18,578 matches
-
vârsta tânără”, LCF, 1979, 10; Doina Uricariu, Lectura ca palimpsest, LCF, 1979, 22; Liviu Antonesei, „Palimpseste”, CRC, 1979, 36; Valeriu Gherghel, „Palimpseste”, CL, 1979, 9; Costin Tuchilă, „Palimpseste”, R, 1979, 10; Ion Maxim, Codul palimpsestelor, VR, 1979, 12; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute, Timișoara, 1998, 117-130; Dicț. scriit. rom., II, 593-594; Gabriel I. Popescu, Prolegomene la „Cercul lui Hermes”, „Mozaicul” (Craiova), 2001, 1-2. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
diferite, în ordinea crescătoare a impactului lor real, și anume: etica, incluzînd moravurile și legea, apoi opinia publică mondială și, în sfîrșit, dreptul internațional. Dacă crearea lor dă greș, sistemul va apela întotdeauna la ciocnirile brutale ale forțelor naționale. Aceste bătălii vor stabili mecanisme de echilibru care, la rîndul lor, cer mecanisme normative pentru a funcționa ș.a.m.d. Politica puterii naționale și balanța puterii reprezintă portițele de ieșire ale oricărui sistem inter-național: aceasta este politica realistă de bază - lupta pen-tru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la un "benchet", și o încheiere epică în maximă viteză. Cu toate că nici una din aceste legende
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de șuie sălbăticiuni roșcate. EUGEN JEBELEANU ȘI ALȚI POEȚI Eugen Jebeleanu, care voia în poezie "puritățile din ape și din cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv, dând indicații de facultate poetică în descrierea parnasiană a unei cești: Văd timp de bătălii. Leat mediu. Cu alții-n fier și-n gânduri grave, Dădu și prințul un asediu. Pe undeva, prin mlaștini slave. Acum scrie o poezie (Elegii și alte poeme, Cântecele regilor de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
insula Egina, ostaș în armata rusească, stabilit apoi în Muntenia. În preajma revoluției de la 1848 era locotenent în garnizoana Giurgiu și devenise om de încredere al comandantului său, Christian Tell. Ridicat la rangul de căpitan, avea să ia parte la eroica bătălie din Dealul Spirii. După înfrângerea mișcării va fi exilat la Brusa, unde rămâne până în 1856. La întoarcerea în țară se avântă în campania pentru Unire. Era, de altfel, un membru activ în Divanul ad-hoc, iar ca deputat de Giurgiu își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
nemeșteșugit, într-un stil colocvial, amintirile reînvie pregnant persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate, târguri, piețe, drumuri, capitale, metropole, peisaje naturale, câmpuri de bătălie, saloane, cancelarii, săli de curs și seminar, amfiteatre, săli de lectură și mari biblioteci (a Vaticanului, de exemplu), săli de ședințe, mai cu seamă parlamentare, redacții, locuințe particulare. Stilistic, O viață de om, ca de altfel întreaga proză a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
București, 1969; Simon Wiesenthal, Asasinii printre noi, pref. Ioan Grigorescu, București, 1969 (în colaborare cu V. T. Spânu); Eric Ambler, Epitaf pentru un spion, București, 1970; Christian Bernadac, Medicii blestemați, București, 1970, 186 de trepte. Mauthausen, București, 1983; Rumer Godden, Bătălia de la Villa Fiorita, București, 1971; Nordhal Grieg, Dar mâine..., București, 1973; Henri Troyat, Viața lui Tolstoi, I-III, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1973; Lillian Gish, Filmele, domnul Griffith și eu, București, 1973 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Toulouse-Lautrec, Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
Structura revoluțiilor științifice, trad. de Radu Bogdan, Editura Humanitas, București, 1999. LANE, Richard J., Jean Baudrillard, Routledge, London and New York, 2000 LEFEBVRE, Henri, La vie quotidienne dans le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. LEFTER, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002. LEMERT, Charles C., "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 265-281. LIPOVETSKY, Gilles, Amurgul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din perspectiva întrebării " Ce se pierde atunci când ceva se câștigă?", ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2005. 88 Ion Bogdan Lefter, "Secvențe despre scrierea unui "roman de idei", în Caiete critice, pp. 138-152 sau în Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 15-48. Menționăm că în cronologia utilizării termenului postmodernism la noi, Ion Bogdan Lefter consideră că probabil primul care a folosit termenul este profesorul, eseistul și traducătorul anglist Ștefan
