18,995 matches
-
(n. -Tadros, 20 martie 1989) este un actor, regizor, scenarist și producător originar din Montréal. Xavier Dolan s-a născut în Montréal, Québec, Canada. Este fiul lui Geneviève Dolan și al lui Manuel Tadros. Mama lui Xavier este o profesoară canadiană cu origini irlandeze (numele de familie "Dolan" este
Xavier Dolan () [Corola-website/Science/336172_a_337501]
-
premiul SACD pentru scenariu și premiul Regards Jeunes. A câștigat, de asemenea, un premiu Lumière și patru premii Jutra, la categoriile "Cel mai bun film", "Cel mai bun scenariu", respectiv " Cel mai de succes film în afara Québec-ului", surclasându-se unor regizori consacrați, precum Denis Villeneuve, cu producția sa "Polytechnique". Dolan însuși a admis că filmul are "defecte", iar Peter Brunette de la "The Hollywood Reporter" a rezumat opinia mai multor critici, numindu-l "un film oarecum zgrunțuros care demonstrează un real talent
Xavier Dolan () [Corola-website/Science/336172_a_337501]
-
Premiera primului sezon a fost pe 25 februarie 2007. Seria care a adunat cel mai înalt rating a fost de pe data de 24 noiembrie 2013 , aparținând sezonului 14 , care avea în centrul atenției , moartea lui Vladimir Listiev . Producător: Maria Шайкевич. Regizorii : Prezentatorii programului: Selecția participanților la emisiunile tv se face pe baza verificării lor caracteristici: candidații sunt invitați să răspundă, ce se ascunde în spatele l ecranului impermeabil sau într-o cutie acoperită cu o cârpă. Conform rezultatelor acestui test sunt aleși
Lupta parapsihologilor () [Corola-website/Science/336215_a_337544]
-
și o soră mai tânără. Prezentatorul belgian a studiat filologie germană la Universitatea Catolică din Leuven. Ulterior, Van Gils a predat la Seminarul Minor din Hoogstraten, unde el însuși a fost elev. În 1987, Van Gils a trecut examenul de regizor de transmisiuni la radioteleviziunea flamandă, pe atunci numită BRT, și a început să lucreze în acest domeniu în radiodifuziune. În timp ce-și satisfăcea serviciul militar obligatoriu, Van Gils a lucrat în orele sale libere în redacția sportivă a radiodifuziunii
Lieven Van Gils () [Corola-website/Science/336221_a_337550]
-
fost proiectată de Jan Santini Aichel. În 1870, cioplitorul František Rint a fost angajat de către familia Schwarzenberg pentru a aranja grămezile de oase în ordine, obținându-se un rezultat macabru. În 1970, cu prilejul aniversării centenarului lucrării realizate de Rint, regizorului ceh Jan Švankmajer i s-a comandat să realizeze un documentar despre osuar. Rezultatul a fost un film lung de 10 minute, montat frenetic, cu imagini ale scheletelor dublate cu o voce narativă neutră a unui ghid de turism. Această
Osuarul din Sedlec () [Corola-website/Science/336225_a_337554]
-
Belong with Me". El a jucat într-un episod din "House", și în "Leo Little's Big Show" , împreună cu Emily Osment. În 2008, Till a jucat rolul lui Jensen în filmul "Dance of the Dead" , care a fost ales de regizorul Șam Raimi pentru distribuție prin Lions Gate Entertainment și "Ghost House Pictures". Till l-a jucat pe Havok în X-Men spin-off, "X-Men: First Class" (2011), regizat de Matthew Vaughn. ulterior, el a jucat în filmul independent "All Superheroes Must Die
Lucas Till () [Corola-website/Science/336235_a_337564]
-
(n. Gennady Borisovich Tartakovsky, ; 17 ianuarie 1970) este un regizor, producător și animator ruso-american. Este creatorul mai multor seriale de animație difuzate de Cartoon Network: "Laboratorul lui Dexter", "Samurai Jack" și "". În 2011, Tartakovsky a fost angajat de Sony Pictures Animation, unde a regizat primul său film de lung metraj
Genndy Tartakovsky () [Corola-website/Science/336237_a_337566]
-
avea să creeze cel mai important desen animat al său, Laboratorul lui Dexter, desenând și nr. 25 al benzii desenate dedicate lui Dexter, intitulată „Stubble Trouble”. A ajutat la producerea serialului animat "Fetițele Powerpuff" regizând mai multe episoade, fiind și regizorul de animație al "". Cele trei proiecte au fost nominalziate la Premiul Emmy, "Samurai Jack" câștigând Premiul Primetime Emmy pentru cel mai bun program de animație mai scurt de o oră în 2004, adjudecându-și în același an și Premiul Primetime
Genndy Tartakovsky () [Corola-website/Science/336237_a_337566]
-
