19,617 matches
-
ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 - 8.800 ani, cu stadiul de turbărie și lac puțin adânc. A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de creștere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 - 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof. Ultimele măsurători efectuate în anul 2005
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
evidență numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coșul; are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
la lavele mai vâscoase, care se caracterizează printr-o aglomerare haotică de blocuri de lavă. Suprafețele dermolitice ("pahoehoe" în Hawaii, "hellurhaun" în Islanda) se pot prezenta în funcție de relieful preexistent, de viteza și vâscozitatea lavei, sub diferite forme: - dale de lavă - acumulări de fragmente, provenite din ruperea crustei superficiale solidificate, la o creștere a vitezei de curgere a lavei fluide interioare - lave cordate - încrețiri superficiale ale crustei vâscoase - creste de presiune - rezultate prin boltirea crustei superficiale prin presiunea lavei fluide subcrustale - hornito
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
de fragmente, provenite din ruperea crustei superficiale solidificate, la o creștere a vitezei de curgere a lavei fluide interioare - lave cordate - încrețiri superficiale ale crustei vâscoase - creste de presiune - rezultate prin boltirea crustei superficiale prin presiunea lavei fluide subcrustale - hornito - acumulări bulgăroase de lavă în jurul unor mici cratere formate de erupțiile violente ale gazelor conținute de curentul incandescent subcrustal - pustule sau blister - bule rezultate în urma degajării vaporilor de apă în timpul trecerii lavei incandescente peste o zonă mlăștinoasă sau peste cursurile de
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
bule rezultate în urma degajării vaporilor de apă în timpul trecerii lavei incandescente peste o zonă mlăștinoasă sau peste cursurile de apă - tunele bazaltice - rezultate în urma evacuării lavei fluide de sub crusta superficială consolidată Suprafețele clastolitice ("aa" în Hawaii, "apalhraun" în Islanda), sunt acumulări haotice de blocuri de lavă, cu înălțimi care rareori ating câțiva metri. De cele mai multe ori se datorează solidificării rapide a suprafeței pe o grosime mult mai mare decât la curgerile foarte fluide. La solicitările mecanice produse de o creștere a
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Creșterile de nivel oscilează între câțiva cm și 3-4 m, însă topografia litoralului poate favoriza amplitudini mult mai mari (în Golful Fundy - Canada 19,6 m; în Golful Arabiei 13 m; în golful Mezen 12 m) La flux se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
distanță tot mai mare de firidă. Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor râuri, în spatele cordoanelor de nisip realizate de către curenții litorali - limane fluviomarine. În unele cazuri, cordoanele fac legătura între țărm și o insulă din apropiere; acestea se numesc tombolo. Dunele litorale sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride). Estuarele și
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
curentul fluviatil este diminuat și se produce o decantare a sedimentelor în suspensie. La reflux acțiunea mării și a râului se însumează, formând un puternic curent de descărcare, care înlătură materialele depuse în timpul fluxului. Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii; sunt alcătuite dintr-un ansamblu de grinduri, canale, lacuri. Trăsătura cea mai importantă o reprezintă înaintarea uscatului în mare. Apariția și înaintarea deltei este legată de îmbinarea mai multor condiții: În acest
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
legată de îmbinarea mai multor condiții: În acest complex de împrejurări are loc îmbinarea acțiunii a doi agenți principali - fluviul și marea - la care se adaugă vântul și chiar omul. Micșorarea bruscă a vitezei apei la gura de vărsare determină acumularea de materiale, în urma căreia se realizează o micșorare a pantei, împărțirea ulterioară în brațe, apoi micșorarea ritmului înaintării frontale, paralel cu creșterea în înălțime. O parte din materialele ce ulterior ajungeau în largul mării, sunt depuse în bancuri în imediata
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
capătă contururi dintre cele mai festonate. Înaintarea mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos. În ambele situații, abraziunea și acumularea încep acțiunea de îndreptare a țărmului. Țărmul emers ia naștere la regresiuni (eustatism negativ) și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează, linia de țărm va se stabilizează, valurile marine creează prin acumulări un cordon litoral în spatele căruia se instalează lagune și mlaștini. Țărmul neutru este cel la care nivelul mării a staționat mult timp și a ajuns la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin acumulare. Se deosebesc câteva tipuri de țărmuri joase: In sudul Balticei (Germania și Polonia) el prezintă un grad avansat de evoluție; promontoriile sunt secționate, evidențiind faleze și
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin acumulare. Se deosebesc câteva tipuri de țărmuri joase: In sudul Balticei (Germania și Polonia) el prezintă un grad avansat de evoluție; promontoriile sunt secționate, evidențiind faleze și suprafețe de abraziune, golfurile sunt aproape închise, urmele glaciare încep sa fie șterse, astfel încât
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
