19,941 matches
-
68. O. GHIBU, " Încercare de expunere genetică a gândirii, devenirii și activității mele pedagogice", în vol. O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. 69. Cf. O. GHIBU, Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944. 69 bis. O. GHIBU, Pedagogie țărănească, în "Societatea de mâine", nr. 21, din 21-31.V.1925. 70. O. GHIBU, Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefață, note și comentarii de Nadia Nicolescu, postfață de Mircea Zaciu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Cf. ION GH. STANCIU, " Un militant pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
BERGER, Omul modern și educația sa, E.D.P., București, 1972. 1 bis. Cf. BERTRAND DE JOUVENEL, Progresul în om, Editura Politică, București, 1983. 2. Cf. G. VĂIDEANU, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988. 3. Cf. B. SCHWARTZ, Educația mîine, traducere de Leonard Gavriliu, E.D.P., București, 1976. 4. TORSTEN HUSÉN, Tendințe actuale și perspectiva de viitor a educației, Educația în anul 2000 The School in question, Oxford University Press, 1979. 5. MIRCEA HERIVAN, Meridiane pedagogice, E.D.P., București, 1973 (lucrarea conține
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
compasiunea pe care o simte față de oameni. Suferința și compătimirea lui pentru oameni îi umanizează pe toți cei de care se atinge. . în ciuda tuturor piedicilor care-i pot apărea în cale, Cehov este convins că omul, dacă nu azi, atunci mâine, va reuși să-și dobândească acea coroană pierdută. Eroii povestirilor sale, fie că sunt aplecați asupra propriei lor nefericiri, fie că se găsesc aruncați într o zbatere fără ieșire, sunt însemnați cu năzuința de mai bine și de a fi
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
politic, aceasta însemnând să presupunem atât o absență a mijlocirii umane, cât și faptul că efectele și cauzele sunt mai separate decât în realitate. La urma urmelor, în lumea socială și în cea politică, efectul de ieri este cauza de mâine, iar deciziile luate de politicienii infractori au capacitatea de a perpetua sau diminua corupția politică, deși nu întotdeauna în mod critic. Politica internațională a corupției politice Trebuie să acordăm un mai mare ajutor reformelor politice, juridice și economice, iar insistând
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
oameni liberi” și că trăim după bunul nostru plac, că suntem stăpâni pe viața și pe hotărârile noastre. Așa să fie oare? Nu aș vrea să spulber nimănui iluziile, dar conform zicalei „iluziile noastre de azi sunt decepțiile noastre de mâine”, aș spune că ar fi bine să mai cugetăm un pic, înainte de a ne îmbăta de mândrie. Fiecare dintre noi este o mică rotiță într-un mare angrenaj național și chiar internațional. Libertatea noastră se desfășoară între niște limite destul de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Crăciun, bogat în semnificații: Din an în an sosesc mereu La geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu, Da-i obicei străbun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum, Dar sunt bordeie fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Și-acum te las, fii sănătos Și vesel de Crăciun, Dar nu uita, când ești voios, Române să fii bun. Dragii mei, acum vă las să vă gândiți la toate cele ce v-am povestit, vă las
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acestea mă întorc la prezentul nostru cel de toate zilele. Trecutul nu poate fi schimbat și nici reînviat, iar viitorul nu-l cunoaștem, nu îl putem afla și ar fi chiar dezastruos să știm de azi ce nenorocire ne așteaptă mâine. Ceea ce ne rămâne este prezentul, este acest moment schimbător, plasat într-un punct pe scala infinitului, această bucățică unică și individuală dăruită de destin fiecăruia dintre noi, această părticică din marele dar pe care ni l-a făcut divintatea acordându
