19,017 matches
-
afectivă: sentimentul că ceilalți nu vor putea să vă acorde sprijinul, atenția, protecția de care aveți nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la înălțime”, că ești inferior. - Izolare socială: sentimentul de a fi marginal, diferit, izolat. Domeniul II: lipsa autonomiei și a performanței Familii tipic supraprotectoare sau neglijente, care nu încurajează încrederea în sine și autonomia în afara familiei. Pacienți cărora în mod caracteristic le lipsesc obiectivele personale și abilitățile necesare. - Dependență/incompetență: sentimentul incapacității de a face față fără ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la înălțime”, că ești inferior. - Izolare socială: sentimentul de a fi marginal, diferit, izolat. Domeniul II: lipsa autonomiei și a performanței Familii tipic supraprotectoare sau neglijente, care nu încurajează încrederea în sine și autonomia în afara familiei. Pacienți cărora în mod caracteristic le lipsesc obiectivele personale și abilitățile necesare. - Dependență/incompetență: sentimentul incapacității de a face față fără ajutorul celorlalți. - Vulnerabilitate: sentimentul existenței unui pericol iminent și de a fi fără apărare. - Fuziune/personalitate atrofiată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
100 100 100 100 Moartea - Suferință personală și suferință provocată copiilor mei - Pericolul de a-mi trăi viața sub influența alcoolului - Pierderea controlului de sine - Pierderea stimei copiilor mei - Decăderea sub toate formele sale - Ascendentul celorlalți asupra mea - Depresia - Pierderea autonomiei - Să nu mai am locuință, să trăiesc în stradă 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 660 1000 Sonia constată că sunt mai multe dezavantaje decât avantaje pentru ea, dacă continuă să bea, lucru care are un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schemei terapeutice. Modalitățile terapeutice disponibile sunt următoarele: y educație terapeutică - stil de viață y insulină y medicația antidiabetică noninsulinică y chirurgie metabolică Educația terapeutică. Optimizarea stilului de viață După diagnosticarea diabetului zaharat, pacientul va fi motivat de a-și câștiga autonomia. Astfel, va parcurge mai multe ședințe de educație terapeutică în cadrul cărora se vor discuta noțiunile legate de boală, posibile complicații și comorbidități, scopurile tratamentului, mijloacele de a le atinge precum și modalitățile de monitorizare. Ideal ar fi ca la aceste ședințe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
un tratament local corespunzător, chirurgical, care să asigure asanarea 201 eventualelor focare infecțioase și menținerea pe cât posibil a punctelor fiziologice de sprijin. Atunci când este necesară, amputația trebuie să fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare care să asigure autonomia pacientului. OBEZITATEA Definiție, parametri de calcul Obezitatea reprezintă creșterea masei de țesut adipos a organismului, surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideală cu implicații asupra condiției estetice, psihosociale și biologice a bolnavului. Pentru stabilirea greutății ideale (Gi) se pot utiliza
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
drumului spre Marea Roșie. Unul dintre aceste situri, Kuntillet ’Ajrud, va dobândi o importanță deosebită datorită documentelor epigrafice de mare valență religioasă, în care sunt citate unele binecuvântări adresate unor divinități (cf. Cap. 3, pp. 39-40). Această perioadă de prosperitate și autonomie pentru Israel și Iuda este marcată de polemica religioasă a profeților Amos și, în parte, Osea. Deși e dificil să tragem o concluzie istorică credibilă asupra religiei din această perioadă pornind de la cărțile profetice, pare plauzibilă conflictul dintre mișcarea incipientă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
exilarea în Babilon a regelui și a unei părți a clasei conducătoare, comunitatea iudaică s-a găsit într-o situație aproape „bipartită”: pe de o parte, comunitatea sacerdotală și ceilalți exilați în Babilon care nu acceptau comportamentul și pretențiile de autonomie ale celor rămași în patrie (Ez 11,14 ș.u.; 33,24 ș.u.), iar, pe de altă parte, comunitatea rămasă în Iuda care, probabil, intenționa să-și reconstruiască rapid un stil normal de viață religioasă. Din punct de vedere
