20,606 matches
-
în vedere restricțiile impuse de dominația otomană mai ales după mijlocul secolului al XVI-lea. Mănăstirile și schiturile construite de voievozi și boieri, înzestrate cu un bogat patrimoniu și importante privilegii, sunt depozitare ale unui bogat tezaur de cultură și civilizație românească. Mesajul istoric transpare din picturile murale, din pomelnicele străvechi păstrate, obiecte de cult, cărți tipărite, monumente funerare și inscripții în piatră, conservate, dar și în glorificarea voievozilor care le-au clădit, o parte a acestor monumente reprezentând un gest
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
au folosit mai multe triburi pentru a studia și interpreta viața din epoca pietrei. Asemenea triburi există în Papua Noua Guinee, Insulele Andaman și Nicobar (India), Filipine, Africa și America de Sud. Ca termen argotic, ""epoca pietrei"" poate fi folosit pentru a descrie o civilizație sau grup de oameni moderni ce trăiesc în condiții relativ primitive. Fraza "a-i trimite în epoca pietrei" implică un atac violent care distruge infrastructura țintei, obligând supraviețuitorii să recurgă la folosirea tehnologiilor primitive pentru supraviețuire. Imaginea unui sălbatic ce
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
Ioan al XXII-lea, scoțienii se identifică cu sciții, recunoscând explicit în acest act oficial că au fost creștinați de Sfântul Apostol Andrei pe țărmul Mării Negre, înainte de a migra în sudul Spaniei. http://www.nas.gov.uk/downloads/declarationArbroath.pdf ,Civilizații antice”, coordonatoare: Catherine Salles
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
dată de cercetările efectuate în zonă în urma cărora s-au descoperit urme (măsele, cranii și oase de urși) în peștera de la Poiana Botizii, declarată în prezent rezervație speologică. Epoca Bronzului este perioada în care este conturată aici prezența comunității tracice, civilizația care se dezvoltă este în legătură directă cu bogatele resurse metalifere din zonă. În epoca fierului, în urma cercetărilor făcute de prestigioși cercetători români și maghiari s-a confirmat că dacii au scos și au prelucrat aurul și argintul după o
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
comună (la circa 2,5 km); la sud, pește culmea Brezei se află satul Coreieni (comună Coreieni), iar la sud-est, Vălenii Lăpușului. Că o excepție a ținutului, la est se situează un cătun de țigani, vreo 20 bordeie, cu o civilizație primitivă - " Ponorâta. "La nord-est de-o parte și de alta a râului Lăpuș, se află satul Razoare, fost centru de comună pe vremea regiunilor. La nord peste râul Lăpuș, dincolo de pădurea "Podul Hijului "se află satul Groape, destul de izolat, legat
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare, ca rezultat al conviețuirii populației din aceste sate cu maghiarii. Școala, principalul factor de cultură și civilizație a început să se afirme în Maramureșul istoric încă din veacul al XIV-lea. Primele școli s-au creat pe lângă mănăstiri și biserici. La sfârșitul anului școlar 2002-2003 în cadrul celor 2 unității școlare, Centru și Oblaz, învățau 1.081 de
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
dintre localitățile Bucov și Chiojdeanca a făcut parte din județul Săcuieni, unitate administrativă desființată în anul 1845. Potrivit lui Iorgu Iordan, denumirea de "Lapoș" provine din maghiarul “lápos” (pronunțat lapoș) care înseamnă ”mocirlos”. Descoperirile arheologice atestă pe aceste meleaguri urme de civilizație încă din paleoliticul superior (situl din Poiana Roman), aceasta făcând din Lapoș cea mai veche așezare omenească din județul Prahova. Trecând vremea, în secolul al XIII-lea, în codrii din aceste părți încep să se stabilească călugări. Astfel aducem la