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lucrezi și perioade în care nu prea merge. E dacă vrei, un fel de loterie. E o perioadă, în primăvară în genere, când cardiacii... se produc schimbări în organism. Dar cu sicriul nu poți să zici: lasă, că-mi cumpăr mâine unu’. E o chestie de strictă urgență. Odată vine un tip, îi murise un copilaș. Voia un sicriu de maximum 1,30. Parcă nici nu mi-a venit să-l fac. Io sunt un pic sentimental, era sâmbătă și, de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și OTI (untul). În timpul ăsta, vedeam pe stradă POPII (copii) care semănau cu mine. Începusem să-mi descopăr corpul, vedeam că am PĂ (păr). OCHI, MÂNA erau deja cuvinte pe care le pronunțam impecabil. Temporalizam chiar. Descopeream că există un MÂINE. Că poți spune mâine. Capeți dreptul ăsta. Aici se opresc notațiile maică-mii. După care, obicei prost, am început io să scriu despre ceilalți. Să-i țin sub observație. 16. Șăfu Apropo de cum dracu’ pot să scriu, îmi amintesc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ăsta, vedeam pe stradă POPII (copii) care semănau cu mine. Începusem să-mi descopăr corpul, vedeam că am PĂ (păr). OCHI, MÂNA erau deja cuvinte pe care le pronunțam impecabil. Temporalizam chiar. Descopeream că există un MÂINE. Că poți spune mâine. Capeți dreptul ăsta. Aici se opresc notațiile maică-mii. După care, obicei prost, am început io să scriu despre ceilalți. Să-i țin sub observație. 16. Șăfu Apropo de cum dracu’ pot să scriu, îmi amintesc că aveam în liceu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
grijă. Se plimba prin hale de colo-colo. „Om ca mine nu crez să mai văz io vreodată“, îl mai auzim cum spune. La o poartă, doi pensionari. Nu mănâncă decât ceapă prăjită. Și pâine. Cumpără pâine azi și o mănâncă mâine. Să nu fie proaspătă. Pâinea propaspătă nu e bună. Se mănâncă multă. Și ei nu au bani să-și permită. Banii îi păstrează pentru un cavou mare, imens cum n-a mai avut nimeni în orașul lor. Un mausoleu. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fi lâncezit aici cu mine și cu Pif. De când lucrează, vă rog să mă credeți, parcă e bătut în devlă. Mă enervează îngrozitor toți ăștia care au o slujbă și nu mai pot să bea o bere-n plus, pentru că mâine trebuie să fie pregătiți să dea totul, să lucreze, să fie lucizi, responsabili. Să fie proaspeți, să răspundă la comenzi, să poată munci, domnule. Berea asta în plus le-ar da tot programul peste cap. S-ar putea ca șefu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o bătrână care mă studia, mă iscodea, părinte, io ți-aș spune matale ceva, dar... se codea, dădea din colț în colț, am au ba față să mi se destăinuie, să-mi încredințeze așa o chestie importantă. Și azi așa, mâine așa, până când baba mi-a spus despre ce era vorba. În timpul războiului, tatăl ei furase de la nemți un balot de sârmă ghimpată și-l depozitase la taică-miu în fundul curții. Între timp, războiul trecuse, se întâmplaseră multe, se schimbaseră președinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de ani? Au venit oameni să mă-ntrebe: cum suporți, bre, Farmacistule, să te ia în pleasnă căcăciosul ăla? Și de la ziar a venit cineva. Mi-a zis: vrei să-l rad, îl rad! Te dau în judecată, bă! Dacă mâine mor, să nu te prind că vii, mă, cu o lumânare la mormântul meu! Și unde am io ouă la magazin, n-am avut niciodată! Și tu ai scris în rahatul ăla de carte că am! - Bun, și dacă ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: Fată dragă, nepoată-mea era în fața casei, a ta trebuia să fie alături de tine. Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne, doar pizmă și vorbe de ocară ! Du-te acasă, schimbă fata și trimite-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am avut probleme sub acest aspect cu mama care nu întotdeauna înțelegea utilitatea repetitivă a lecturii și rolul său pe deplin formativ. Se întâmpla să-l cheme pe tata și să-i expună mica problemă în maniera sa personală: Toma, mâine fiică-ta pleacă la țară cu Adi, i-am verificat bagajul, uită-te și tu, pe mine mă dor creierii în cap, și-a luat doar cărți motivând că acolo n-are de unde împrumuta. Tata parcă rupea ceva din calmul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
alta care se anunță. - Totuși, prea mult lirism și prea multe reflecții hazardate! și atunci, se Întreabă scriitorul acestei cărți: ce interesează pe cititorul ei de astăzi și ce se va alege pentru judecata sau simpla curiozitate a celui de mâine? Cu cât mă gândesc la faptele din trecut sau de acum, cu atât Îmi pare că există o putere necunoscută care-și face o jucărie din oameni și din destinul lor. Tacit, Anale PE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI VEAC, DÂMBOVIȚA TĂIA ÎN
