19,941 matches
-
păstrat, în exemple ca maiu, ochiu, războiu. Dar s-au conservat cu consecvență o serie de particularități ale graiului moldovenesc sau ale limbii române literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este cazul cu forme ca următoarele: cătră, cetitor, înțălege, mâne, mulțămire, nalt, oară, prietin, rădica, răle, samă, sară, ticnită, urieș. În aceeași situație se află numeroase dublete, ca în cazurile acuș-acuși, atunci-atuncea, care-cari, întâi-întăi, nimeni-nimene, până-pănă etc. Același este cazul cu dubletul toponimic Fălticeni (formă oficială)-Folticeni (formă populară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Eu vă aduc o inimă leală, cugetări drepte, o voință tare de a face binele, un devotament fără margini către noua mea patrie și acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetățean astăzi, mâne, de va fi nevoie, soldat, eu voi împărtăși cu Domnia-Voastră soarta cea bună, ca și cea rea. Din acest moment, totul este comun între noi. Credeți în mine, precum cred eu în Domnia-Voastră! Singur numai Dumnezeu poate ști ceea ce viitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a întâmplat. Astăzi Șvițera și-a pierdut farmecul ei; a ajuns, pot zice, banală sau, după vorba românului, de râs, așa că toți schilozii se pot sui dormind pe Rigi, pe Pilat și chiar pănă la un loc pe imaculata Iungfrau; mâne, poimâne se vor sui poate și pe Mont Blanc. Avea dreptate Tartarin să nu mai creadă în primejdiile urcărilor pe munții Șvițerei. Astăzi nu ai nevoie să fii barbat în toată puterea cuvântului, cu inima sănătoasă și plămânii teferi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vedere. Și, indiferent ce utilizări Îi dăm, ca hrană ori materie primă ori, În sfârșit, de sursă de satisfacție intelectuală și sufletească, planta va realiza Întotdeauna, chiar dacă nu În totalitate, și depoluarea mediului. Că astăzi o face o specie, iar mâine o alta, mai bine adaptată unui mediu care Între timp s’a mai schimbat puțin n’are, așa cum cred eu cel puțin, nici o importanță. Paralela de mai Înainte, dintre autohtonul stuf și venetica zambilă de apă, a fost menită tocmai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
decis să reiau problema răspunsului plantei − baza oricărei biocenoze și, implicit cheia Vieții − la factorul temperatură, de data asta așa cum e ea prezentă În natură. Punctul de plecare În comentariul de astăzi se leagă de aniversarea prietenului meu bucureștean, de mâine, pe care am anticipat-o cu o vodcă, exact În perioada catastrofei de la Podu Iloaei, admirând algele din sticla cu apă. Deci algele... care mă determină acum să mai scot din sertar niște date. Între cei inițiați În domeniul elegant
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi deloc nimerit s’o reactualizăm, indicând pe ea și coastele căluților costelivi pe care-i vedem atât de des... “Radiosfera”, 1 aprilie 1996, ora 11,46 76. Plante care fac de toate După o practică veche În anturajul meu, mâine voi primi o floare, anume o zambilă; și cum Învăț și de la pisicile pe care le țin În casă, vreau sămi și oblig colegii În Îndeplinirea acestei practici. De ce o zambilă? Pentru că demult, când nimeni nu-și punea problema să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și, În sfârșit, chiar orhidee. Ele, adică banala iarbă, ne Înrourează pașii și ne oferă bucuria odihnei, dar și a unei partide de fotbal. Iar după ce ne hrănesc, Îmbracă și Încântă, tot ele protejează mediul - și al nostru, cel de mâine - față de deșeurile noastre. Și o fac cu sau fără voia noastră. Fără voie, prin bălțile ori malurile râurilor, acolo unde Încă n’au devenit simple canale de scurgere, deși ceea ce curge pe ele nu mai este de multe ori apă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
florile cu bună știință. Mai mult, chiar Într’un măr viermănos tot vom găsi măcar o sămânță viabilă. Animalul nici nu mănâncă, nici nu se Împodobește cu flori. Instinctul Îi spune că aceste frumuseți sunt și chezășia vieții lui de mâine. Cu omul e mai complicat, căci el nu respectă ofranda plantei. Ce e trist, și acesta e handicapul plantei, ea are un fel de drept al primului venit. Căci, când acum mai bine de 100 de milioane de ani, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
păstrând egalitatea Între alternative Își asigură liniștea dar, alternându-le la hegemonie, susține și schimbarea, adică condiția sine qua non a Vieții. Pe termen scurt, bineînțeles. Dar, pentru a asigura și o schimbare pe termen lung, deci și viața de mâine, acea egalitate trebuie să lase loc, doar cu o câtime, uneia dintre alternative; desigur, ca parte a unei oscilații mai ample, În alt plan. Cel puțin așa arată cele trei mari oscilații găzduite de biosferă În ultimele 600 de milioane
