19,622 matches
-
și câteva dintre textele cele mai interesante ale lui Hugo Pratt însuși (seria Sergentului Kirk). Cartea de față cartografiază, parțial și nostalgic, câteva dintre insulele ce locuiesc pe întinderea unui ocean al imaginației. Ea este, în cele din urmă, o invitație la călătorie și o poartă care se deschide către această grădină secretă a benzii desenate. Post-scriptumul adăugat acestei serii de eseuri este încercarea de a da trup ficțional acestei admirații resimțite față de geniul prozei grafice. Am imaginat, pe marginea celor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
trezite la viață în plin secol XX de jocul unei substanțe extraterestre. Intertextualitatea ține de pactul ficțional pe care proza grafică îl încheie cu fidelii ei. În cele din urmă, culoarea nostalgică a textelor lui Bob Morane este și o invitație la acea visare împletită cu mirajul suspansului. În jungla preistorică, în trecutul medieval sau în Londra înecată de cețuri, Bob Morane și Bill Balantine luptă infatigabili, sfidând trecerea unui timp ce corupe și îmbătrânește. Tinerețea lor stenică este semnul vitalității
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
tradiție și către reverie. Proza grafică nu este genul minor incompatibil cu demnitatea intelectuală a cititorului. Ea este însă incompatibilă cu rigiditatea snoabă și scorțoasă a celor care preferă să rămână închiși în turnul cenușiu al lipsei de imaginație, refuzând invitația la călătorie și evaziune. Banda desenată deține un potențial de semnificație care se cere decodat cu instrumente ce sunt prin excelență interdisciplinare. Asemenea literaturii pentru copii sau literaturii polițiste, banda desenată revendică pentru sine o poziție centrală în canonul de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și bombată dovedeau multă inteligență. Cutele de pe frunte și dintre sprâncene dovedeau însă firea abrașă. Am mâncat împreună, am băut și spre sfârșit a destupat o sticlă de șampanie. Am vrut să-i mulțumesc dar mi-a spus că acceptarea invitației l-a onorat. L-a făcut să se simtă la înălțimea bunelor maniere ale neamului pe care îl reprezintă el, un produs uman în ușoară alunecare.” Apropos, îmi mai zice, dacă mă vezi la crâșmă la Broscoi că beau cu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu un medic militar sovietic. O altă fată, cu care am purtat corespondență era Vera Dimov din Enichioi. Am cunoscut-o atunci, în vacanța de Crăciun din 1929-1930. Era bulgăroaică basarabeancă. La Enichioi funcționa ca învățător suplinitor Iancu Dimofte. La invitația lui m-am dus să joc acolo într-o piesă de teatru "Sfârșitul pământului". Am ajuns seara târziu în odaia închiriată de Iancu și Trache Pârcălăbescu, un oltean foarte simpatic, energic, bun coleg și prieten. Alt prieten era Pavlușa Belodanov
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu ceva, ca să nu mă simt prost. — Te rog, Cecilia, mă supăr. Vrând, nevrând, i-a completat și ea cu câțiva euro. Acum când ne mai vedem, a întrebat-o. Nu știu, că sunt foarte ocupată. Nu ți-am refuzat invitația, fiindcă nu ne văzusem de atâta timp și doream să aflu aspectele vieții tale. M-am simțit atât de bine cu tine acum. Mi-am amintit de viața din România, de studenție, tu nu? — Ba da, dar de mâine la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
este îmblănită și imediat se încălzesc. Ah, ce bine este! —Mâinile tale au înghețat? Ca drept răspuns Matei i le pune pe obraz. —Vai, sunt sloi și roșii, roșii de frig. Bagă-le sub bundița mea. Abia a așteptat Matei invitația că s-a și conformat, ca să-i simtă sânii prin puloverul de lână, pe care îi ținea deja în cupa mâinilor sale. Au rămas așa o vreme unul în fața celuilalt privindu-și sufletele prin fereastra ochilor, simțindu-și sub palme
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
te-am alintat, draga mea. Gândindu-se la mai multe nume de fete și băieți s-au hotărât ca pe fată s-o cheme Florina iar pe băiat Sorin. În ziua următoare, Matei a fost asaltat cu felicitări și cu invitația „ești bun de cinste” și având atâția prieteni 269 și cunoscuți dându-le de băut nu putea să nu norocească, așa încât de bucurie și-a pierdut controlul și s-a îmbătat. În starea aceasta l-au întâlnit logodnicii în bar