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
muncile altora. Căci acesta este într-adevăr scopul comuniunii sfinților și îndeosebi a acelora care îi slujesc Domnului în comunitate, pentru că meritele personale sunt comune tuturor; la fel ca soldații care au toți parte egală, atât cei care merg la bătălie în prima linie, cât și cei care, îngreunați de oboseala transportării încărcăturii, rămân în spatele frontului. Dacă viezurele de stâncă, lumea slabă, nu poate posti îndelung sau să vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a confirmat mandatul predicării și aprobarea cerută; apoi l-a binecuvântat și l-a lăsat să plece. După aceea, slujitorul lui Dumnezeu Francisc a construit un oratoriu în orașul Roma pentru a culege roadele contemplației; ca un luptător, a început bătălia sa spirituală împotriva duhurilor rele și viciilor trupului. Modul de a predica al lui Francisc și admirabila sa moarte 7. Francisc s-a dăruit astfel oficiului predicării exercitându-l cu zel prin toată Italia și în alte țări, dar îndeosebi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru munca pe care o presta. În cele din urmă, programul cu pricina a devenit sursa unor neînțelegeri Între ea și șeful ei, neînțelegeri care s-au soluționat În cele din urmă cu prematura ei plecare din companie. Există unele bătălii pe care, dacă Îți cunoști interesele, e mai bine să le pierzi. 5. Experiențe anterioare neclarificate. Pentru cei mai mulți oameni, experiențele legate de schimbare au fost neplăcute. În cazul lor, schimbarea aduce cu ea un adevărat spectru de sentimente negative, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
răspicat: „Trebuie să ataci!”. Atunci când McClelland a refuzat să răspundă, Lincoln l-a Înlocuit cu Ulysses S. Grant. Restul, după cum se spune, este istorie. Atunci când nu mai merge nimic, managerii trebuie să aibă curajul să ia și decizii dificile. Marile bătălii nu sunt câștigate cu soldați mediocri. Transformarea eșecului În victorie 1. Faceți-vă temele. Întrebați-vă: „A fost vreodată un moment În care persoana X a muncit cum trebuie?”. Dacă răspunsul este da, Încercați să identificați ce anume ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
armată a lui Octavian Augustus, suntem de acord că opoziția armată nu mai era posibilă, dar aceasta nu înseamnă că opoziția în sine a dispărut cu totul, chiar dacă mulți dintre cei mai influenți și periculoși, așadar aristocrați dispăruseră în diferitele bătălii și răzbunări partizane. De pe câmpul de luptă, opoziția trece la rezistența pasivă, la declamații, la literatură aluzivă. Această opoziție la regimul augustan se manifesta sub forme diferite, dar, așa cum remarca D'ELIA135 cu care suntem întrutotul de acord din acest
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Fasti, I, 390-440, apare deja Pan cu tinerii Satiri gata de dragoste, cu bătrânul Silenus, cu Bacchus, cu Naiadele și cu Priap, într-o atmosferă arcadică și pastorală; în Fasti, II, 193-194 (și nota 325) apar Faun-Lupercus; cunoscutul episod al bătăliei Fabiilor pe Crémera (asupra căreia vom reveni) începe cu trimiterea la altarele lui Faun (și aici, se prea poate, fantastica imaginație etimologică a lui Ovidiu, pe lângă o legătură mitologică Lupercus-Fabianus, încerca să stabilească una pseudo-fonetică: Faun-Fabianus-Fabius). Prin urmare, referirea la
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ne prezintă și alte pasaje importante pentru reprezentanții stirpei Fabia. Vrem să mai scoatem în evidență două elemente, după părerea noastră, foarte semnificative: primul îl constituie etimologia numelui de familie Maximus al apartenenților de domus Fabia, iar al doilea, celebra bătălie de la Crémera, unde a avut loc, prin uneltirile dușmanilor, masacrul celor 306 de membri ai familiei Fabia. I. După ce a subliniat că "printr-un lucru sunt unii faimoși: le-a dat numele / colierul smuls sau corbul care i-a salvat
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu și-a bazat povestea pe cea a lui M. Verrius Flaccus, cum consideră Münzer360. Oricum pe noi nu ne interesează în acest moment izvoarele de unde Ovidiu a preluat povestirea sa, ci povestirea în sine361. În aceasta este descrisă 362 bătălia de pe Crémera, unde "o singură domus luase asupra sa forțele și obligațiile întregii Urbe" cei 306 de membri ai familiei Fabia care în 477 î.H. i-au învins pe cei din familia Veienti -, dar cu prețul anihilării sale din cauza