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Hunedoara de DN7 (așa-zisul „Drum al Țării”). Apropierea de această magistrală de comunicație, ce leagă cursul mijlociu al Mureșului de o zonă montană cu un larg spectru mineralogic și al potențialului de habitare, a favorizat, contacte cu purtătorii diferitelor civilizații care afluiau pe Cerna în sus în căutarea unor noi resurse. Epoca modernă, cu extinderea spațiului urban și industrial al Hunedoarei, a reprezentat deschiderea către o lume a orașului aflată în imediata apropiere, ceea ce a indus atât influențele modernității asupra
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
iar acestea ar forma un traseu turistic istoric de o valoare inestimabila. Galeriile române au chiar și valoare arheologică, deoarece aici se pot constitui chiar șantiere arheologice pentru studierea istoriei, binecunoscut fiind faptul că în acești munți se găsea centrul civilizației dacice. O perspectivă de dezvoltare a turismului din această localitate este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Zarand) și la 10 kilometri de Panteonul moților de la Țebea. Este un mic sat de munte ai cărui locuitori sunt în totalitate români și majoritatea covârșitoare ortodocși. Datorită faptului că în zona Munților Apuseni a existat timp de milenii o civilizație a lemnului, nu există alte dovezi arheologice ale continuității existenței umane pe acest spațiu. Nefăcând parte din cele 110 sate aparținând acestui domeniu, satul nu apare menționat la această dată așa cum apar majoritatea satelor vecine. În 1905 cu ocazia alegerilor
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase la iveală unele substrucții de ziduri, țigle române și elemente ceramice pentru paviment în formă de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
aparținând culturii Starĉevo-Criș (la Verșești, Onești, Oituz), culturii Cucuteni (Băsești, Florești, Leontinești, Marginea, Scorțeni) sau culturii Monteoru (Ardeoani, Moinești, Florești). În Lucăcești - Moinești s-a descoperit, în zona numită La Cetățuia, o cetățuie dacică, situată la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
și a fierului, urme ale așezărilor omenești din acea perioadă în peste 50 de sate din Țara Hațegului, fiind nominalizate satul Livadia și localitățile din apropiere Baru, Pui, Ponor și Râu Bărbat. Cercetările arheologice și istorice au găsit vestigii ale civilizației din epoca dacică, urme ale confruntărilor militare daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile Evului Mediu românesc în Țara Hațegului (1988) a făcut o descriere detailată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
actuale de săteni, (ai deceniului 90 și după) seamănă foarte puțin cu al părinților și bunicilor actualei generații de locuitori. De asemenea menționăm că 45 de ani de comunism au făcut să dispară acumularea de secole a ceea ce înseamnă evoluția civilizației rurale. Sigur că această perioadă a dus la modificări în mod firesc și în celelalte state din centrul și vestul Europei, schimbări aduse de dezvoltarea tehnică a omenirii, a țărilor din sfera de civilizație europeană, dar nu brusc. Exemple: introducerea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de secole a ceea ce înseamnă evoluția civilizației rurale. Sigur că această perioadă a dus la modificări în mod firesc și în celelalte state din centrul și vestul Europei, schimbări aduse de dezvoltarea tehnică a omenirii, a țărilor din sfera de civilizație europeană, dar nu brusc. Exemple: introducerea curentului electric (până în 1960 iluminatul în case era cu lămpi cu petrol), șosea asfaltată care introdusă prin sat (și nu pe lângă sat) își arată acum mai mult părțile negative, atât pentru viața satului (pericole
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pierderea unui H din acidul acetic se numește "acetat". De asemenea, termenul de "acetat" desemnează și sarea ce conține acest anion sau un ester al acidului acetic. Bacteriile producătoare de acid acetic sunt prezente peste tot în lume și orice civilizație umană care a cunoscut procesul de fermentație alcoolică pentru a produce bere sau vin a descoperit inevitabil și oțetul, ca rezultat al expunerii acestora la aer. Utilizarea acidului acetic în alchimie coboară până în antichitate. În secolul al III-lea d.