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ei. Iar pentru asta cobor din pragmatismul meu caracteristic, cedând unui sentiment. Cineva spunea, nu știu unde: “iubiți animalele și copiii”. Pe copiii noștri, legitimi cel puțin, Îi iubim. De ce să nu iubim și animalele? În fond, ne sunt parteneri, astăzi și mâine, În supraviețuire. Cel puțin până le vom elimina. Dar ne va fi greu, dacă nu imposibil, să le Îndeplinim și rolul În biosferă. Știe cineva, măcar să definească, Întreg rolul nu al unui câine, dar cel al unei furnici, În aceeași
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fabula cu racul, broasca și știuca ce trăgeau În iaz un sac cu grâu. Noi suntem broasca ce trage În sus... Dar nu chinuiți animalele și nici nu le Înșelați, dându-le o speranță dacă n’o puteți face și mâine, prelungind doar o agonie. Dacă le puteți ajuta, făceți-o. Dacă nu, treceți mai departe. Se va găsi desigur altul s’o facă. Nu uitați că, sub blana lor, ascund și ele un suflețel. Nu ca al nostru, dar din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-l dorim ca citadini, Înseamnă investirea a multă, multă negentropie și deci energie. Uneori e mai bine să alegem o cale de mijloc care permite, prin Însăși caracterul de mijloc, schimbarea, funcție de condițiile concrete ale zilei, de astăzi și de mâine. Și Încă ceva: Înainte de a “ridica piatra”, vorba Evangheliei, să ne aducem aminte că acești vagabonzi sunt totuși rezultatul civilizației noastre care a știut cândva să-i folosească, iar acum să-i abandoneze. Nu suntem atoateștiutori și nici nu vom
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vorba Evangheliei, să ne aducem aminte că acești vagabonzi sunt totuși rezultatul civilizației noastre care a știut cândva să-i folosească, iar acum să-i abandoneze. Nu suntem atoateștiutori și nici nu vom fi vreodată. Doar dumnezeu este. Dar, oricum, mâine vom ști mai multe. Vom ști să rezolvăm și problema căreia nu-i dăm astăzi de capăt dacă, bineînțeles, n’am provocat astăzi, și din neștiință, un nerecuperabil. Regretul va fi atunci târziu, și Într’o lume mai săracă. “Radiosfera
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
inițialei simplități a trecerii clipei dintre ani În favoarea risipei, complicației artificiale prin care căutăm a umple forma - revelionul - lipsită de conținut - regenerarea și acordarea la natură. Dar să uităm stressul - că rău cu răul, dar mai rău fără el -, iar mâine să Închinăm Împreună o cană cu vin pentru un an mai bun. La anu’ și la mulți ani! “Radiosfera”, 31 decembrie 1996, ora 9,48
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
realitățile sociale ale țării lor. Au avut loc numeroase mișcări de organizare a unor școli în spiritul noii concepții. La ele a și făcut Dewey referiri în scrierea sa și a fiicei sale, Evelyn Dewey Schools of tomorrow (Școlile de mîine), 1915. Dacă spre sfîrșitul secolului al XIX-lea termenul de progresivist exprima mai ales opoziția față de școala tradițională, în cel de-al doilea deceniu al secolului XX acest termen semnifica ceva mai mult: adeziunea la teoria pedagogică a lui John
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sa, noi perspective. A formulat astfel principiul "liniilor de perspectivă", menit să mobilizeze întreaga energie a colectivului, să stimuleze manifestarea rolurilor de obiect și subiect al educației și să aducă, în ultimă instanță, ceea ce el a numit "bucuria zilei de mîine". "Perspectivele" sînt apropiate, medii și îndepărtate. În fazele de început ale organizării colectivului se utilizează perspective apropiate, prin care se mobilizează, pentru un scurt timp, energiile grupului și se oferă frecvente satisfacții pentru înfăptuirea scopului propus. Trăirea în comun a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a fi util societății, ci pentru a obține note de trecere și a putea dobîndi slujba rîvnită. O altă cauză ținea de modul în care regimul burghez stabilea conținutul învățămîntului, impunînd generațiilor tinere prejudecățile și idealurile sale "reacționare". Generația de mîine este educată în spiritul ideilor de ieri; fiind ruptă de frămîntările "maselor populare", de marile probleme ale prezentului, tînăra generație era nepregătită pentru viață. În sfîrșit, cea de-a treia cauză folosirea unor metode necorespunzătoare în educație și instrucție constrîngerea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rolului educației în activitatea didactică ("educația să treacă înaintea instrucției"). De aici decurgeau, pentru