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nevinovată către mine zicând: - Azi soția mea este plecată din oraș și aș zice să poposim la o cârciumă din oraș pentru a ne recrea după o săptămâna de muncă și stress. Fără prea multă tragere de inimă am acceptat invitația. Greșeală mare. Am plecat cu autobuzul și am coborât drept în centrul orașului, cumătrul zicând: - Cred că la anexa restaurantului „Moldova” ar fi cel mai nimerit. Este bine aprovizionat, au ospătari tineri și serviabili, atmosferă plăcută. A rostit ultimele cuvinte
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
au colorat mai tare. Trecuseră deja două ore. Afară întunericul coborâse peste oraș. Gerul și viscolul se întețeau. - O sticlă de vin și două cafele, zice proprietarul porcului. - Vă rog să serviți arătând cu mâna spre Cotnarul cu nuanțe gălbui. Invitația m-a trezit la realitate. - Și zici că ai porcul bolnav? îl întreb eu. - Da, și tocmai acum când trebuia să-l tai de Ignat. Imaginați-vă cum o să mă simt eu când toți gospodarii din sat mănâncă pomana porcului
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
pentru a obține ceva, trebuie să oferi altceva, aceasta este legea guvernamentală a universului din care suntem creați. {i în cazul sănătății este simplu de înțeles că nu poți avea sănătate când ți se oferă rețete gratuite ca și o invitație. Cam așa văd eu lucrurile, acum când sunt mai bine de cinci ani de când nu am mai trecut pragul vreunui doctor sau a unei farmacii și pentru mine este un adevărat record. Sunt mai bine de cinci ani, de când am
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
domnișoară de familie bună n‑a fost mai duios jelită și n‑a avut o Înmormântare mai cu pompă decât tine“. ENCICLOPEDIA MORȚILOR (O viață de om) Lui M. Anul trecut, după cum știți, am făcut o călătorie În Suedia, la invitația Institutului de cercetări teatrale. O oarecare doamnă Johanson, Cristina Johanson, mi‑a fost călăuză și mentor. Am văzut cinci‑șase spectacole, dintre care cel mai interesant de reținut a fost succesul lui Așteptându‑l pe Godot de Beckett, prezentat În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de ajutorul străinilor; veți fi fericiți să aflați că l-au primit. Dar cel mai frumos motiv ar fi Omenia: așa că faceți bine unde și când este nevoie și puteți, fără alte motive; să vedeți ce bine vă veți simți. Invitație la conștientizare Vreau să exprim, puțin mai detaliat, exact ceea ce am exprimat în trei cuvinte în titlul de mai sus. Este bine și din ce în ce mai ușor (după ceva timp de exersare) să conștientizăm tot ce facem și tot ce ne înconjoară
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
De aceea mă opresc mai mult asupra acestui aspect și încerc să exemplific, ca de obicei, pentru a înțelege mai bine esențialitatea conștientizării inși ex-. Acum câtva timp în urmă, am găsit la cutia poștală un pliant de reclamă și invitație la „Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă”. Cam în aceeași perioadă am urmărit la televizor o emisiune tocmai despre această religie și grozăviile ce se petrec la mormoni, pentru că a lor este biserica aceasta, atât de pompos
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
O ipoteză confirmată de altfel de toate legendele geometrilor-înțelepți. Platon a fost cel dintâi să dea focului o podoabă ce face mai mult onoare muzelor decât inspiratului. Cadența universală a semnului matematic consolidează ușor de pulsația greoaie a versului. * Primind invitația Universului literar să scriu aceste rânduri în marginea unui număr închinat omului care de 30 de ani înviază gândirea noastră matematică nu numai prin prețuitele-i lumini, dar și prin ascendentul aproape mistic al individualității lui, voi căuta să comentez
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
spus, „dar acum sunt, cum s-ar zice, logodit, ea e logodnica mea, iar purtătorul ăsta de căciulă e prietenul meu, așa că te salut“. „Puteți veni amândoi“, a spus Maria (pe Dragoș îl ignora, în continuare), „măcar să beți o cafea“. „Invitația ta mă ispitește, Maria“, i-am spus, „dar tu știi că nu pot suporta ce pictezi,clăile alea de fân, și așa mai departe; acum doi ani, când te vizitam la atelier, pe strada Xenopol, erai pregătită, întorceai mai întâi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ca toate semnele, dar suficient ca să clatine toate trestiile crescute în mine. Apoi, ca din întâmplare, Iason. (O fi plecat Petru sau mai bocește încă la ușa de pe coridor ?) și fata de pe șlep cu ligheanul ei alb, și Poenaru cu invitația lui jovială ca un rânjet de lup. „Ia la tuka...“ și Mia, bătând step, la nesfârșit, și Lilly (de Lilly îmi era milă) și Semiaza, cu baioneta lui de flăcări... De ce ținuse Bătrânul fără nume, de la impozitele indirecte, să-mi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
