21,644 matches
-
87. Acesta a fost vârful ciclului Kondratiev despre care discutăm. Politicile liberale își făceau efectul. Economiștii ofertei în frunte cu Laffer aveau dreptate, oamenii sunt ființe raționale și deci firmele și indivizii au comportamente raționale. Piețele și piețele financiare devin zeii economiei globale. Revoluția conservatoare din SUA va fi susținută și de Partidul Conservator din Marea Britanie prin Margaret Thatcher. Într-o lume fără ziduri, în care tot mai multe state aderă la normele de comerț liber, capitalismul se afirmă ca alternativă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ne-a fost hărăzită, adică în interiorul luptei cu puținătatea resurselor de ordin material și cu durata scurtă a vieții pe care o avem pe acest pământ. Pentru noi nu există o stare dumnezeiască de fericire eternă pentru că oamenii nu sunt zei, sunt oameni. Fericirea noastră nu este decât o stare a noastră, o trăire tipic umană, deși observăm că există chiar și la animale starea de bucurie și tristețe, unele dintre ele, mai ales cele care trăiesc în preajma noastră, de exemplu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și culeg ce au nevoie; "n-au ei nici sfat și adunare, nici legi" și duc o viață sălbatică, locuind în peșteri și neluându-i deloc în seamă pe vecini. Mănâncă oameni și nu au nici un pic de respect pentru zei. Dar, cel mai important nu cunosc beneficiile comerțului: "nu au ei, ciclopii corăbii" ...", op. cit., p. 118. 60 ,,Importanța, mărimea Greciei este această pornire de manifestare a individului". Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 133 Idem. 134 Charles Gide crede că înainte de schimbul interesat a fost darul. Ar fi vorba deci, în timpuri imemoriale, despre o trecere a schimbului dinspre caracterul său sacru, legat de darurile oferite zeilor, înspre un caracter vulgar, interesat de obținerea unor avantaje. ,,Locul pe care-l deține schimbul în viața modernă este incalculabil. Pentru a-ți face o părere ar fi de ajuns să observi că aproape totalitatea bogățiilor n-au fost produse
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Genealogia moralei, Editura Humanitas, București, 2006, p. 42. 265 Eseu publicat sub titlul "Nebuneasca exuberanță", în Revista Dilema Veche, nr. 531/17-23 aprilie, 2014. 266 Max Weber consideră banii de hârtie ca fiind expresia dorinței omului de a cumpăra bunăvoința zeilor. Ca urmare, banii din hârtie au apărut ca expresie și mijloc a ritualurilor magice. Pâinea falsă, figurine ale femeilor și servitorilor, înlocuiesc jertfa reală: cei mai vechi bani de hârtie nu aveau funcția de a-i plăti pe cei vii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
teorie economică,www.mises.ro, p. 17. 18 Secretul fericirii, în plan individual, fericirea ascunsă a inimii, este dragostea. Iată ce spune C.G. Jung: Cine o face sub legea iubirii, va sta la masă cu UNSUL și va privi splendoarea zeului". Cartea Roșie. Liber novus, Editată de Sonu Shamdasani, Editura Trei, București, 2011, p. 300. 19 Bogăția ca și fericirea este până la urmă un concept relativ, subiectiv. Iată ce spune J. Donald Walters: ,,Ce este bogăția? Majoritatea oamenilor consideră că bogăția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1927, vol. I, p. 62. 22 Mises subliniază fragilitatea ființei umane în raport cu lupta pe care o duce: ,,Teoria economică analizează omul real, așa slab și supus erorii cum este și nu ființa ideală, omniscientă și perfectă, așa cum nu sunt decât zeii". Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 77. 23 Nicolae Mărgineanu crede că: ,,Așadar stările de anxietate, marea nevroză modernă, nu sunt atât produsul unei frici morbide și dată de la naștere ci produsul conflictelor grave ale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comunitate nu există dacă nu știe încotro merge. Al patrulea ingredient ține de conținutul moral al ordinii economice: dacă toți cred în aceleași valori și știu că trebuie să respecte aceleași reguli, să se supună acelorași legi, să venereze aceiași zei, când au înțeles binele și răul moralității și eticii, între ei există sigur liantul care îi face să fie puternici împreună. Aceste patru mari temeiuri se află la rădăcina Europei de astăzi. Am preferat să vă dau exemplele clasice pentru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
