18,301 matches
-
Theodorescu. Scriitorul român a criticat tendințele exclusiviste ale sămănătorismului și poporanismului de a promova doar operele cu specific național, ignorându-le sau respingându-le pe celelalte. Într-un eseu din 1923 inclus în "Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic" (1929), Aderca întreba retoric: "„Un scriitor de pură fantezie, dar cu un extraordinar talent, trebuie oare dat afară din literatura română - presupunând că ar apărea - numai pentru că n-ar intra în coloana «caracterului specific național»? (un Wells sau Rosny, români
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
colecția „Clasicii literaturii universale”. Traducerea lui Emil Gulian a fost criticată de Vladimir Streinu care i-a reproșat traducătorului a încercat să treacă în limba română armonii lingvistico-muzicale imposibil de tradus, adică „impresiunile de artă ce provin exclusiv din ermetismul estetic al altei limbi”. Potrivit biografului Jeffrey Meyers, „Clopotele” este de adesea criticat din cauza faptului că este mecanic și forțat. Criticul român Vladimir Streinu a afirmat că ultimele poeme ale lui Poe sunt create „pe baza unui principiu muzical specific”, ce
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
înțelegere a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
și ambiguitate în atitudinea și mesajul său, vaporwave servește uneori atât ca o critică, cât și ca o parodie a societății consumeriste, a culturii yuppie din anii '80 și a muzicii New Age, în timp ce din punct de vedere sonic și estetic simbolizează o fascinație nostalgică aparte pentru vestigiile acestora.
Vaporwave () [Corola-website/Science/334387_a_335716]
-
la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai publicat în „Lupta de clasă”, „Era socialistă”, „Revista de filozofie”, „Viața Românească”, „Gazeta literară” etc. Publică, din necesități didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul de „Estetică” (1983), împreună cu „Considerațiuni estetice”, din vol. colectiv „Audiovizual
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai publicat în „Lupta de clasă”, „Era socialistă”, „Revista de filozofie”, „Viața Românească”, „Gazeta literară” etc. Publică, din necesități didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul de „Estetică” (1983), împreună cu „Considerațiuni estetice”, din vol. colectiv „Audiovizual și diaporama” (1983), se vor
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
etc. Publică, din necesități didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul de „Estetică” (1983), împreună cu „Considerațiuni estetice”, din vol. colectiv „Audiovizual și diaporama” (1983), se vor regăsi dezvoltate amplu în „Frumosul dincolo de artă” (1988). Studiile și cărțile lui au contribuit la instituirea unui climat de deschidere în estetica românească postbelică.
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul de „Estetică” (1983), împreună cu „Considerațiuni estetice”, din vol. colectiv „Audiovizual și diaporama” (1983), se vor regăsi dezvoltate amplu în „Frumosul dincolo de artă” (1988). Studiile și cărțile lui au contribuit la instituirea unui climat de deschidere în estetica românească postbelică.