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o reflecție religioasă intransigentă, care considera că Yhwh, Dumnezeul lui Iuda, se afla în opoziție cu divinitățile babiloniene. Materialul originar din capitolele 40-55 din Cartea lui Isaia (așa-numitul Deuteroisaia) sunt datate în timpul exilului babilonian și dovedesc cum, în fața pierderii autonomiei statale (Is 40,27), unii teologi evrei au propus ideea superiorității tradiției religioase yahwiste asupra celorlalte tradiții religioase (Is 40,28-31). Pentru prima dată religiozitatea ebraică a început să gândească în termeni de exclusivitate a credinței proprii, fundamentând propria identitate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă acțiuni și reacții, luptă necontenită, influență reciprocă, constrângere, presiune, conformism, autonomie, inovație, supraviețuire etc. „Mecanismul vieții sociale e doar declanșat, dezlănțuit de cadre, dar reacțiunea se săvârșește după o structură care-i aparține” voinței sociale (Herseni, 1934, 100). Izbindu-se de împrejurările diferite de mediu, precizează Gusti, voința socială este înrâurită
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care membrii grupului o pot califica în diferite moduri (bizară, excentrică, insolită, nonconformistă, irațională sau anormală), aprecieri care se extind într-o gamă extrem de largă, depinzând de gradul de toleranță sau permisivitate a grupului, de normele și valorile sale, de autonomia pe care o oferă acest grup conduitei individuale. Pentru a înțelege mai bine rolul instituției „vecinătății” trebuie să facem distincția dintre norme și valori. Normele sociale sunt căi standardizate, distinctive de comportare. Ele prescriu o comportare specifică într-o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acesteia o deosebește calitativ de fișierele de date, deoarece prin aceasta se asigură independența datelor din bază față de programele de aplicații, și invers. Posibilitatea modificării structurii la un nivel, fără a afecta structura celorlalte niveluri, este întâlnită sub numele de autonomia datelor stocate în baza de date, prezentă sub două forme: autonomia fizică, adică posibilitatea modificării structurii bazei de date la nivel intern, fără a fi necesară schimbarea structurii conceptuale și refacerea programelor de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se asigură independența datelor din bază față de programele de aplicații, și invers. Posibilitatea modificării structurii la un nivel, fără a afecta structura celorlalte niveluri, este întâlnită sub numele de autonomia datelor stocate în baza de date, prezentă sub două forme: autonomia fizică, adică posibilitatea modificării structurii bazei de date la nivel intern, fără a fi necesară schimbarea structurii conceptuale și refacerea programelor de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fizică, adică posibilitatea modificării structurii bazei de date la nivel intern, fără a fi necesară schimbarea structurii conceptuale și refacerea programelor de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită și refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de date elimină sau reduce
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită și refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de date elimină sau reduce dezavantajele organizării în fișiere: un grad redus de redundanță a datelor și eliminarea, în mare măsură, a inconsistenței datelor; actualizarea facilă
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
flexibile; echipe interdisciplinare care lucrează în cea mai mare parte pe proiecte; exploatarea pe scară largă a tehnologiei informaționale; sisteme de control mai puțin rigide; fluxuri de informații vehiculate intens pe verticală, orizontală și oblic; autocontrol ce se amplifică substanțial; autonomie decizională și operațională sporită. Structura organizatorică este proiectată și funcționează de o manieră care reflectă specificul organizațiilor bazate pe cunoștințe. Întâlnim structuri organizatorice plate, cu o flexibilitate ridicată, cu personal care îndeplinește multiple roluri în cadrul unor proiecte pe care le
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cont curent prin datorie publică externă -notația predicatului: DPEbpeME ; definiția predicatului: ponderea pe care o deține contractarea de datorie publică externă directă în acoperirea contabilă a deficitului de cont curent; -funcția predicatului: asigurarea, pe un orizont de timp previzibil, a autonomiei fluxurilor de capital, la granița economică, așa încât reglarea echilibrului extern să depindă cât mai puțin de intervenția de îndatorare publică externă directă; -mod de cuantificare: calculul coeficientului respectiv de acoperire. 1.9.2. Lista predicatelor suficiente pentru politica guvernamentală sustenabilă
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
conserve. În al doilea rând, vom spune că, în fond, sustenabilitatea este o specie a unui gen mai larg, fiabilitatea. La rândul ei, fiabilitatea unui proces (sistem) este o funcție de mai multe caracteristici ale acestuia (analiticitate, comunicare intra-sistem, diferențiere, autonomie, fiabilitate, sustenabilitate, redundanță). Așadar, politica poate fi considerată a avea patru caracteristici (predicate) de bază (atomice): mărimea: M (nivelul, eventual, cantitativ), analiticitatea: A (gradul de dezvoltare structurală internă), comunicarea intrasistem: C (capacitatea informațională de a dizolva perturbările de tip feed-back