a avut loc între 5-9 aprilie 2006, confirmă această ”renaștere”. În medie, aproximativ 20 de filme străine se filmează anual în Tunisia, deoarece beneficiază de anumite avantaje și facilități. Producătorul Tarak Ben Ammar, nepotul lui Wassila Bourguiba a atras marii regizori ai lumii în studiourile sale de la Monastir. Roman Polanski a filmat aici Pirates (Pirați) și Franco Zeffirelli, Iisus din Nazaret. Până și George Lucas a fost sedus de decorul natural din Sudul tunisian,unde s-a filmat o parte din
Cinematografia tunisiană () [Corola-website/Science/336254_a_337583]
-
Kamellia. În cele din urmă, Asmahan și-a abandonat cariera și viața din Cairo iar, în anul 1939 ea și Hassan au divorțat. Astfel, s-a întors la Cairo reluându-și cariera muzicală, căsătorindu-se pentru o scurtă perioadă cu regizorul egiptean Ahmed Badrkhan. In anul 1941 s-a întors în Siria într-o călătorie secretă, sub auspiciile britanicilor. Hassan a fost de acord să o întâlnească și, cu această ocazie i-a propus să se recăsătorească. În timpul căsătoriei celor doi
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
Hassan. În cele din urmă, se pare că acesta a fost de acord, iar acest fapt s-a datorat vizitelor sale la Ierusalim, de unde au fost auzite zvonuri cu privire la comportamentul său. A treia și ultima sa căsătorie a fost cu regizorul egiptean Ahmed Salem, despre care se presupune că i-a facilitat întoarcerea în Egipt, în ciuda restricțiilor impuse de către autoritățile guvernamentale. Tot în anul 1941 l-a cunoscut și pe Mohammed Abdel Wahab, distinsul compozitor și cântăreț egiptean și a jucat
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
apără cu empatie că în aceste cazuri, abilitatea victimei de a se opune manipulării psihologice depinde de "abilitatea acesteia de a avea încredere în propria-i judecată." Establishment of "counterstories" may help the victim reacquire "ordinary levels of free agency." Regizorul britanic Adam Curtis a sugerat că războiul asimetric(descris de Vladislav Surkov, consilierul politic al lui Vladimir Putin) este o formă de gaslighting care are ca scop controlul politic. Un fragment din telenovela britanică radio The Archers din 2016 include
Gaslighting () [Corola-website/Science/336311_a_337640]
-
de război" (1930) de Camil Petrescu, "Întunecare" rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor. Romanul a fost ecranizat ulterior de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim ce a avut premiera la 9 iunie 1986. Provenit dintr-o familie modestă ce trăia într-un sat din Moldova, tânărul Radu Comșa a urmat studii juridice și a obținut un doctorat în străinătate
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Государственное издательство художественной литературы, Moscova, 1963; traducere de M. Lvova și Zlata Potapova), cehă ("Raněný tmou", Melantrich, Praga, 1981; traducere de Vladimír Kuklík) și estoniană ("Pimenemine", Eesti Raamat, Tallinn, 1989; traducere de Natalie Alver). Romanul "Întunecare" a fost ecranizat de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim realizat după un scenariu scris de Petre Sălcudeanu și verificat pentru conformitate de conf.univ.dr. Eugen Simion pe post de consilier literar. Ideile regizorului cu privire la film au fost expuse într-o însemnare de jurnal din
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
1989; traducere de Natalie Alver). Romanul "Întunecare" a fost ecranizat de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim realizat după un scenariu scris de Petre Sălcudeanu și verificat pentru conformitate de conf.univ.dr. Eugen Simion pe post de consilier literar. Ideile regizorului cu privire la film au fost expuse într-o însemnare de jurnal din 17 martie 1984: „Radu Comșa trăiește în spital un examen al propriei vieți și conștiințe. După ce a trăit o viață ușoară, cu evidente apetituri ariviste, războiul răstoarnă în el
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
o peliculă color (2560 de metri) și are o durată de 88 de minute. Lansarea filmului a fost tergiversată o perioadă din cauza obiecțiilor formulate de responsabilii cu cenzura politică. Mihai Dulea, vicepreședintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste, i-a reproșat regizorului că filmul este prea „întunecat” și nu are nici o rază de speranță, că nu se vede eroismul armatei într-un război benefic pentru România și că nu este reflectat rolul pozitiv al mișcării socialiste. Într-o însemnare de jurnal din