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
stabili identitatea. Acolo, McNulty raportează eronat numele omului ca fiind Jason Tavern, ajungând la concluzia că ar fi vorba despre un mecanic de motoare diesel din Wyoming. Taverner îi cântă în strună inspectorului, explicând diferența fizică față de original cu ajutorul chirurgiei estetice. McNulty acceptă explicația și-l eliberează. Până la finalizarea celorlalte verificări de identitate, îi înmânează lui Taverner un permis general, valabil o săptămână. Fosta vedetă pleacă la Las Vegas, unde întâlnește o iubită din tinerețe, Ruth Gomen. Deși nici ea nu
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
a avut o orientare democratică și de stânga. În 1912 împreună cu Mihály Pogány, redactorul ziarului în limba maghiară „Temesvári Hirlap”, Kastriener a înființat tipografia modernă Hunyadi din orașul natal, care a publicat cărți în ediții îngrijite din punct de vedere estetic. Apreciat ca ziarist și ca personalitate în viața multiculturală și socială a Timișoarei, Kastriener s-a afirmat și ca un reprezentant de frunte al comunității evreiești din localitate. Alături de dr. Adolf Vertes, președintele Comunității evreilor, și alții, a făcut parte
Samuel Kastriener () [Corola-website/Science/335358_a_336687]
-
anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea o moară pe Siret" (1954), "Nicoară Potcoavă
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
îndrăzneala imaginistică. Aceasta reprezintă punctul său forte. O imaginație dezlănțuită, debordantă își spune cuvântul peste tot. De fapt, este vorba mai mult decât de «imaginație». Termenul cel mai potrivit și mai exact, în cazul său, este acela de «fantezie», categorie estetică superioară «imaginației». «Fantezia» sau «fantazia» («mama imaginilor» - cum o numea Eminescu) este o «imaginație» sporită, potențată, ce rupe zăgazurile imaginarului și proiectează universuri fictive în afara ordinei reale. Florin Preda-Dochinoiu nu se mulțumește cu datele realității; el ancorează, cu decizie și
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
artistic. Se degajă din toate aceste proiecții ale imaginarului atât o stare de disconfort existențial cât mai ales o concepție postmodernă de înțelegere a artei ca univers paralele de simboluri, metafore și sensuri existențiale, revelate într-o metafizică a transfigurărilor estetice. Compunând imagini complexe - combinând regnuri și fragmente dispărute - artistul vede dincolo de structuri reificate și fenomene, în lumea arhetipurilor și ideilor generale, de unde și sublimata tendință de esențializare a mesajelor criptice. Convocat de spiritul autenticității reificante, fragmentarismul artei grafice tinde la
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și ideilor generale, de unde și sublimata tendință de esențializare a mesajelor criptice. Convocat de spiritul autenticității reificante, fragmentarismul artei grafice tinde la o semnificație mai generală a ideii, degajând astfel o puternică impresie de modernitate și esențialitate în memorabilele transfigurări estetice.” “Dacă tot și-a propus «pași pe cer», îi doresc, lui Florin, să meargă atât de... încet, încât să se audă până la Dumnezeul artei spre care aspiră. Fie ca strigătul său frânt în culori să nu se stingă niciodată!” Florea
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
khắc gỗ dân gian Đông Hồ) este o linie de pictură populară vietnameză originară din satul Dong Ho (comuna Song Hồ, districtul Thuận Thành din provincia Bắc Ninh din Vietnam). Pictura Dong Ho este considerată o reflectare importantă a valorii estetice tradiționale, a filosofiei sociale și a dorințelor oamenilor. Temele tradiționale ale picturii Dong Ho sunt semne de noroc, figuri istorice, alegorii populare, povești populare și comentarii social-moralizatoare. Elemente ale vieții de zi cu zi sunt bine integrate în picturi, Dong
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
pagină a catalogului avea tipărită caricatura lui Stăncescu, care era reprezentat cu urechi de faun și un cap mare și deformat, acoperit cu un joben imens ( ). Acesta era portretul celui care conducea după bunul plac catedra de istoria artei și estetică de la Școala de Belle-Arte din București și a fost prima dintre caricaturile cu care Nicolae Petrescu l-a asaltat necontenit pe Constantin I. Stăncescu până în anul 1909, când Stăncescu a decedat. Din perioada organizării Salonului Independenților s-a înfiripat o
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de general. Generăleasa Calomfir apare în unele flashback-uri, folosind puterea miraculoasă a nepotului ei pentru a face să apară în oglinzile din salon personaje din alte vremuri. Criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „cel mai ambițios proiect estetic” al lui Dan Pița, o ecranizare „ambițioasă, riscantă și dificilă” a scrierilor lui Mircea Eliade. În opinia sa, filmul lui Dan Pița prezintă încercarea disperată a intelectualului ce trăiește într-o epocă totalitară și absurdă de a-și regăsi identitatea
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Alte roluri sunt interpretate de actorii Costel Constantin (maiorul Iosif I. Iosif), Marius Stănescu (Dumitrescu/Alex.), Cristian Iacob (anchetator/Darvari), Irina Movilă (anchetatoare/Marina) și Daniela Nane (Oana). Criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „cel mai ambițios proiect estetic” al lui Dan Pița, o ecranizare „ambițioasă, riscantă și dificilă” a scrierilor lui Mircea Eliade. În opinia sa, filmul lui Dan Pița prezintă încercarea disperată a intelectualului ce trăiește într-o epocă totalitară și absurdă de a-și regăsi identitatea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
de franci; starea de sărăcie a orașului a cauzat o strângere dificilă a banilor, iar turnul cu ceas a fost finalizat abia în 1908. El a rămas în picioare doar un deceniu, fiind dărâmat de britanici în 1922 din motive estetice. Au fost construite șapte turnuri de ceas pe teritoriul actual al Israelului și în teritoriile palestiniene - la Safed, Acra, Haifa, Nazaret, Nablus, Ierusalim și faimosul turn din Jaffa. Faptul că Poarta Jaffa din Ierusalim a fost aleasă pentru amplasarea unui
Poarta Jaffa () [Corola-website/Science/335758_a_337087]
-
parcheze mașinile pe trotuar. De asemenea asigură suport structural pentru marginea pavajului. Bordurile pot servi de asemenea și pentru dirijarea apei de ploaie sau a zăpezii și a gheții topite spre canalele de scurgere. De asemenea mai intervine și aspectul estetic - bordurile arată formal și finisat.
