21,512 matches
-
sfârșită, așa de sfârșită, c-ar crăpa și pietrele de mila mea. Și, în paralel, după-amiaza ore, ședințe în cinstea Marelui Nostru Prieten St[alin], pavoazarea școlii, fotomontajul, cinematograful, expo ziția, cercul literar, petițiile prin care cer autentificarea declarațiilor. Mă tem să nu-mi pierd mințile. În același timp, scrisoarea asta care este, poate pentru prima dată, abso lut necesară ca să știi adevărul, tot adevărul, ca ima ginația și disperarea ta să nu amplifice lucrurile - „mai rău decât adevărul, decât realitatea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
s-o văd și pe asta! Orice, numai să scap de altă Mabell în casă. În momentul ăsta, o Mabell e o primejdie de moarte. Draga mea, am o grijă care mă chinuie zi și noapte. După cum merg lucrurile, mă tem pentru viața Micăi. Nu cred - dar nu sugerez nimic, căci cine ar îndrăzni să dea sfaturi în clipa de față - că ar fi bine ca Mica să plece de la Chris[tiane] și Francine. Oricum, partida e pierdută. Marina e o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și râsete de copii pătrunzând și luminând inima părinților. Nu e greu să mi le închipui; n aș avea decât să mă aplec asupra fântânii albastre a amintirilor noastre comune, ca să mă consolez. Aș putea s-o fac, dar mă tem de gestul ăsta ca de un sacrilegiu; mă tem să-l fac, ca atunci când ești în plină criză de ficat și ai găsit o poziție în care, ca prin minune, nu te mai doare nimic; mi-e frică să fac
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Nu e greu să mi le închipui; n aș avea decât să mă aplec asupra fântânii albastre a amintirilor noastre comune, ca să mă consolez. Aș putea s-o fac, dar mă tem de gestul ăsta ca de un sacrilegiu; mă tem să-l fac, ca atunci când ești în plină criză de ficat și ai găsit o poziție în care, ca prin minune, nu te mai doare nimic; mi-e frică să fac cel mai mic gest; stau la pândă, îngrijorată că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aș fi bucuroasă să știu că fata mea dragă, în plină tinerețe, frumusețe și grație, se comportă ca mine la sfârșitul vieții mele? Nu, fetița mea blândă. Sus inima, sus fruntea, micuța mea dragă. Chiar dacă neno rocirea de care ne temem amândouă, în fond, adică... plecarea mea înaintea întoarcerii tale, ar tăia „puntea suspinelor“, cum face neînduplecata cortină a lumii celeilalte, ei bine, draga mea, atunci și mai ales atunci „sus inima, sus fruntea“. Ai în tine resurse pe care alții
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Square. Trotuarul a fost ocupat de un cârd de copii de școală în bermude de raiat și ne oprim să-i așteptăm să traverseze. Știi, ai luat cea mai înțeleaptă decizie. Suze mă strânge de braț. Mi-a fost foarte teamă că ai să alegi New Yorkul. Ce te-a făcut să te hotărăști, până la urmă? — Îhm... mai multe. Știi cum e. Așa... ia zi, ce părere ai despre propunerea de a privatiza compania de distribuție a apei? Dar Suze mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
apropiații domnitorului” <endnote id="(387, p. 167)"/>. La rândul său, Alexandre Jean de Ribeaupierre descria astfel În 1827 primirea sa În Bucucurești : „Toți mă cinsteau și mă ospătau, cum se obișnuiește În Turcia, ca pe un om de care se tem” <endnote id="(838, p. 123)"/>. Uneori, ospitalitatea românească se răsfrângea doar asupra „străinului indigen”, asupra creștinului/românului „străin de sat”, dar nu și asupra „străinului alogen” (mai ales cel de altă religie). La sfârșitul secolului al XIX-lea, B.P. Hasdeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași) <endnote id=" (898, p. 29)"/>. Conservatorul Petre P. Carp, ministrul Instrucțiunii publice, se adresa astfel românilor de la tribuna Parlamentului, În 1875 : „Vreți să biruiți În lupta cu evreii ? Fiți muncitori, cumpătați, economi cum sunt dânșii și n-o să vă temeți de nimic. [...] Soluția chestiunii evreiești este În concurența muncii” <endnote id="(125, p. 141)"/>. Sau, Într-o altă formulare a lui P.P. Carp privind etica muncii, În 1879 : „Dacă voiți să scăpați de evrei, nu este decât un singur mijloc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începutul secolului al XIX-lea -, aflând că arde Târgu Frumos, i-a strâns pe birjarii evrei din oraș și a transportat de sabat pâine și alte produse sinistraților. Și a făcut-o - comentează Wilhelm Schwarzfeld În 1888 - „fără