18,420 matches
-
ciclul de adoptare a unei soluții, implementare a ei și eșecul/conștientizarea limitelor acesteia. Eșecul unei soluții, într-un mediu de cunoaștere suficient de avansat, capabil să formuleze alternative, a dus la dezvoltarea unei noi tematici: construirea unor alternative. Explozia alternativelor și nevoia adoptării unei soluții din mulțimea soluțiilor alternative a dramatizat nevoia dezvoltării unor tehnici de preevaluare: preevaluarea alternativelor. Așa a apărut o nouă paradigmă de analiză compusă din concepte ca: eficacitate, cost, eficiență cost/beneficiu, efecte secundare/perverse (Zamfir
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mediu de cunoaștere suficient de avansat, capabil să formuleze alternative, a dus la dezvoltarea unei noi tematici: construirea unor alternative. Explozia alternativelor și nevoia adoptării unei soluții din mulțimea soluțiilor alternative a dramatizat nevoia dezvoltării unor tehnici de preevaluare: preevaluarea alternativelor. Așa a apărut o nouă paradigmă de analiză compusă din concepte ca: eficacitate, cost, eficiență cost/beneficiu, efecte secundare/perverse (Zamfir, 200Ă). Pentru a alege/decide trebuie să se compare alternativele, să se ierarhizeze și, pe această bază, să se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a dramatizat nevoia dezvoltării unor tehnici de preevaluare: preevaluarea alternativelor. Așa a apărut o nouă paradigmă de analiză compusă din concepte ca: eficacitate, cost, eficiență cost/beneficiu, efecte secundare/perverse (Zamfir, 200Ă). Pentru a alege/decide trebuie să se compare alternativele, să se ierarhizeze și, pe această bază, să se aleagă. Analiza are ca misiune în această fază evaluarea soluțiilor ca instrument al alegerii/deciziei. În primele etape ale analizei problemelor sociale, atenția se concentrează asupra alegerii unei soluții, iar aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
neapărat realizarea obiectivului global propus. Aceasta depinde nu numai de aplicarea consecventă a planului, ci și de calitatea strategiei/planului. Riscul monitorizării este crearea unei anumite rigidități a acțiunii, o deschidere insuficientă față de critica opțiunii strategice/a planului și explorarea alternativelor. Faza a opta: evaluarea strategiei/planului. Conceptul de evaluare deschide un alt tip de analiză: analiza se centrează pe gradul de realizare a obiectivului - eficacitatea globală a acțiunii sociale. Evaluarea impune identificarea factorilor responsabili de eventualul eșec sau de eficacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planului - se revede modul de implementare a acestuia - sau în realizarea sa de către actori - se identifică deficiențele prin monitorizare și se revede motivarea actorilor; în fine, poate că strategia este responsabilă și, în acest caz, se reconsideră strategia, se caută alternative. Faza a noua: monitorizarea dinamicii problemei sociale. Nu numai implementarea unei strategii determină dinamica respectivei probleme sociale, ci și intervenția altor factori. Este deci necesară o monitorizare în sine a dinamicii problemei, căutându-se, totodată, să se identifice contribuția strategiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și corecție. Evaluarea trebuie făcută în toate fazele, dar într-un mod specific. Înainte de adoptarea strategiei, se face o preevaluare. Pe parcurs, se urmărește continuu eficacitatea potențială a strategiei, eventualele deficiențe de implementare a acesteia pentru corecție, explorarea continuă a alternativelor. Evaluarea finală - la sfârșitul unui ciclu de acțiune - este esențială pentru a se evita risipa efortului pe căi probate a fi slab eficiente sau chiar ineficiente. Bibliografie Forsyth, Tim (coord.), 2005, Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra, New York. Ginsberg, Leon
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze fundamentale: 1) întreaga organizare socială ierarhică a omenirii s-a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
D.; Colombo, U.; King, A.; Galli, R., 1978, Beyond the Age of Waste, Pergamon Press, Oxford [ed. rom.: Să ieșim din epoca risipei, traducere de Nicolae Frigioiu, Editura Politică, București, 1983]. Giarini, Orio, 1980, Dialogue on Wealth and Welfare: An Alternative View of World Capital Formation, Pergamon Press, Oxford. Giarini, Orio; Liedtke, Patrick, 1998, Wie Wir Arbeiten Werden, Hoffmann und Campe, Hamburg [ed. rom.: Dilema ocupării forței de muncă și viitorul muncii, traducere de Agnes Ghibutiu, Editura ALL Beck, București, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bunul-simț al politicienilor comuniști chinezi a triumfat. China comunistă a înfrânt protestul politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai mare măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factor important în importarea cu succes a caracteristicilor modelului nordic în alte țări europene. Concluzii Astăzi sistemele protecției sociale din țările europene sunt considerate printre cele mai eficiente și mai bine elaborate din lume. În spațiul european coexistă mai multe alternative sociale naționale ale statului bunăstării. Dar, în ciuda configurațiilor sociale naționale diferite, se poate constata că dezbaterile și interesele sociale sunt comune și oglindesc preocuparea decidenților politici europeni pentru a le asigura un nivel de trai mai bun tuturor cetățenilor. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
C., 2003, EU enlargement versus social Europe? The uncertain future of the European Social Model, Edward Elgar, Cheltenham. Zamfir, Cătălin, 1997, „Direcții ale reformei statului bunăstării”, în Cătălin Zamfir, Elena Zamfir (coord.), Politici sociale în România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, Elena, 1997, „Direcții ale reformei statului bunăstării”, în Cătălin Zamfir, Elena Zamfir (coord.), Politici sociale în România în context european, Editura Alternative, București. Wickham, James, 2002, The End of the European Social Model: Before It Began?, briefing paper