puteam să cred că boxerul nostru - la 75 de kg - Marian Simion, urcase în ring doar la câteva secunde după o smotoceală cu Hercule, iar arbitrii meciului său cu boxerul egiptean, abia întorși de la Piramide, cam bătuți în cap de zeul Ra, acordaseră punctajul după o metodă obținută de la Hades pe emailul Misterelor Eleusine... Și, în orice caz, mai bine le dădeam telefeon Andreei Răducan și lui Emil Grădinescu să le spun că Jocurile Olimpice se desfășoară în Grecia, adică în țara
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
și de faptul că tu ești acolo. Ba chiar contribui și tu la calitatea lui de paradis, fie și prin starea de beatitudine, ce, precum o aură, te înconjoară. Dar e un paradis terestru, nu e Paradisul. E dominat de zei mărunți - idoli ai tribului, iar tribul sfîșie pe oricine ar îndrăzni să le știrbească o țandără din soclu -, capricioși, nepăsători și ocupați. Care, într-un moment de proastă dispoziție, de uitare sau de indolență- motivul nu mai are nici o importanță
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
ești conștient că paradisul merge înainte fără tine. Pentru tine, de atunci încolo, acel paradis va fi, în același timp, un iad. Un iad oriunde te-ai afla. Chiar și înăuntrul paradisului, de faci cumva greșeala să revii. Pentru că - uitasem! - zeii cei mărunți sînt, uneori, clemenți. Da, desigur, poți să te întorci și ai aceleași drepturi ca și paradisiacii en titre. Tu ai chiar o calificare în plus: aceea de a fi fost cîndva, illo tempore, zvîrlit afară. Chiar dacă atunci cînd
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
datele judecății și contrazice toate prognozele anterioare. Aceasta nu scade însă cu nimic importanța analizelor aplicate trecutului și prezentului. Ele ne fac să înțelegem lumea în care trăim, să îi aflăm slăbiciunile și, pe cît posibil, să îi evităm capcanele. Zei și semizei. La început de secol este o selecție din publicistica politică a lui Stelian Tănase din perioada 2001 - martie 2004. Autorul face o radiografie precisă a spectrului politic românesc actual, pune diagnostice exacte bolilor de care suferă principalii actori
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
dos a istoriei. Nici liberalii sau democrații nu sunt văzuți în culori roz, lipsa de consistență a prestației lor în această legislatură și pactizarea (e drept, în chestiuni punctuale) cu PRM fiind aspru sancționate de analist. Cartea lui Stelian Tănase Zei și semizei. La început de secol oferă șansa unei mai bune înțelegeri a realității politice românești. Ea poate fi citită cu folos de electorat, dar și de cei angrenați în jocul politic, mai ales în acest an electoral.
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
răsăritenii, cu Platon. Și așa se face că, în vreme ce presiunea pe finalizarea stadioanelor, a spațiilor de cazare, de joc etc., etc. era tot mai mare, organizatorii făceau ample investigații mitologice pentru spectacolul inaugurării. Și aici s-au scos! Au reînviat zeii și eroii prin tencuirea unor atleți cu ceva alb ca să semene cu statuile, au pus în mișcare o amplă recuzită cosmogonică, dar cu instrumentele simple și naive ale presocraticilor, au creat diorame ca la Antipa, au folosit cursul scurt de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
doamna mea, visul meu.// Lîncede glasuri în larguri sleite de soare,/ trepte de spumă de-abia, și aripi atrase pogoară,/ siesta-n spirale de-azur ne leagănă inima vastă.../ O, treacă de la mine, doamnă, această sirenă, această.../ sînt unul din zeii păgîni fugiți de pe soclurile de nisip/ ale pomenirii albastre, zei prinși în vîrtejul jazului sughițat/ de harapii cu ochi albi, în frac ultramarin,/ jiletci drojdie de vin, cu perii creți și pomădați,- / prinși ca-n laț, prinși ca-n laț
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
soare,/ trepte de spumă de-abia, și aripi atrase pogoară,/ siesta-n spirale de-azur ne leagănă inima vastă.../ O, treacă de la mine, doamnă, această sirenă, această.../ sînt unul din zeii păgîni fugiți de pe soclurile de nisip/ ale pomenirii albastre, zei prinși în vîrtejul jazului sughițat/ de harapii cu ochi albi, în frac ultramarin,/ jiletci drojdie de vin, cu perii creți și pomădați,- / prinși ca-n laț, prinși ca-n laț,/ sînt, iată-mă, precum ți-am spus, un zeu minor
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
albastre, zei prinși în vîrtejul jazului sughițat/ de harapii cu ochi albi, în frac ultramarin,/ jiletci drojdie de vin, cu perii creți și pomădați,- / prinși ca-n laț, prinși ca-n laț,/ sînt, iată-mă, precum ți-am spus, un zeu minor cu paiu-n gură,/ fără gînd ascuns, fără ură,/ pe acest istm de catran pe care a foxtrotat și Oedip/ cu Antigona, mai acum un an, și hip! și iar hip!/ marele orb țopăia fericit/ de-acest profan sfîrșit. Dar
