19,782 matches
-
58; 62; 67; 69; 73; 75; 76; 92; 107; 109; 138 Frashëri, Mehdi, 169 Frashëri, Midhat, 249 Frashëri, Naim, 85 Frederika, regina Greciei, 376; 377 Frontul de Eliberare Națională, vezi EAM (Grecia), 252; 278 Frontul Democrat (Albania), 269; 270; 309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
109; 138 Frashëri, Mehdi, 169 Frashëri, Midhat, 249 Frashëri, Naim, 85 Frederika, regina Greciei, 376; 377 Frontul de Eliberare Națională, vezi EAM (Grecia), 252; 278 Frontul Democrat (Albania), 269; 270; 309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
249 Frashëri, Naim, 85 Frederika, regina Greciei, 376; 377 Frontul de Eliberare Națională, vezi EAM (Grecia), 252; 278 Frontul Democrat (Albania), 269; 270; 309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de Eliberare Națională, vezi EAM (Grecia), 252; 278 Frontul Democrat (Albania), 269; 270; 309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203; 205; 407 Galați, 337; 399 Galiția, 57; 62; 111 Gallipoli
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
EAM (Grecia), 252; 278 Frontul Democrat (Albania), 269; 270; 309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203; 205; 407 Galați, 337; 399 Galiția, 57; 62; 111 Gallipoli, 112; 113; 115 Garda
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
270; 309 Frontul Național de Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203; 205; 407 Galați, 337; 399 Galiția, 57; 62; 111 Gallipoli, 112; 113; 115 Garda de Fier, 184; 188; 189; 190; 206; 218
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Eliberare Slavo-Macedonean (Grecia), 279; 284; 291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203; 205; 407 Galați, 337; 399 Galiția, 57; 62; 111 Gallipoli, 112; 113; 115 Garda de Fier, 184; 188; 189; 190; 206; 218 Garda Portocalie, 156; 158 Garoufalias
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
291 Frontul Național Democrat, vezi FND (România), 261 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 264; 265; 266; 289; 290; 309 Frontul Național (Albania), 248 Frontul Patriei (Bulgaria), 237; 265; 266; 290; 309 Frontul Plugarilor (România), 261; 264 Frontul Renașterii Naționale (România), 190 Frontul Unității Socialiste (România),309 G Gafencu, Grigore, 203; 205; 407 Galați, 337; 399 Galiția, 57; 62; 111 Gallipoli, 112; 113; 115 Garda de Fier, 184; 188; 189; 190; 206; 218 Garda Portocalie, 156; 158 Garoufalias, Petru, 381 Geok Tepe, 81
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
feudale, care predominau în economia Moldovei, ocupau încă poziții însemnate și în industrie. Cum e și firesc, o mare parte dintre meșteri, cu excepția celor legați prin puternice interese materiale de organizarea feudală a breslelor, lucrătorii și calfele se încadrează în frontul larg antifeudal, luptând împotriva orânduielilor și abuzurilor feudale. Meșteșugarii și negustorii au provocat, de pildă, agitația din 1846 de la Iași; mulți dintre ei au fost implicați în mișcarea revoluționară din 1848, iar în lupta pentru crearea statului național român, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
angajat, ineluctabil, contacte și cultivarea lor cu românii. Pătrunderea și descifrarea lor corectă ar fi grav alterată în cazul ignorării a două elemente fundamentale, în ciuda simțămintelor și străduințelor în epocă, de apropiere până la confundare: 1) emigrația polonă țintește la un front al colaborării, dar un front pus în serviciul, deci subordonat, cauzei polone; 2) corifeii mișcării naționale române recunosc însemnătatea europeană a cauzei polone, dar, firește, nu pot accepta nici cea mai mică atingere la adresa țelurilor proprii naționale. Terenul pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor cu românii. Pătrunderea și descifrarea lor corectă ar fi grav alterată în cazul ignorării a două elemente fundamentale, în ciuda simțămintelor și străduințelor în epocă, de apropiere până la confundare: 1) emigrația polonă țintește la un front al colaborării, dar un front pus în serviciul, deci subordonat, cauzei polone; 2) corifeii mișcării naționale române recunosc însemnătatea europeană a cauzei polone, dar, firește, nu pot accepta nici cea mai mică atingere la adresa țelurilor proprii naționale. Terenul pe care se situează românii este cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