a se teme că va fi Învinovățit de profanarea sâmbetei” <endnote id=" (778, p. 289)"/>. Începută În spațiul german (la Hamburg, În special) În deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, reforma mozaismului a mai anulat unele interdicții, pe altele le-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prototipul acestei imagini <endnote id=" (263, p. 220)"/>. Scriitorul evreu care a Încercat să detalieze chestiunea a fost Ronetti Roman, În textul Două măsuri, publicat În 1898 : „Ovreiul cela cu caftanul și perciunii, smerit și sfiicios, lunecând ca umbra și temându-se de fiecare umbră, cu ochii pe jumătate Învăluiți, ascuns În sine, parcă ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen unic În istoria omenirii. Ars pe rug, căznit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este, cum s-a spus, mirosul aparte al evreului, În special, ci al străinului, În general. Orice străin de sat, și mai ales unul venit din alt mediu (urban), este tratat similar de câinii satului. El poate să nu se teamă doar Într-un sat fără câini : „Găsește sat fără câini și umblă fără ciomag”, spune un proverb cules de Anton Pann (Povestea vorbei, 1847). Un călător francez printr-un sat românesc ajunge, evident, În aceeași postură ca un negustor ambulant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bagajul la spinare, Hop, Îi sare Înainte Un dulău urât și mare. Boccegiul Ițic este Înspăimântat de câinele Grivei, care latră Întruna. E nevoit să intervină țăranul român, care : Dă c-o piatră după câne Și-apoi zice : - Nu te teme ! Ține-ți inima, jupâne ! Nu știi vorba românească De la moși-strămoși lăsată, Că un câne care latră Nu te mușcă niciodată ? - Știu pruverbul, zice Ițic, Că-l avem și la ovrei, Știu prea bine... dar e vorba Dacă-l știe și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etic (lașitatea), unul psihic (frica) și un viciu fizic (platfusul). „Oastea jidovească” La sfârșitul secolului al XIX-lea, vorbind despre viciile evreilor În general (cu referire specială la cei bucovineni), folcloristul D. Dan a observat faptul că evreul s-ar teme de câini (și de lupi, adaug eu) și de arme : „Frica lor proverbială mai ales de câini și de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
taie mărunțel,/ Precum tai la pătrunjel” <endnote id="(702)"/>. În mod firesc pentru structura acestei „jidaniade” eroicomice, oastea clachează de spaimă la primul lătrat de câine : „- N-auzi, bade ? Latră-un câine !/ Fugi degrabă, mergi de-l leagă,/ Că se tem voinicii noștri,/ Că se teme oastea-ntreagă !”. Cum țăranul refuză să lege câinele de gard, „oastea jidovească” apelează la soluția cunoscută : „Să tocmim vreo doi români,/ Ca să meargă cu oștimea/ Și s-o apere de câini” <endnote id="(184, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pătrunjel” <endnote id="(702)"/>. În mod firesc pentru structura acestei „jidaniade” eroicomice, oastea clachează de spaimă la primul lătrat de câine : „- N-auzi, bade ? Latră-un câine !/ Fugi degrabă, mergi de-l leagă,/ Că se tem voinicii noștri,/ Că se teme oastea-ntreagă !”. Cum țăranul refuză să lege câinele de gard, „oastea jidovească” apelează la soluția cunoscută : „Să tocmim vreo doi români,/ Ca să meargă cu oștimea/ Și s-o apere de câini” <endnote id="(184, p. 163)"/>. Într-o altă snoavă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tine și se Înțelege cu tine, nu te Încrede În el ; dimpotrivă, tocmai atunci trebuie să fii cu ochii În patru” <endnote id="(41, I, p. 73)"/>. Dictonul formulat de marele preot troian Laocoon - Timeo Danaos et dona ferentes („Mă tem de danai [= greci] chiar când aduc daruri”) (Vergiliu, Eneida, II, 49) - Închide În el esența unei Întregi mentalități. Și nu este Întâmplător faptul că În 1876, În preajma Războiului de Independență, atunci când unii evrei din România au acordat ajutoare românilor, Mihai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt prezentați În mod pozitiv, iar adversarii lor, grecii, În mod negativ <endnote id="(19, I, p. 152)"/>. Pe lângă bulgari și greci mai sunt descriși „frâncii”, „arcadeii”, „sărăcineștii” (= sarazinii, „ce vor pustii Ierusalimul...”), „sirianii”, „iverii” („beseareca păzesc, de Dumnezău să tem...”), „tătarii” („ce varsă sânge pre pământ și nimea Înaintea lor nu vor sta...”) și „jidovii”. Extrem de interesant este faptul că, În acest context, nu este prezentată nici o trăsătură negativă a „jidovilor”. Conform previziunii Sibilei, „ieși- va o muiare dintru dânșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