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
intrări aranjate, de cele mai multe ori, în ordine cronologică. Poate fi folosit pentru a planifica niște activități viitoare sau doar pentru a înregistra ceea ce s-a întîmplat în cursul unei zile. Asemenea caiete pot conține informații din domenii foarte diferite ale civilizației umane, cum ar fi înregistrarea etapelor unei operațiuni militare, a unei expediții, a unei călătorii pe mare(jurnal de bord), a unor cotații bursiere, a unor evenimente climaterice sau personale. O variantă a acestora sunt "jurnalele literare", de obicei jurnalele
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
în secolele XIII - XII-lea î.d.H, adică în jurul anilor 1300 - 1200 înainte de Hristos, situându-le alături de alte mari depozite sau turnătorii de bronzuri de pe teritoriul României. Ambele descoperiri arheologice sunt foarte importante deoarece dovedesc stadiul înalt atins de civilizația și cultura comunităților trace de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului, iar identitatea stilistică a pieselor de bronz din aceste depozite cu cele descoperite în alte localități de pe teritoriul României dar și din centrul și sud-estul Europei ilustrează unitatea
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
bronz din aceste depozite cu cele descoperite în alte localități de pe teritoriul României dar și din centrul și sud-estul Europei ilustrează unitatea de cultură a tracilor de pe un vast areal geografic . În alte părți ale lumii tocmai se termina înfloritoarea civilizație myceniană una din cele mai însemnate din epoca bronzului reprezentată în insula Creta prin palatul de la Knossos și alte orașe antice din sudul Greciei de azi. Se poate vorbi de o continuitate a locuirii umane pe teritoriul satului Bălnaca și
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoșani-Nicșeni. Acest lucru face posibil transportul de persoane și mărfuri cu mijloace auto în condiții de confort și civilizație. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răchiți se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,77%). Pentru 6,21% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
cel specializat: astfel stilul poate fi original, electic, epigonic, îngrijit, elegant, direct, concis, aforistic, laconic, împodobit, căutat, declamatoriu, emfatic, prețios, dar și semidoct, de mahala, etc. Nu trebuie neglijată nici extensia noțiunii de stil asupra particularităților caracteristice ale unei structuri, civilizații, epoci, activități, ș.a. De la stilul arhitectonic la stilurile ce diferențiază diferite activități sportive - stilurile de înot sau de ridicare a greutății de pildă - plaja sensurilor este mai mult decât considerabilă. Mai mult decât atât, noțiunea de stil este foarte insistent
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
vale a râului Sebeș, zonă geografică și frumoasă și aspră cu păduri de brazi veșnic în haine de sărbătoare și cu munți înalți pierduți în zare. Aici în Sebeș, e istorie și limbă românească, e cultură străveche și vatră de civilizație, e muncă și luptă cu greutațiile vieții, e jertfă și speranță. Stema Sebeșului este înpărțită în patru cadrane inegale în partea stângă sus, sunt reprezentați munții care străjuiesc satul, în partea dreaptă sus sunt reprezentate câteva spice de grâu ce
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
iar regiunea cuprinde 8 departamente. Regiunea este o entitate administrativă artificială ce ocupă zona de existență a mai multor foste provincii franceze, fiecare cu propria-i identitate culturală și istorică. Este regiunea franceză cel mai puternic influențată de cultură și civilizația română care a lăsat aici foarte multe urme. În Evul Mediu zona a cunoscut o fărâmițare accentuată, în special în văile Pirineilor unde regiunile fiind protejate de mediul natural, și-au dezvoltat fiecare diverse particularități. Actuala regiune cuprinde teritorii din
Midi-Pirinei () [Corola-website/Science/301026_a_302355]
-
reprezenta o sursă de bogăție pentru florentini. Datorită lui Lorenzo, capitala Republicii atinge maximă să frumusețe, impunându-se pe plan economic și cultural, nu doar în Italia, ci în întreaga Europa. Florența devenise leagănul Renașterii italiene și centrul unde iradia civilizația renascentista. Grijile sale pentru Florența au încurajat și au asigurat o înflorire artistică fără precedent. Literat și poet, colecționar de obiecte prețioase și de statui antice, descoperitor de noi talente, Lorenzo a promovat la cel mai înalt nivel literatura și
Lorenzo de' Medici () [Corola-website/Science/301000_a_302329]