două expresii... sinonime”. Pentru a fi bun polonez sau bun turc „trebuia să fii inamicul” țarismului. După cum se știe, străduințele lui Czartoryski de a înlesni închegarea unei alianțe a naționalităților în sud-estul Europei au eșuat în 1848, în vreme ce constituirea unui front antițarist, al cărui pivot să-l formeze Turcia, s-a lovit, din motive lesne de înțeles, de mari piedici. Pe de o parte, alianță cu Turcia, iar pe de altă parte, sprijin popoarelor asuprite de Poartă, în lupta lor pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și datorită căreia Ion Ghica și-a sporit și mai mult așa-zisul său filoturcism, căci, să nu uităm, partida aristocratică în general, Michal Czajkowski în particular, își făcuseră o dogmă din loialitatea față de Poarta Otomană, ca pârghie a unui front antițarist. Pe această linie s-a mers până acolo, încât într-o notă ieșită din cancelaria Hotelului Lambert stă scris, printre alte obiective, și „protejarea suveranității [s-n.] Porții” asupra Principatelor Române. Menținerea raporturilor cu Poarta Otomană, în forma în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relațiile internaționale. Pentru realizarea acestei alianțe a luptat Bruck, îndeosebi în vremea războiului Crimeii, opunând politicii de „mare codeală” („Die grosse Weigerung”), dusă de cabinetul din Viena, politica mult doritei sale Mitteleuropa: o alianță între Austria și statele germane, un front comun atât împotriva vestului, cât și a estului. Un astfel de sistem politic ar fi oferit, după părerea lui Bruck, o garanție a securității și a păcii europene, o garanție a soluționării chestiunii orientale. În scopul înfăptuirii acestor proiecte, Bruck
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Oare membrii Divanului obștesc vor da mâna la această mare chemare ?”, adică la apelul adresat de Stein țărilor germane în vederea acaparării economice a Principatelor Române. Nu numai membrii Divanului, ci și aproape întreaga opinie publică din țările noastre a făcut front comun în fața acestei primejdii naționale evidente, care, depășind faza profețiilor, începuse a lua forme concrete, în timpul și după publicarea programului lui Stein, „toți generalii, comisarii, agenții politici, consulii etc. cabinetului din Viena în Principate au primit cuvântul de ordine pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Austriei și moștenitor al tronului austro-ungar, jocul alianțelor diplomatice aruncă Serbia, Austria, Germania, Rusia, Marea Britanie și Franța în prima deflagrație mondială. La data de 1 august, Franța decretează mobilizarea generală, iar cincisprezece zile mai târziu primii soldați plecau deja pe front, convinși că războiul avea să fie de scurtă durată. Vremea datoriei și a austerității Pe parcursul acestor etape inițiale ale războiului, nimeni nu mai vorbește, desigur, despre flirt. Era momentul despărțirilor sfâșietoare, al datoriei și al austerității. Chiar înainte de plecarea trupelor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
precum cea pe care o înfățișează romancierul Léon Frapié în Contes de la guerre, nu șovăie să se dăruiască logodnicilor lor, pe care nu sunt sigure că îi vor mai vedea vreodată în viață. Odată ce bărbații apți de luptă pleacă pe front, societatea franceză este însuflețită și unită de un extraordinar elan de solidaritate. Teatrele, cinematografele, music-hall-urile își închid porțile. "A sluji" devine deviza francezilor. În câteva zile, "Parisul monden dispare, iar locul său este luat de Parisul caritabil"71. "Amețitorul oraș
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