el, anumite consecințe: renunțarea la concepția enciclopedică asupra conținutului învățămîntului și cultivarea unor însușiri ce se cer azi, dar mai ales se vor cere omului de mîine: calm, imaginație creatoare, inventivitate, spirit de echipă, entuziasm și simțul umanului (3, pp. 54-66). Revenind, peste puțini ani, asupra conceptului de educație permanentă, Gaston Berger făcea o nouă precizare: educația trebuie să fie permanentă pentru "ca în mintea tuturor să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este ușor să se "prospecteze" viitorul educației, cunoscîndu-se dependența ei de factori politici, economici și sociali, dar este posibil; G. BERGER afirma încă din anii '50 că "Viitorul trebuie pregătit, construit chiar. Sîntem agenții liberi și eficienți ai lumii de mîine" (1, p. 52). Evident, nu se poate avea în vedere un singur viitor. Mai curînd poate fi vorba cum spune Bertrand de Jouvenel de "viitori posibili", de construcții care, întemeindu-se pe starea existentă, sînt "imaginabile și plauzibile" (1 bis
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vor concretiza în facilități și pericole peste două, trei decenii. Pe această bază se va putea contura un sistem educațional adecvat. În ceea ce privește cea de a doua "deschidere", aceasta presupune o analiză a factorilor cu rol determinant în conturarea educației de mîine: evoluțiile demografice, schimbările economice, schimbările social-politice, mutațiile culturale și progresele științei, problemele lumii contemporane (cf. 2, pp. 121-122). Este bine cunoscut faptul că o școală nu poate fi mai bună decît realitatea socială care a produs-o și pe care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru societatea informatizată un nou mod de a crește tînăra generație. Societatea va fi mai puțin centrată pe copil; ea nu se va mai extazia în fața copilului așa cum a făcut-o societatea industrială. În orice caz, spune Toffler, pedagogia de mîine va recomanda o copilărie mai structurată și mai exigentă. Părinții vor fi mai puțin îngăduitori. În condițiile în care munca adulților se va desfășura cum crede el la domiciliu ("casa electronică"), căminul va îndeplini atît funcții economice, cît și educaționale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cei mai importanți ai inovării practicii educative și ai reușitei școlare. Cu o pregătire pedagogică rudimentară, cultivată în credința că pedagogia se reduce la o sumă de "reguli metodice", profesorii nu vor putea face față obiectivelor complexe ale școlii de mîine. Învățarea inovatoare nu o pot realiza decît profesorii capabili să facă față în mod creator multiplelor situații pe care le oferă relația lor cu elevii, în condițiile învățării și predării unor variate structuri didactice. Noi păstrăm speranța", scria G. Mialaret
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o analiză a unor aspecte educaționale realizată de specialiști cu formație diversă, cu metode specifice disciplinelor respective. Astfel de cercetări, dintr-o triplă perspectivă și interdisciplinare, ar imprima alt ritm dezvoltării teoriei pedagogice, unul adecvat pasului grăbit al societății de mîine. c) Pedagogia, după cum arată și denumirea, este o teorie a conducerii copilului; în secolul XX s-a relevat o nouă dimensiune a educației caracterul ei permanent. Cum, pînă în ultimele decenii, teoria educației s-a ocupat mai ales de vîrsta
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conduce o școală experimentală, interesul său pentru problemele pedagogice nu se va reduce. Paralel cu operele filosofice apar numeroase scrieri pedagogice, dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Școala și copilul (1906), Interes și efort în educație (1913), Școlile de mâine (1915), Democrație și educație (1916), Experiență și educație (1939) ș.a. Pentru viața și activitatea lui J. Dewey să se vadă "Tabel cronologic" din Democrație și educație (E.D.P., București, 1972), întocmit de NICOLAE SACALIȘ și VIOREL NICOLESCU; o bibliografie critică, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
DEWEY, Democrație și educație, studiu introductiv, tabel cronologic, note și comentarii de NICOLAE SACALIȘ și VIOREL NICOLESCU, E.D.P., București, 1972. 6. A se vedea Democrație și educație, cap. "Experiența și gîndirea". 7. Cf. J. DEWEY și EVELYN DEWEY, Școlile de mîine, trad. G. I. Simeon, 1937. 8. A se vedea Democrație și educație, cap. "Gîndirea și procesul de educație". 9. A se vedea J. DEWEY, Fundamente pentru o știință a educației, antologie, traducere, studiu introductiv, bibliografie critică de VIOREL NICOLESCU, E.D.P.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]