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
și despre dizidenți sînt povești despre curaj și frică. Nu erau în 1968, în Piața Maiakovski, decît 13 din toată Moscova. Ce este frica? N-ați simțit niciodată acest sentiment? R. Ei, asta-i!, doar sunt un om, nu un zeu. Și orice om, dacă nu e bolnav de o boală mentală, are anumite frici și anxietăți. O persoană complet lipsită de frică este un nebun și pe deasupra periculos. În primul rînd pentru el însuși, dar și pentru alții. Ce este
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
un singur corn într-o suburbie din Atena. Firește, stăpînul caprei s-a neliniștit și a chemat pe mai mulți filozofi să dea explicații. Unul, după ce a examinat capra, a zis că anomalia trebuie să fie un semn trimis de zei ca să le spună care dintre cele două partide politice care se înfruntau în Atena va ieși învingător. Altul, provenind de la o școală materialistă, a omorît capra, i-a tăiat craniul și a demonstrat că inițial capra a avut două coarne
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
au rămas văduvi de a Romei spirit mare l-au creat... În noi el este; noi îl stingem. Dacă moare, noi murim...ramul din urmă din trupina de giganți. Când îi cugeți, cugetarea sufletu-ți divinizează. In trecut mergem, cum zeii trec în cer pe căi de raze. Peste adâncimi de secoi ne ridică curcubei; un popor de zei le trecem, căci prin evi de armonie auzim cetatea sfântă cu-nmiita-i armonie... și ne simțim mari, puternici, numai de-i
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Dacă moare, noi murim...ramul din urmă din trupina de giganți. Când îi cugeți, cugetarea sufletu-ți divinizează. In trecut mergem, cum zeii trec în cer pe căi de raze. Peste adâncimi de secoi ne ridică curcubei; un popor de zei le trecem, căci prin evi de armonie auzim cetatea sfântă cu-nmiita-i armonie... și ne simțim mari, puternici, numai de-i gândim pe ei..." Asemenea versuri nu puteau fi scrise de un tracoman. Să vedem cum stau lucrurile în
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
postfață a traducătorului, cu 5 ilustrații de importanta pictoriță Fusako Kodama și cu imaginea sculpturii Clepsidră 4, de Ion Irimescu. A publicat în diverse periodice și antologii, traduceri din Ruxandra Niculescu ( Strada Plopilor Vechi), Adrian Rogoz ( Fuga în spațiu-timp, Altarul zeilor stochastici), Horia Aramă ( Verde Aixa), Vladimir Colin ( Broasca), Gheorghe Săsărman ( Evadarea lui Algernon), Eugen Barbu ( Prânzul de duminică), D.R. Popescu ( Mări sub pustiuri), Gib. I. Mihăescu ( Visul) și Urmuz ( Pagini bizare). A prefațat și adnotat cartea de istorie literară japoneză
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
a cînta cu voce primară lucrurile însele. Nu trebuie să explice nimic, ci să facă să răsară în versuri toată splendoarea lucrurilor. Grecii numeau această splendoare sau bogăție a lucrurilor ousía lor, ființa lor. De aceea, poetul este un mic zeu, ne spunea Vicente Huidobro, fondatorul creaționismului. Realitatea nu este numai ceea ce se află aici în fața privirii noastre. Realitatea este tot ceea ce este și ce nu nu-este. În acest sens, realități sunt și zborul unei păsări și nașterea unui fluture, și
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
cît au fost rădăcini... Sunt foarte vechi și foarte recente..." ( Idem.) Mare muncă cea a poeților. Pardon, mare muncă cea a adevăraților poeți, a celor mari. Și Neruda este unul dintre ei. Și pentru că Neruda nu este numai un mic zeu, dar și, mai ales, un om, se întîmplă, de aceea, să obosească foarte tare, obosește de tot ceea ce îl înconjoară și îl zdrobește. Căci constată poate și din cauza copleșitoarei singurătăți în care a trăit în Orient ( 1931) că suntem inundați
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
moralitate? Da de unde E de ajuns să știi ce vrei, să fii bătăios, încrezut, perseverent, atotbăgăreț, eventual și cu dare de mînă și porțile ți se vor deschide ca prin minune. Și ceilalți? Cei care nu au nici închinători, nici zei în fața cărora să se prosterne, nici familii grijulii și ambițioase, nici opere care să-i dea afară din casă? Sînt zerourile sociale care nu pot fi utile nimănui și, fapt și mai important, nu pot dăuna nimănui. Sînt indivizii nedotați
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]