obsedată într-așa măsură de iubirea pentru Lisbeth, motivul este fără îndoială raritatea contactelor cu băieții. "Gineceul" în care fata se simte prizonieră are totuși, "ca mai toate instituțiile [...], câteva breșe". Tânăra trimite și primește "scrisori de la protejații plecați pe front [...], și, din vreme-n vreme, câte o carte poștală din partea vreunui cunoscut dinainte de război care, având câteva clipe de răgaz, își închipuie că am devenit între timp femei în toată puterea cuvântului". Merge în mod regulat la spital, unde împinge
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care au fost, în timpul războiului, surorile de caritate și ocrotitoarele. Surorile de caritate fete tinere și femei care proveneau, în cea mai mare parte a lor, din mediile înstărite sunt fără îndoială cele mai îndrăgite personaje feminine ale epocii. Pe front și în spatele frontului, ele le oferă răniților îngrijiri medicale, dar și blândețe, iubire, voioșie. Stând de strajă la căpătâiul soldaților ca lângă leagănul propriilor copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în timpul războiului, surorile de caritate și ocrotitoarele. Surorile de caritate fete tinere și femei care proveneau, în cea mai mare parte a lor, din mediile înstărite sunt fără îndoială cele mai îndrăgite personaje feminine ale epocii. Pe front și în spatele frontului, ele le oferă răniților îngrijiri medicale, dar și blândețe, iubire, voioșie. Stând de strajă la căpătâiul soldaților ca lângă leagănul propriilor copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu cât soldații, care își petrec zile întregi stând în tranșee și înfruntă în fiece clipă moartea, manifestă o sete de iubire neîmblânzită, de nestăvilit. După cum își amintește André Kahn, un avocat din Lorena care fusese brancardier în timpul războiului, pe front "amorțeala intelectuală, lipsa interesului vital, absența atingerilor feminine făceau din noi toți niște tineri sălbatici"74. Zilele de permisie, în care soldaților le este îngăduit să-și revadă logodnica, soția sau mama, sunt rare. Iar când se află în mijlocul familiei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a se face remarcate". Ele nu caută decât "să atragă privirile, să ațâțe dorințele trecătorilor, și asta într-un moment [...] în care se varsă atâta sânge, în care soarta Franței atârnă în balanță"75. Cu mult înainte de sfârșitul războiului, în spatele frontului, cupluri de civili dansează, se distrează și flirtează care mai de care. Femeile își înșeală soții chiar în clipa în care aceștia cad străpunși de focurile mitralierelor. Desigur, nu toate femeile "îl au pe dracu' în ele". Există multe neveste
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se întâmplă adesea ca soldații să se simtă neînțeleși de familiile lor. Chiar și atunci când nu-și acuză nevestele sau surorile de frivolitate și nepăsare, soldații le poartă pică pentru că acestea nu pot înțelege confuzia profundă din sufletele lor. Pe front, relațiile cu femeile sunt, cu siguranță, și mai dificile. În timpul cantonamentelor de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau surorile de frivolitate și nepăsare, soldații le poartă pică pentru că acestea nu pot înțelege confuzia profundă din sufletele lor. Pe front, relațiile cu femeile sunt, cu siguranță, și mai dificile. În timpul cantonamentelor de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii pentru impresionarea vânzătoarei de la băcănie, pentru prilejul de a adresa niște complimente curtenitoare, sau pur și simplu "pentru a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sunt o vestă lălâie care-ți atârnă până la fund, niște moletiere destrămate și niște ghete din care ies cuiele". "Gloria, rezumă doctorul Huot, înseamnă tină și purici, iar femeia nici nu vrea s-audă de-așa ceva"77. Soldații aflați pe front trebuie să se mulțumească prin urmare cu visele, cu fanteziile, cu scrisorile schimbate cu femeile de acasă. Când nu mai pot îndura dorința, apelează la lupanare, care încep să funcționeze la vedere. În cei patru ani cât a durat războiul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]