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să marcheze pentru eternitate anul nașterii sale? După ce am observat la Ovidiu atâtea indicii de ostilitate împotriva lui Augustus și a regimului imperial, răspunsul ni se pare ușor. Pentru sulmonez erau, fără îndoială, importante zvonurile, care circulau printre opozanți, cu privire la bătălia de la Modena și la moartea celor doi consuli 456. Aceste zvonuri ne sunt transmise de C. Suetonius Tranquillus (Aug., 11): "deoarece în acest război au pierit Hirtius pe câmpul de luptă și Pansa de o rană, a devenit credibil zvonul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
discursului spre judecata morală. Se observă ușor preferința lui Alexandrescu pentru imaginile de preț, acelea mărite, Înnobilate deja de literatură: luna ca un glob de rubin, vîrfurile stejarilor ca niște „piramide de verdeață”, românii care se avîntă ca leii În bătălie, fără a mai vorbi de fantomele, de stînca, peștera, de tăcerea mormintelor, pustnicul sfînt al munților și de celelalte elemente din scenografia impunătoare a poetului. Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului: mormintele sînt „monstruoase” (am dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ți sînt mamă eu”), Însă ceva rămîne din această rostogolire de silabe cîntătoare: muzica exterioară, adevărul elementar al propozițiilor... Urmează partea a treia care prezintă efectele lecției morale dinainte. Este o ilustrare a vitejiei, cu unele momente de descripție (urmărirea, bătălia) care deviază de la obișnuita retorică seacă. Aceasta este schema. În interiorul ei poetul schimbă, uneori, ordinea, pune evocarea la urmă sau renunță pur și simplu la cadru, intrînd direct În subiect (discursul moral și patriotic). Este inutil să căutăm, În poemele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
urmă noapte a lui Minai cel Mare sau stînca neagră, rîpa stearpă, rîul de spume, citate deja, sînt simple repere de regie. Cronotopul legendelor se situează În altă parte. Eroii lui Bolintineanu stau la masă sau luptă pe cîmpul de bătălie. Minai „stă În capul mesei, Între căpitani”, Mircea stă pe tron „Într-o sală-ntinsă, printre căpitani”, Neagoie cel Mare stă „În al său palat”, probabil tot la masă, Misail din Cupa lui Ștefan prezidează un banchet și ține discursul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: Întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea. Marioara din Legendele istorice ascultă cu liniște justificarea mîndrului ei iubit, fugit de pe cîmpul de bătălie: „În cîmpia sîngeroasă Frații mi-am lăsat, Și la tine-a mea frumoasă Iată c-am zburat. .................................. Fără tine-n astă lume Nu pot să trăiesc...”, Însă justificarea nu este primită, amorul fără onoare este respins: „Ce zici tu, o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
agresive. Celălalt (Carpatul) e tînăr, Înțelept, hotărît. Unul reprezintă sclavia, celălalt neatîrnarea. Această perdea de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul carpatin. O confruntare de efigii, un transfer ce vine din basmul popular. Alecsandri flatează mitologia națională În popularele poeme Peneș Curcanul, Sergentul, Frații Jderi, folosind o retorică simplă și eficientă. O
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adevărat. Iatacul este centrul galaxiei Eros. Femeia stă ascunsă În gineceu și bărbatul aspiră să pătrundă, prin curtenie, probe de devotament și jertfe corupătoare În acest spațiu. Însă, nereușind totdeauna, recurge la tactica exilului: abandonează lupta, fuge de pe cîmpul de bătălie. O posibilitate, În fond, de a Înnoi obiectele poeziei și de a-i lărgi cadrul. Statornicul În pasiune Conachi practică sistematic acest procedeu. Fuga lui simulată (În plan sentimental) duce la crearea unui peisaj liric ce anunță reliefurile romantice de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acvariu (deschis în 1912), Observatorul și Planetariul Nicolaus Copernicus, o grădină zoologică, un muzeu de istorie naturală, un parc pentru copii. Printre muzeele care pot fi vizitate în Varna se numără: Muzeul de Arheologie, Muzeul Naval, Muzeul de Etnografie, Muzeul-Parc Bătălia de la Varna etc. De o valoare și rezonanță istorică incontestabilă sunt Băile romane din Varna precum și Necropola Varna - un sit arheologic important al preistoriei, ce include 294 morminte descoperite până acum, unele dintre ele conținând obiecte din aur sau cupru
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]