în consecință le putea cere mai mult, mai multă bunăvoință pentru ei și pentru familiile lor. Relația cu zeii putea fi una privilegiată, punând omul în situația unei recunoașteri a inegalității

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
De aceea cel care era mai bogat putea aduce mai multe ofrande zeilor, le putea construi mai multe temple sau așezăminte și în consecință le putea cere mai mult, mai multă bunăvoință pentru ei și pentru familiile lor. Relația cu zeii putea fi una privilegiată, punând omul în situația unei recunoașteri a inegalității chiar și în fața zeilor și cerului. Odată cu creștinismul, noi oamenii avem Tatăl, sau entitatea divină supremă, Dumnezeu, care ne iubește pe toți în mod egal și în fața căruia

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mai multe temple sau așezăminte și în consecință le putea cere mai mult, mai multă bunăvoință pentru ei și pentru familiile lor. Relația cu zeii putea fi una privilegiată, punând omul în situația unei recunoașteri a inegalității chiar și în fața zeilor și cerului. Odată cu creștinismul, noi oamenii avem Tatăl, sau entitatea divină supremă, Dumnezeu, care ne iubește pe toți în mod egal și în fața căruia toți suntem egali, ca ființe ale unei lumi care își caută drumurile împlinirii spirituale. Relația cu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
nu apăruse, domnea adesea un sangvinic și melancolic-dezechilibrant simțământ de suspensie și incertitudine"184. Alte caracteristici ale epocii, enumerate de Augustin Doinaș sunt următoarele: este o epocă a contrariilor, care a trecut și s-a consumat sub semnul lui Ianus, zeul cu două fețe; ,,care privea deopotrivă înapoi și înainte"185; este o lume a geniilor care vor răsturna soarta lumii, dar și o lume a "analfabetismului vast și nivelator"186; acum apar universitățile și știința se distanțează prin adevărul său

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
caracter mistic:,,Pâinea falsă, figurine ale femeilor și servitorilor, înlocuiesc jertfa reală. Cei mai vechi bani de hârtie nu aveau funcția de a-i plăti pe cei vii, ci pe cei morți. La fel stau lucrurile și în relațiile cu zeii sau demonii"277. Ca și în cazul apariției monedei însăși, apariția monedei din hârtie este dominată de un conținut mistic. Mecanismul apariției monedei din hârtie este unul simplu în inițierea sa, dar foarte complicat în devenirea sa. Aceasta deoarece în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]