21,644 matches
-
declari american". Dar cînd îmi văd cărțile pe standuri la New York, Tokio, Pekin ori Berlin, se bucură în mine nu numai acest scriitor internațional, româno-american ori cum vreți să-i spuneți, ci și tînărul care a scris cîndva, la București, Zeu printre blocuri și Prins. Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nici nu pot să le reprim, nici nu încerc. - În ce relații vă aflați cu scriitorii din țară? Ați reușit să înfiripați un dialog cu ei și
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
limba engleză) a Universității din București. Încă din timpul facultății se manifestă ca un intelectual emancipat, făcând referiri - cu ocazia participărilor sale la ședințele cenaclului "Junimea" - la literatura occidentală de ultimă oră și debutând, în 1966, cu volumul de versuri Zeu printre blocuri, considerat de critica literară o expresie a spiritului citadin. Celebritatea rapidă și spectaculoasă (hollywoodiană!) i-o aduc însă romanele: Prins, 1969, Dulce ca mierea e glonțul patriei, 1971, Sfârșitul bahic, 1973. Este perioada în care Petru Popescu se
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
ce include aura crepusculară, drama timpului și spațiului, interogații, încheieri. Formal, piatra de încercare a dicteului grigurcian este hai-ku-ul, cum se știe genul liric aspirator de maximă senzorialitate pe minimă atingere: „O mână înmănușată cum/ mângie mările” (O mână) or: „Zeii n-au nici o vârstă,/ doar umbra mâinii tale/ îmbătrânește discret” Și tot astfel, în punctul în care hai-ku-ul se intersectează cu bonzai-ul: „Micile pauze dintre metafore/ se-agită aidoma unor picioare filiforme de insectă.” Lui Blaga nu i-ar
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
org); „La Dragobete: fête des amoureux”, dar și “Le Dragobete” (assoc.wanadoo.fr); „la journée de Dragobete”, „la Fête de Dragobete” (bucarest-matin.ro) etc. Fanteziile mitologice sînt puse în circulație cu deplină convingere, fără dubii și fără precauții: „Dragobete este zeul dragostei în tradiția populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
Dragobete” (assoc.wanadoo.fr); „la journée de Dragobete”, „la Fête de Dragobete” (bucarest-matin.ro) etc. Fanteziile mitologice sînt puse în circulație cu deplină convingere, fără dubii și fără precauții: „Dragobete este zeul dragostei în tradiția populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
bucarest-matin.ro) etc. Fanteziile mitologice sînt puse în circulație cu deplină convingere, fără dubii și fără precauții: „Dragobete este zeul dragostei în tradiția populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
și fără precauții: „Dragobete este zeul dragostei în tradiția populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un tanar frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și semantica („Chiar numele - Dragobete - semnifică întruchiparea unei fapturi dragi
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic care, fără nici o bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci: „O altă ipoteză este că numele de «Dragobete» ar proveni din cuvintele dacice
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
plan social, cu puseuri megalomane compensatorii: „Tu vezi în mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de șnetrebnic, n. ed.ț, pe un comunist zdrențăros și fără demnitate. Încă o dată, Lucia, nu. Oare nu sunt eu un zeu? Fără îndoială că ai să râzi. Da, Lucia, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar. Mie, este adevărat, nu-mi place emfaza și nu iubesc pe eroi. Dar nu mi-e frică de nimic. Am avut mulți
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
românește!”, VIP 8, 2003, 16-17). Pentru unii, punerea în circulație a acestui nume propriu constituie de la sine un argument suficient de convingător al existenței unui personaj de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
glavobreatenie. E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, „zeul” s-a născut pornind de la un nume. E și mai probabil ca în obiceiurile legate de această zi să se fi amestecat mai multe tradiții precreștine, legate de începutul primăverii (de unde și alte denumiri populare ale sărbătorii: Cap de primăvară
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
ciumete ș.a. Mi se pare că - dincolo de faptul că e nejustificată transformarea în personaj mitologic bine individualizat a unor tradiții vagi, locale, variabile - numele Dragobete e pîndit de ridicolul sufixului ironic-depreciativ din porecle - care îi minează lingvistic statutul de prezumtiv „zeu al dragostei”.