componentele bisericii Îl țin la distanță pe Diavol sau chiar Îl omoară. Vezi, de exemplu, credințele populare românești conform cărora „Satana are frică de clopote, nu se atinge de ele, că sunt Închinate” sau „Dracul de numele lui Dumnezeu se teme [și] fuge”, zicalele „Fuge ca Dracul de tămâie” sau „Diavolul de cruce fuge” <endnote id="(259, pp. 408 și 420)"/>, denumirile populare date Diavolului : „Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau curente. Pe la 1900, de pildă, se spunea că „În Suceava, este o babă, jidaucă, care vinde draci. Un om a mers să cumpere și i l-a arătat ca un șarpe mare și l-a Întrebat de nu se teme. El a zis că nu. Jidauca l-a făcut [pe drac] broască și așa a căscat o gură, că omul a fugit, nu i-a mai trebuit” <endnote id="(259, p. 394)"/>. În unele descântece populare Înregistrate În Maramureș, duhurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și nu le știu citi.” După ce absolvă „școala de solomonărie”, acești vrăjitori primesc „Cartea solomonarului”, plină de descântece, cu ajutorul cărora pot lega cu frâul și călări prin văzduh pe balaurii norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e voia, Încăle când pe balauri, care Îi duc sus În văzduh. Când le vine pofta, stârnesc norii sau Îi Împrăștie, porun cesc vremii rele să se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
259, p. 317"/>). Chiar și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur, pentru că el Îl atrăgea asupra lui pe Diavol, scăpându-l pe evreu : „Evreii - sună o credință populară poloneză - se temeau de Diavol. Când umblau pe lângă o pădure, Își doreau să fie Împreună cu un creștin catolic” <endnote id="(70, p. 121)"/>. Rămâne să ne Întrebăm dacă este Într-adevăr o superstiție a evreilor sau una a creștinilor, doar pusă pe seama evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exagerată a unui tânăr boier moldovean, așa cum a fost consemnată de francezul Saint-Marc Girardin În 1836 : „În Principate, nu există clasă de mijloc. În Valahia, ea nu există deocamdată ; dar se poate naște. În Moldova, este și mai rău : mă tem că nici măcar nu este loc pentru ea. Locul a fost luat de evrei, și vedeți că se tot Înmulțesc. Cu evreii de la noi, nu este cu putință să avem o clasă de mijloc. Asemenea unei astfel de clase, ei știu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar un alt document spune că tinichigii evrei refăceau În 1837 acoperișul mănăstirii Horezu (535, p. 47). „Toate acoperișurile caselor și turlele bisericilor din Principate [Române] - scrie Iuliu Barasch În 1854 - sunt acoperite de către instalatorii [= tinichigiii] evrei, care nu se tem nici de greutățile, nici de primejdiile adesea uimitoare ale stării lor” (125, p. 160). „Evreii erau singurii care aveau curajul să se cațere pe turlele Înalte ale bisericilor - Își aduce aminte și Moses Gaster despre Bucureștiul din a doua jumătate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jacques de Voragine, Legenda de aur [Legenda Aurea], vol. I, traducere, Îngrijire și prefață de Livia Titieni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. 544. Ziva Amishai-Maisels, „The Demonization of the «Other» in the Visual Arts”, În 540, pp. 44-72. 545. George Voicu, „Teme antisemite În discursul public” (I-VIII), Sfera politicii, nr. 80-87, 2000- 2001. În timpul redactării acestei cărți a apărut volumul lui George Voicu Teme antisemite În discursul public, Editura Ars Docendi, București, 2000. 546. Sal. Segall, Din folclorul poporului evreu, studiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Amishai-Maisels, „The Demonization of the «Other» in the Visual Arts”, În 540, pp. 44-72. 545. George Voicu, „Teme antisemite În discursul public” (I-VIII), Sfera politicii, nr. 80-87, 2000- 2001. În timpul redactării acestei cărți a apărut volumul lui George Voicu Teme antisemite În discursul public, Editura Ars Docendi, București, 2000. 546. Sal. Segall, Din folclorul poporului evreu, studiu introductiv și ediție Îngrijită de Al. Dobre, Editura Minerva, București, 2000. 547. Informații culese pe teren de o masterandă a mea, Cristina Toma
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]