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de mult uitată și parcă de tot străină, destinată acum, frântură cu frântură, paginilor de față. Epoca de huzur din jurul anilor 1900, când pornesc amintirile ce urmează, se situa sub semnul zodiacal al bunului trai, al nepăsării pentru ziua de mâine, la care aproape nimeni nu gândea, al plăcerilor cuminți și, uneori, al patimilor lumești spre care Îndeamnă lipsa altor griji. Asta ținu până la dezastrul acestui huzur universal, anunțat de trâmbițele și bubuitul zilei de 2 august 1914, când toate perspectivele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urâciunea păca telor ei Îneca orice compătimire.“ În acea epocă de huzur „decadent“ sau fin de sișcle, situată În limitele unui cerc larg cu marginile dincolo și dincoace de 1900 și cu climatul său propriu de nepăsare pentru ziua de mâine, la care, cum am mai spus, aproape că nimeni nu gândea și, de aceea, Îndemnându-se spre excese tem peramentale de tot felul, spre comedii, drame și tragedii pasionale, unele de valoare balzaciană, pe care abia le poate În gădui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
relațiile secre tarului de redacție cu colaboratorii, statornici sau trecători, ai revistelor amintite să nu fie pătate decât de o singură nedrep tate, inadvertență, ofensă sau prejudiciu moral adus celui mai blând și mai inofensiv dintre colaboratorii Noii Reviste Ro mâne, Îndepărtat de mine cu eseurile lui puerile asupra lui Eminescu sau de psihologia elementară aplicată faptelor diverse din Universul. I-am cerut iertare, după mai mulți ani, sărmanului N. Zaharia când l-am văzut purtând urmele Încă vineții ale ștreangului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fie simpla și sănă toasa curiozitate nativă a cititorului. Dar, Îmi spunea deunăzi directorul și veneratul nostru profesor C. Rădulescu-Motru, mucalit Încă la ai săi 83 de ani: — Din câte mi-ai citit până acum, mă tem că cititorul de mâine va zice despre colaboratorii noștri că au fost toți niște escroci! [...] Simplicitate, băiatule, simplicitate! Don Quichotte RĂSFOIND PRIN COLECȚIA NOII REVISTE ROMÂNE DIN 1911, des copăr cele dintâi colaborări ale scriitorului ardelean Emil Isac, care au surprins prin „modernismul“ lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a amorului, mai ales de când bărbații și-au atras de partea lor toate posibilitățile de a practica pasiunile și vițiile, lăsând pe seama femeilor marea dificultate de a prac tica numai virtuțile; cum și la o schimbare de roluri, realizabilă mâine-poi mâine, și anume: femeile să fie oricând dispuse a ceda bărbaților, iar aceștia să se complacă În oarecare rezistență. Ca de pildă când, acum de curând, la șaizeci și patru de ani ai mei, am decli nat grațioasa ofertă de a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am făcut și azi un drum la Biblioteca Județeană, am lucrat mai cu spor decât marți seara și ieri toată ziua. Cu toate acestea Încă mi-au rămas vreo 30 de pagini de așezat pe format și corectat, iar cum mâine e sărbătoare, Îmi pun toată nădejdea ca măcar sâmbătă să finalizez, În sfârșit, PB6. Mi-a scos noi fire de păr alb, Însă cred că, dintre toate, va arăta cel mai bine. Ca să fie aproape perfect, nu-i exclus să
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
de 40 de ori, vestind Începerea vecerniei, pe parcursul căreia am și citit la strană. A urmat o scurtă cină, apoi utrenia, unde am fost iar solicitat, iar acum Încerc să-mi adun gândurile, pe care le voi lăsa totuși pe mâine, Întrucât sunt frânt de oboseală și, În plus, trebuie să mă ascund sub plapumă, pentru că e foarte rece, iar lumina a Început să dea semne că e pe punctul de a se Întrerupe curentul. 25 noiembrie 2012 Prima Liturghie a
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
așa că am Încă de luptat cu propria conștiință. Deocamdată mă lupt cu frigul, astă noapte dârdâind zdravăn și dormind cu țârâita. Spre seară, după vecernie, am Început să desfac o parte din bagaje, Însă marea lor majoritate va rămâne pe mâine. 26 noiembrie 2012 Cum doamna Elena mi-a dat Încă o plapumă, somnul a fost ceva mai odihnitor, dar În chilie nu cred că am 5-10 grade, cu toate că aseară Părintele Casian mi-a aeresit caloriferul, care s-a și Încălzit
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]