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
spiritului în confruntare cu magma sonoră. Un credit grație căruia poate distruge și chiar disprețui ceea ce el însuși a făcut cîndva, și pentru a putea-o lua mereu de la capăt. Adesea talentul ascunde un deficit de voință, de încrîncenare, zămislind zei cruzi ce devastează sufletele prin care trec. Pentru Aurelian el este spiritul bun, protector, impulsul imponderabil, motorul natural ce pune în mișcare complicata mașinărie a condiției de artist. Nu spray paralizant or, dimpotrivă, viagra a infatuării și parvenitismului, ci flacăra
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
SLĂVITE ROMÂNE Iubite copile, suntem dintr-un NEAM Ce-ți poartă CREDINȚA de-a pururi spre ZEI Să fii deci și tu, am fost, când visam Și eu, ca și tine-nvățând cu temei. IUBITE COPILE, ți-e scumpă-ntâi ȚARA La fel ca părinții, bunicii și NEAMUL, La fel cum ți-e dragă nespus primăvara Cu codru
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
pe rând. Până nu faci focul nu iese fum, Nu cresc ciuperci până nu plouă, Merele frumoase se fac lângă drum când le dă culoare ziua cu rouă. Înțelepciunea o ascult când vorbește Poezia muza pe un Pegas zboară după zei, Mai dă-mi Doamne bucuria să cânt în vers timpul cu femei. Curge veacul, fluviu, peste noi, și râurile din stânci sub care dorm eroi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Timpul ca un proverb, poezie de Al.Florin Țene / Al
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
am bucurat de mângâierea soarelui care ne-mbrățișa fără rezerve, trezind în noi dorința de viață. Nu departe de mal, doi înveterați surfeori se desfătau plutind nestingheriți pe-albastrele ape ale Mediteranei. Liniște, soare, mare, visare, bucurie ... Eu, Mădălina și zeii... În drum spre Paphos urma să mai poposim într-unul din locurile cele mai vizitate din Cipru, loc în care, cu precădere îndrăgostiții nu contenesc a ajunge: Petra tou Romiou sau locul unde se spune că s-a născut din
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
zeița dragostei, Afrodita. Există două variante în privința nașterii Afroditei: prima, aceea că ar fi fiica lui Zeus și a Dionei, a doua - că s-ar fi născut din spuma mării. Se spune că Ciprul a fost „locul de joacă al zeilor”, insula miturilor și a legendelor pline de mistere iar Petra tou Romiou este una dintre principalele atracții turistice. Coborând de la șosea spre malul mării este imposibil să nu rămâi stupefiat de frumusețea priveliștii ce se deschide precum o carte învechită
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
de frumusețea priveliștii ce se deschide precum o carte învechită de vreme și din filele căreia se ridică semețe și pline de mit Stâncile Afroditei. Legenda spune că aici, pe țarmul sudic al insulei, a căzut în apa mării bărbăția zeului Uranus, amputată de rudele sale geloase și din spuma mării învolburate s-ar fi născut zeița dragostei, Afrodita. Căsătorită cu zeul șchiop Hefaistos, Afrodita este iubită atât de alți zei (Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon) cât și de muritorii Anchises
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
de mit Stâncile Afroditei. Legenda spune că aici, pe țarmul sudic al insulei, a căzut în apa mării bărbăția zeului Uranus, amputată de rudele sale geloase și din spuma mării învolburate s-ar fi născut zeița dragostei, Afrodita. Căsătorită cu zeul șchiop Hefaistos, Afrodita este iubită atât de alți zei (Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon) cât și de muritorii Anchises și Adonis (cu care se întâlnea și se iubea la Polis, în locul denumit Băile Afroditei, despre care v-am vorbit în
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
țarmul sudic al insulei, a căzut în apa mării bărbăția zeului Uranus, amputată de rudele sale geloase și din spuma mării învolburate s-ar fi născut zeița dragostei, Afrodita. Căsătorită cu zeul șchiop Hefaistos, Afrodita este iubită atât de alți zei (Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon) cât și de muritorii Anchises și Adonis (cu care se întâlnea și se iubea la Polis, în locul denumit Băile Afroditei, despre care v-am vorbit în partea a doua a relatărilor mele despre Cipru). Se
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
al neamului. Iulian, curiozitatea de a fi. Cu mine Cezar, căutătorul lui Zamolxe, suntem doisprezece. Îmi dau seama că formăm o tabără spirituală de excepție. Împreună reunite calitățile fetelor și băieților reflectă ceea ce vom fi în viitor: poporul zânelor și zeilor. Îmi amintesc cele discutate cu Florin Șoimariu și profesorul Bârnea în București la sosirea mea în România. Trebuie să fac ceva pentru ca spiritul lui Deceneu să fie cu noi. Zilnic avem momente de îmbrățișări. Metoda permite o eliminare treptată a
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]