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statului bunăstării”, în Cătălin Zamfir, Elena Zamfir (coord.), Politici sociale în România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, Elena, 1997, „Direcții ale reformei statului bunăstării”, în Cătălin Zamfir, Elena Zamfir (coord.), Politici sociale în România în context european, Editura Alternative, București. Wickham, James, 2002, The End of the European Social Model: Before It Began?, briefing paper for „Infowork” Accompanying Measure, Employment Research Centre, Department of Sociology, Trinity College Dublin, Dublin 2, Irlanda, HYPERLINK "http://www.tcd.ie/erc/"http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste dificultăți de conceptualizare, Uniunea Europeană s-a limitat la oferirea unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la vremea când a adoptat Carta Comunitară a Regionalismului. O rezoluție a Parlamentului European din 18.11.1988 chema statele membre ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale. Alocațiile pentru copii au un caracter universal, la fel ca și alte beneficii sociale legate de nașterea unui copil. Inițial gratuite, sistemul educațional și cel de îngrijire a sănătății se reformează și încep să apară și o serie de alternative private. Pe baza celor expuse în această secțiune, se poate concluziona că regimul bunăstării promovat de România postcomunistă nu poate fi subsumat unui tip de regim al bunăstării „clasic”. Din punctul de vedere al finanțării, regimul românesc este apropiat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bridging. Toate acestea trebuie însă considerate cu precauție, ca elemente complementare în cadrul unui mix mai larg de premise ale dezvoltării. Așa cum notează Putnam, capitalul social nu reprezintă un panaceu universal pentru rezolvarea bolilor societății, investițiile în dezvoltarea lui nefiind o alternativă, ci o parte complementară a unei politici generale de dezvoltare a capitalului economic (fizic și financiar), uman și simbolic. Capital social în România și în Europa: relațiile Societățile tradiționale se caracterizează prin importanța covârșitoare a cunoașterii nemijlocite. Relațiile interumane sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
peste 100 000 (The World Bank and Social Funds http://wbln0018.worldbank.org/HDNet/HDdocs.nsf/0/912775EDFEC3102C85256BBA0065558D? Open Document). După cum arată însă Goovaerts (2003), ele nu sunt un „panaceu”, ci reprezintă, în fapt, o abordare de tip bottom-up ca alternativă la abordarea dezvoltării economice de tip top-down. Fondurile sociale au fost inițiate în special pentru combaterea sărăciei și rezolvarea unor probleme urgente, critice în comunitățile sărace, „marginale în sistemul economiei de piață” (E. Zamfir, 2000) și asigurarea unor condiții-suport minime
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu există evaluări cuprinzătoare ale instituțiilor pentru copii și nici a familiilor de plasament. Acestea apar foarte rar ca studii de caz care ilustrează doar un model de bună sau „proastă” practică în domeniu. Centrarea atenției pe dezinstituționalizare și promovarea alternativelor la instituții devine evidentă prin ignorarea instituțiilor și a necesității lor de restructurare. În toate țările există instituții pentru protejarea copiilor care, din motive diferite, nu pot fi plasați în alte părți. Instituțiile rămân, prin restructurare și regândirea lor după
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, 2002, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București. Zamfir, C.; Zamfir E., 1994, Romania ’89-’93: Dynamics of Welfare and Social Protection, Editura Alternative, București. Zamfir, E., 1996, Children at High Risk in Romania: Problems Old and New, Inocenti Center, Florența. Zamfir, E., 1997, Psihologie socială. Texte alese, Editura Ankarom, Iași. Zamfir, E., 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, E.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Perspective ale dezvoltării sistemului de servicii de asistență socială Daniel Arpinte Deși aflată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1996, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1997, Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Perspective ale dezvoltării sistemului de servicii de asistență socială Daniel Arpinte Deși aflată permanent în atenția guvernanților, construcția sistemului de servicii sociale are ca punct de reper
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, Elena (coord.); Dan, Adrian-Nicolae; Preda, Marian, 2004, Surse ale excluziunii sociale în România, raport de cercetare. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), 1996, Politici sociale: România în context european, Editura Alternative, București. *** 2004, Program de guvernare 2005-2008, HYPERLINK "http://www.guv.ro" www.guv.ro. Implicarea serviciilor de sănătate în dezvoltarea socială Cristina Doboș Studiul de față accentuează importanța existenței unui capital uman sănătos în dezvoltarea socială și vorbește, în același
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
denumirea de obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asumate de toate cele 191 de state ale Națiunilor Unite, care urmează să fie atinse până în 2015. Într-o lume a tehnologiei sofisticate, care nu doar că înlocuiește munca omului, ci oferă și alternative pentru multe dintre resursele limitate ale acestei planete și permite explorarea altora, reprezentanți ai statelor lumii au văzut într-o serie de aspecte sociale un posibil obstacol în atingerea obiectivelor nonsociale și au decis să le asimileze obiectivelor lor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venituri Veniturile din activități pe cont propriu au reprezentat constant mai puțin de o zecime din veniturile gospodăriilor, indiferent de nivelul de venit, dovedind că piața muncii nu a fost suficient de flexibilă pentru a face din aceste activități o alternativă viabilă pentru pierderea salariilor. Este posbil ca acest lucru să se fi schimbat după anul 2000, cel puțin în raport cu nivelul de venit câștigat, când a urmat o evoluție inversă ponderii veniturilor salariale în totalul bugetului. Concluzii Deși, cel puțin la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]