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Borcoman). Aprecierile critice la adresa filmului au fost în mare parte pozitive. Actorul Ion Caramitru îl considera „filmul unui cineast cu o gândire profund cinematografică și cu o știință a detaliului cinematografic, pe cât de mare, pe atât de rafinată”, evidențiind calitățile regizorului: acuratețea muncii, capacitatea de sinteză cinematografică și stilul artistic. Ecranizarea valorifică vizual drama generației pierdute după Primul Război Mondial, alternând planurile temporale printr-un montaj de tip puzzle ce evidențiază deruta personajului principal. Cineastul nu face apologia eroismului, ci dimpotrivă
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
(n. 21 septembrie 1970 în Timișoara) este scriitor, regizor, realizator de televiziune, critic de film, specialist în marketing. Este doctor în Științe Economice și a fost de-a lungul timpului visiting professor la diverse universități. A scris cel mai vândut roman românesc din ultimii 20 de ani, "Biblia pierdută
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
după absolvire (1948), înainte de a împlini 22 de ani, s-a angajat la teatrul Comedia și, după puțin timp, a fost angajat la teatrul Național din București. După instaurarea regimului comunist în România, a încercat să fugă în Occident, împreună cu regizorul Mircea Marosin, dar a fost prins nu departe de Viena, în sectorul sovietic de ocupație, încătușat și trimis în țară, unde a primit o condamnare de 6 ani. Ieșit din detenție în 1953, după ce a ispășit 5 ani de închisoare
Ion Omescu () [Corola-website/Science/336557_a_337886]
-
Scriitorul Petre Sirin a descris în cartea „Castele în Spania” cercul strâmt al iubiților homosexuali din Bucureștiul anilor ‘40-’50 care îi cuprindea pe muzicologul Mihai Rădulescu și criticul Ion Negoițescu, alături de mai tinerii lor amanți: Ion Omescu, Mircea Mateescu, regizorul Crin Teodorescu, Mircea Moisescu și alții câțiva. Selecție cronologică a operei lui Ion Omescu: A decedat la Paris, la 14 august 2000 și, conform ultimei sale dorințe, vineri, 3 mai 2002, Ion Omescu a fost incinerat la Cimitirul Père-Lachaise.
Ion Omescu () [Corola-website/Science/336557_a_337886]
-
de debut, care se numește „Space Is Only Noise”, acesta primind o recenzie de 4 stele din 5 din partea publicației "The Guardian". A fost urmat de Pomegranates (2015). Tot în 2015, Jaar a compus coloana sonoră a filmului "Dheepan" al regizorului Jacques Audiard, care a câștigat premiul Palme d'Or la Cannes 2015.
Nicolas Jaar () [Corola-website/Science/336591_a_337920]
-
(în ) (n. 1915 București - d. 10 octombrie 1961, Tel Aviv) a fost un producător, regizor, director și critic de teatru român și israelian, de origine evreiască. După Dan Almagor, el a fost cel dintâi producător independent din istoria teatrului israelian. Născut la București, a studiat literatura și filozofia la Universitatea din București. După 23 august
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
britanice din cauza expirării vizei. În 1949 după instalarea regimului comunist în România, a emigrat cu familia în statul Israel, recent creat. În această țară și-a reluat activitatea în domeniul teatrului și în lumea spectacolelor. În anii 1951-1952 a fost regizor si director la teatrul ebraic de revistă „Li La Lo”, înființat la Tel Aviv de Moshe Velin, și care până la venirea lui, se înglodase în probleme financiare. Val a schimbat caracterul producțiilor, a crescut prețul biletelor, a mărit numărul artiștilor
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
Ross, și „Annie Get Your Gun” de Irving Berlin pe text de Dorothy Fields și Herbert Fields. Val a înconjurat tinere talente, ca Ephraim Kishon care a scris pentru Do Re Mi spectacolul de revistă „Shalom Shalom”, de asemenea viitorul regizor și producător de film Menahem Golan care a regizat „Pijama Games”. Majoritatea cântecelor în spectacolele de revistă originale ale lui George Val erau compuse de Amos Juster și Sandu Feraru-Barzilay, originari din România. Criza Suezului și campania din Sinai (1956
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
(n. 18 noiembrie 1917, Tecuci - d. 14 noiembrie 2001, Sân Diego, California) a fost un regizor român. În anii 1950 a fost vicepreședinte al Comitetului Cinematografiei. Într-o ședință a Sectorului de Artă și Cinematografie din cadrul SSC din mai 1956 s-a stabilit trimiterea în străinătate a unor regizori români pentru perioade mai lungi (de 5-6
Dinu Negreanu () [Corola-website/Science/336626_a_337955]