zâmbi ea ironic. Radu îi întinse bricheta fără să o privească. -Cum îți mai merge? -Nu ca și ție, răspunse Radu, sobru, cu ochii spre fereastră. -Te invit la petrecerea de 8 martie! -Altcineva ți-a luat-o înainte cu invitația. Oricum voi fi prezent, zise Radu calm. Angela deveni puțin nervoasă gesticulând mâna: - Voi fi cu ochii pe tine. -Cu amândoi?, zise Radu, cu un zâmbet nepăsător, mijind ochii spre ea. -Te-ai șmecherit, Făt Frumos, sau poate nu te-am
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
nu porni mașina până ce Radu nu a fost total înghițit de întunericul nopții. într-o sâmbătă dimineața când Radu Brădescu ajunse la serviciu, pe holul mare era multă agitație. Printre colegii lui se afla și Angela Ulmeanu, care, veselă, împrăștia invitații pentru nunta ei, care avea loc exact peste o săptămână, adică ultima sâmbătă a lunii mai. Spre Radu se îndreptă din mulțime Andrei, care râdea, fluturând invitația. -De această dată ești pedepsit, domnule inginer, nu ai voie la această petrecere
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
multă agitație. Printre colegii lui se afla și Angela Ulmeanu, care, veselă, împrăștia invitații pentru nunta ei, care avea loc exact peste o săptămână, adică ultima sâmbătă a lunii mai. Spre Radu se îndreptă din mulțime Andrei, care râdea, fluturând invitația. -De această dată ești pedepsit, domnule inginer, nu ai voie la această petrecere, zise Andrei printre hohote de râs. -îmi accept pedeapsa Andrei, zise Radu zâmbind amuzat. Colegii lui Radu care aflaseră de povestea lor, îi aruncau priviri discrete dar
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
costum și s-a Întors cu un pachet Înfășurat În celofan pe care l-a așezat pe măsuța din sufragerie. Cadoul meu. A luat loc la masă, a băut un pahar cu vin alb și s-a pus pe așteptat. Invitația spunea că cina era la ora opt și jumătate. La nouă și jumătate Încă mai așteptam. Tata mă privea cu tristețe, fără să spună nimic. Mie Îmi ardea sufletul de mînie. Poate că ești mulțumit, zisei. Asta voiai? — Nu. Bernarda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ceva? Cafea cu lapte? Nimic, mulțumesc. Nu vă deranjați. — Nu-i nici un deranj. Urma să-mi fac și eu una. Ceva mă făcu să bănuiesc că acea cafea cu lapte era toată masa ei de prînz. Am declinat Încă o dată invitația și am văzut-o că se retrage Într-un ungher al sufrageriei unde avea un cuptor electric. — Faceți-vă comod, zise ea Întorcîndu-mi spatele. M-am uitat Împrejur și m-am Întrebat cum. Nuria Monfort Își avea biroul pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu te întorci pe partea cealaltă, în timp ce eu abia ațipesc din cauza văicărelilor pisicilor. Parcă-s turbate, lua-le-ar naiba și dar-ar boala în sămânța lor! Umblă după motani ca zăludele: toată noaptea miorlăie de-ți sparg auzul, cu invitațiile lor la hârjoană pe streașina casei. E ceva normal, spuse Vladimir, revenind în contemporaneitate. Natura își cere drepturile, obligându-le astfel la procreație. Nu e nici un normal! Acum nu e sezon pentru amorul mâțelor, că abia am intrat în postul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lansă, cu un strigăt sonor, un îndemn, preluat dintr-o spumoasă comedie a cinematografiei franceze, ce evocase cândva, pe ecranele copilărie sale, perioada războiului și ocupația germană a Parisului: Achtung! Groupir! Groupir! Nu sesiză nici un surâs de receptare a șăgalnicei invitații, ci doar unele circumspecte priviri ale damelor cu coafuri platinate și buze senzuale. La un timp, intenționând să majoreze frenezia dragostei față de oaspetele de onoare, amfitrionul, care râdea tot mai dezlănțuit, plesnindu-și șoldurile cu palmele, ca într-un gopac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
carafa de whisky foarte scump, pe care o deschisese înainte de a-și fi reglementat treburile la recepție: Mi-am îngăduit să... lămuri el inițiativa lui cu un fel de scuză. Adăugă continuarea: Aș putea să-mi permit să vă fac invitația la un pahar!? Era o întrebare politicoasă, ce includea, totodată, o poftire și un ordin. Aceasta pentru că Vladimir, cu cât avea mai multă băutură la bord, cu atât mai puternic îl răbufnea pornirea țăranului de-ai porunci femeii: la urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]