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
tip feed-back pozitiv) și redundanța: R (proprietatea de a avea componente paralele, homofuncționale). Analiticitatea combinată cu comunicarea intra sistem generează predicatul numit diferențiere : D (un fel de personalizare a procesului, în mediul economic), diferențierea combinată cu mărimea generează predicatul numit autonomie: I (grad de independență funcțională în raport cu mediul economic) iar autonomia combinată cu redundanța generează predicatul numit fiabilitate: F pe care, fără a mai căuta distincții prea analitice, o asociem cu predicatul numit sustenabilitate: S . Putem conchide asupra următoarelor: a. orice
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
componente paralele, homofuncționale). Analiticitatea combinată cu comunicarea intra sistem generează predicatul numit diferențiere : D (un fel de personalizare a procesului, în mediul economic), diferențierea combinată cu mărimea generează predicatul numit autonomie: I (grad de independență funcțională în raport cu mediul economic) iar autonomia combinată cu redundanța generează predicatul numit fiabilitate: F pe care, fără a mai căuta distincții prea analitice, o asociem cu predicatul numit sustenabilitate: S . Putem conchide asupra următoarelor: a. orice proces are un număr de predicate de bază (atomice), noi
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
orice informații care privesc, sub toate aspectele, convertirea outputului politicii în acțiune. Aici, prin intra-sursă se va înțelege întotdeauna o sursă moleculară, așadar comunicarea intra-sursă este echivalentă, din punct de vedere logic, cu comunicarea interpolitică guvernamentală atomică; 3. autonomia relativă (AR) a politicii guvernamentale în raport cu procesul (aspectul a fost identificat și la nivelul principiilor de proiectare a unei politici guvernamentale): acest predicat este necesar, deoarece o dependență completă față de proces induce imposibilitatea politicii guvernamentale de a contracara unele posibile
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
asignate, ca pe una dintre variabilele sale independente, funcționează, în același timp, relativ independent; 4. continuitatea (C) politicii guvernamentale: se referă la caracteristica unei politici guvernamentale de a nu avea întreruperi în funcționare; continuitatea politicii guvernamentale este strâns legată de autonomia sa relativă; 5. transparența (T) politicii guvernamentale: se referă la caracteristica unei politicii guvernamentale de a fi observabilă, din perspectiva mediului economic, și, ca urmare, de a fi predictibilă în ceea ce privește deciziile de convertire a output-ului în acțiune; caracteristica de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și mediul economic și de a produce propriile output-uri într-o marjă de variație acceptabilă; -mod de generare: combinarea autonomiei relative (AR) cu continuitatea (C) calcul logic: 2. alternativitatea (AL): se referă la caracteristica PGS de a „glisa” în mod dinamic și în timp real, între elementele atomice ale structurii proprii, așa încât convertirea output-ului procesului în acțiune să nu
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
filosofia buddhistă ca „pragmatism dialectic”, întrucât susținea că toată speculația care nu servește în mod direct la obținerea eliberării este vană și inutilă. Sfaturile, recomandările și comportamentele prescrise de doctrina buddhistă configurează o filosofie pragmatică de viață, o aspirație la autonomie interioară, la pace și la abandonul întregii veleități a beneficiului temporal. Śăkyamuni a fost primul care a pretins că omul poate obține izbăvirea nu datorită intervenției unor divinități, ci printr-o disciplină spirituală autonomă. Mai mult decît atât, calea buddhistă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cele mai importante valori culturale care influențează comunicarea interculturală sunt cele care privesc: "individualismul, familia, religia, materialismul, natura umană, știința și tehnica, progresul și schimbarea, competiția, munca și distracția, egalitatea, rolurile de gen, natura și mediul, timpul, vorbirea, tăcerea, supunerea, autonomia interpersonală"37. Principalele instituții prin care se transmit aceste valori sunt biserica, familia, statul.Valorile culturale sunt definite de Daisy Kabagarama (1993) ca "seturi de reguli organizate pentru a putea face opțiuni, a reduce nesiguranța și conflictele dintr-o societate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]