mari, dar și de variațiile de umiditate dintre zi și noapte. Variațiile termice provoacă fisuri în stratul superficial al rocii; materialele se desprind și se acumulează la baza pantelor sub formă de blocuri de grohotiș; pe suprafețe plane se formează acumulări eluviale. În rocile eterogene, ca textură și mineralogie, dezagregarea este de tip granular; aici se formează mici excavațiuni denumite alveole și în anumite condiții "taffoni" (niște excavații semisferice ale căror diametre ating uneori câțiva metri). Variațiile de umiditate acționează asupra
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
câmpie de eroziune, acoperită cu aluviuni (glacisuri) pe care apele divaghează. Zonele din avalele acestor câmpii de eroziune se caracterizează prin predominarea conurilor de împrăștiere nisipoase, cu dune și brațe părăsite, unde stagnează uneori bălți, ("maaders", în Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
se caracterizează prin predominarea conurilor de împrăștiere nisipoase, cu dune și brațe părăsite, unde stagnează uneori bălți, ("maaders", în Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
caracterizează prin predominarea conurilor de împrăștiere nisipoase, cu dune și brațe părăsite, unde stagnează uneori bălți, ("maaders", în Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
săruri. Vânturile din pustiuri nu sunt nici mai frecvente, nici mai puternice decât în alte zone climatice, numai că eficiența lor este sporită din cauza aridității și absenței covorului vegetal. Vântul acționează asupra reliefului prin eroziune (coraziune și deflație), transport și acumulare. Este procesul prin care particulele de sol sau de roca sunt desprinse si indepartate din loc sub actiunea diferitilor agenti externi(vant,precipitatii,gheata) Coraziunea este acțiunea de roadere și șlefuire asupra rocilor, exercitată de vântul încărcat cu grăunți de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
care se extind pe o lungime de câțiva km, amintind de albiile unor râuri. Prin acțiunea de coraziune și deflație, versantul care stă în calea vânturilor dominante este mai abrupt, în timp ce partea opusă are o pantă domoală, permițând chiar unele acumulări incipiente de nisip. În lungul acestora dar și a uedurilor funcționale, turbioanele de vânt excaveaza mici depresiuni, cunoscute în Africa sub numele de "pans". Depresiunile de coraziune și deflație se formează mai ales pe interfluviile plate (hamade) constituite din granite
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
la roca friabilă subiacentă. Spulberarea acesteia de către vânt provoacă ruperea stratului de rocă dură, ducând la lărgirea excavației eoliene până la dimensiuni de câțiva kmp. Dezvoltarea depresiunilor de coraziune și deflație este grăbită și de intervenția șiroirii, concentrată către centrul depresiunii. Acumulările eoliene reprezintă aglomerări de nisipuri sau praf, pe care vântul le-a smuls sau le-a spulberat. Deplasarea materialelor de către vânt se face prin suspensie (particule sub 0,1 mm), saltație (0,1-0,2 mm) și târare (peste 0,2
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
praf, pe care vântul le-a smuls sau le-a spulberat. Deplasarea materialelor de către vânt se face prin suspensie (particule sub 0,1 mm), saltație (0,1-0,2 mm) și târare (peste 0,2 mm). Formele de relief rezultate din acumulări eoliene pot fi grupate în trei categorii: riduri și movile, dune, câmpuri de dune (erguri). Primele semne ale activității eoliene sunt puse în evidență de unele ondulări de nisip - riduri - asemănătoare "ripple-marks"-urilor marine. Aceste ondulări, transversale în raport cu vântul dominant
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
activității eoliene sunt puse în evidență de unele ondulări de nisip - riduri - asemănătoare "ripple-marks"-urilor marine. Aceste ondulări, transversale în raport cu vântul dominant, au înălțimi de câțiva cm și lungimi ce rar depășesc 20-30 cm. O alta formă simplă rezultată în urma acumulării eoliene o constituie movila de nisip, cunoscută în Sahara sub numele de "nebka". Ea se formează prin îngrămădirea nisipului în jurul unui obstacol de tufișuri sau ridicături stâncoase. Nebka se alungește în direcția vântului, în spatele obstacolului sub forma unei limbi de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
sub numele de "nebka". Ea se formează prin îngrămădirea nisipului în jurul unui obstacol de tufișuri sau ridicături stâncoase. Nebka se alungește în direcția vântului, în spatele obstacolului sub forma unei limbi de nisip, transformându-se într-o adevărată dună. Înălțimea acestei acumulări nu depășește 1 m. Nebka este o formă extrem de dinamică, ea formându-se la vânturi ce au câteva zile o direcție constantă, sau se distruge la fel de repede o dată cu schimbarea de direcție a vântului. Dunele sunt niște valuri asimetrice și reprezintă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
este o formă extrem de dinamică, ea formându-se la vânturi ce au câteva zile o direcție constantă, sau se distruge la fel de repede o dată cu schimbarea de direcție a vântului. Dunele sunt niște valuri asimetrice și reprezintă formele cele mai caracteristice ale acumulării eoliene. Ele apar în condițiile unei cantități abundente de nisip, din zonele aride și semiaride. În regiunile temperate dunele cele mai importante se găsesc în regiunile litorale, unde alimentarea cu nisip și brizele creează condiții favorabile formării acestora, sau în
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]