Bordură () [Corola-website/Science/332607_a_333936]
-
sau desecarea) este un ansamblu de lucrări hidrotehnice executate pe zone întinse ce au ca obiectiv eliminarea excesului de apă din solul unui teren umed, în scopuri tehnico-economice (pentru a-l face cultivabil sau apt pentru construcții), de salubritate și estetice.
Asanare (medicină) () [Corola-website/Science/332612_a_333941]
-
scrupule, Willie Stark. Actorul Paul Ford a avut un rol nemenționat ca șef al opoziției senatului. În 2001, filmul a fost inclus în Registrul Național de Film de către Biblioteca Congresului fiind considerat important din punct de vedere "cultural, istoric sau estetic". Este ultimul film câștigător al Oscarului pentru cel mai bun film care se bazează pe un roman care a câștigat Premiul Pulitzer. "All the King's Men" a câștigat 3 premii Oscar.
Cariera de politician () [Corola-website/Science/332628_a_333957]
-
puțin cunoscute din călătoriile DJ-lor, oboseala, lipsa de somn, autodistrugerea, absurditatea, singurătatea, scopul artei și stereotipurile artistice. Anatoli Ivanov a combinat genul filmului de călătorie cu cel al videoclipului, creând un muzical techno fără prea mult dialog. El aplică deliberat estetică filmelor de ficțiune pentru un metraj non-ficțional și elimină clișeele documentarului pentru a obține o a treia categorie, un rezultat între non-ficțiune și documentar. Cu alte cuvinte, un documentar folosindu-se de tehnici de ficțiune precum expoziția, metaforele și simbolismul
Kvadrat () [Corola-website/Science/332663_a_333992]
-
a avut loc ca pachet cinematografic digital cu rezoluție 2K în timpul festivalului Kommt Zusammen din Rostock, Germania la 18 aprilie 2014. Publicul și presa au fost surprinși de o lansare discretă, fără nicio campanie de marketing. Criticii au lăudat calitățile estetice, atmosferice, muzicale si meditative ale filmului, natura sa realistă, precum și decizia de a abandona interviurile tradiționale și de a adopta o editare inovatoare.
Kvadrat () [Corola-website/Science/332663_a_333992]
-
Giorgio Caproni, Carmelo Samonà, NataliaGinzburg, Franco Serpa, Elenă De Angeli, Ginevra Bompiani, Fabrizia Ramondino, Giorgio Agamben, Tonino Ricchezza, Goffredo Fofi, Paolo Graziosi, Ninetto Davoli, Daniele Morante, Luca Coppola, Raffaele La Căpria, Adriano Sofri, Gianfranco Bettin, Marino Sinibaldi) Gandolfo Cascio," L’estetică dell’ebreo e del cristiano nei racconti de «Lo scialle andaluso»" di Elsa Morante, în AA.VV., Contemporary Jewish Writers în Italy: a Generational Approach, Utrecht, Igitur, 2007, pp. 40-45, ora în Id., Variazioni române. Studi șu Penna, Morante, Wilcock
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]