18,834 matches
-
este întunecat. Capul și creștetul capului sunt de culoare albastru-cenușiu. Penele din spatele capului prezentă adesea vagi margini. Spatele, remigele terțiare (scapulare) și tectricele au o culoare cafeniu-roșie, dar cu centrul penelor negru, dând acestei părți un aspect foarte solzos. Părțile laterale ale gâtului au dungi albe și negre repartizate în 3-4 rânduri. Gâtul și pieptul sunt roz-violaceu sau cenușiu-roz. Abdomenul și restul părții inferioare sunt albicioase, mai deschise decât la guguștiuc. Coada este lungă, rotunjită, neagră, bordurată cu alb pe margini
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
alte telefoane Nokia Asha 202 și 203. Carcasa este construită din plastic și telefonul se simte bine în mână. Pe partea din spate capacul acoperă bateria este realizat din aluminiu. Tastatura QWERTY are 37 de taste plastic cauciucate. Pe părțile laterale nu găsim prea multe butoane, lipsind un buton pentru reglarea volumului sau pentru accesarea camerei. Majoritatea porturilor sunt plasate deasupra, unde găsim mufa audio de 3.5 mm pentru căști, un conector microUSB și mufa subțire pentru încărcarea telefonului. Pe
Nokia Asha 302 () [Corola-website/Science/329498_a_330827]
-
familia scombride, răspândit în apele tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov. Lungimea obișnuită 30-50 cm; maximală 91 cm. Greutatea obișnuită 2-3 kg; maximală 10-12 kg. Are corpul alungit fusiform, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi mici. Solzii din spatele capului și regiunea pectorală formează un scut numit corselet. Capul mare este comprimat lateral și are botul alungit și ascuțit. Gura mare așezată oblic este prevăzută cu numeroși dinți puternici. Au două
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
30-50 cm; maximală 91 cm. Greutatea obișnuită 2-3 kg; maximală 10-12 kg. Are corpul alungit fusiform, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi mici. Solzii din spatele capului și regiunea pectorală formează un scut numit corselet. Capul mare este comprimat lateral și are botul alungit și ascuțit. Gura mare așezată oblic este prevăzută cu numeroși dinți puternici. Au două înotătoare dorsale apropiate, dintre care prima este alungită. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale se află 7-9 înotătoare mici, numite pinule
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
doua înotătoare dorsale se află 7-9 înotătoare mici, numite pinule. Înotătoarele ventrale și pectorală sunt scurte. Înotătoarele ventrale au o poziție pectorală. Înotătoarea caudală este bifurcată. În urma înotătoarei anale se află 6-8 pinule. Peduncul caudal este subțire, cu o carenă laterală bine dezvoltată situată între 2 carene mai mici pe fiecare parte. Coloritul corpului este albastru-închis pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Pe flancuri sunt 5-11 dungi întunecate, înguste, oblice, ce merg dinapoi și de sus înainte și în
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
de canalizare trebuie să respecte anumite distanțe minime, horizontale și verticale, față de celelalte utilități reglementate prin standarde. În România aceste distanțe sunt prevăzute în SR 8591. Adâncimea canalelor este funcție de condițiile tehnico-economice, precum conectarea canalelor de racord sau a celor laterale, asigurarea pantei longitudinale, protecția împotriva înghețului, existența structurilor sau utilităților subterane etc. Pe aliniamentul canalelor menajere se găsesc lucrări accesorii pentru întreținere, supraveghere și exploatare. Căminele de vizitare sunt construcții subterane de dimensiuni reduse care permit accesul în canale pentru
Canalizare menajeră () [Corola-website/Science/330966_a_332295]
-
este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat, stă ascuns mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Corpul alungit și gros este cilindro-conic, aproape rotund în partea anterioară și ușor comprimat posterior. Linia laterală este completă, mergând pe mijlocul flancurilor și ajunge până la baza înotătoarei caudale. Capul este mare, aplatizat și gros. Gura terminală, destul de largă, ajungând până sub ochi; fălcile și vomerul sunt prevăzute cu serii de dinți foarte fini. Falca inferioară este
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
a cărei activitate a încetat ulterior. După anul 1990, activitatea abatorului din Timișoara s-a restrâns succesiv, iar în anul 1992 a fost oficial desființat. După numeroasele demolări care au avut loc, din complexul abatorului au supraviețuit turnul central, halele laterale, poarta și cele două statui reprezentând un taur și un personaj feminin, respectiv un taur și un personaj masculin. Lista monumentelor istorice din județul Timiș
Abatorul din Timișoara () [Corola-website/Science/334902_a_336231]
-
anterioare nu au aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un fond galben-roz. Abdomenul este alb. Degetele galben deschis sau roz. Îi este caracteristică o dungă laterală neagră sau cafenie, mărginită deasupra cu alb sau galben, care se întinde de la nări, trece prin dreptul ochilor, timpan și ajunge de-a lungul flancurilor, până la baza membrelor posterioare, unde formează o prelungire orientată postero-anterior. Această dungă separă partea verde
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
(cu o denumire mai veche Aspro) cunoscuți în limba română ca fusari, este un gen de pești teleosteeni perciformi din familia percide răspândiți în apele dulci din Europa.. Au corpul alungit, fusiform, necomprimat lateral. Capul este turtit dorsoventral, botul este proeminent, lung, ascuțit sau obtuz. Pedunculul caudal este lung, necomprimat lateral. Ochii sunt mici și privesc în sus. Gura este mică, inferioară, semilunară, slab protractilă și este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dispuși în
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
ca fusari, este un gen de pești teleosteeni perciformi din familia percide răspândiți în apele dulci din Europa.. Au corpul alungit, fusiform, necomprimat lateral. Capul este turtit dorsoventral, botul este proeminent, lung, ascuțit sau obtuz. Pedunculul caudal este lung, necomprimat lateral. Ochii sunt mici și privesc în sus. Gura este mică, inferioară, semilunară, slab protractilă și este prevăzută cu dinți mărunți, uniformi, dispuși în formă de perie; caninii lipsesc. Marginea posterioară a opercularului slab zimțuită, cea inferioară netedă. Opercularul se termină
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
mare decât lățimea bazei lor; radia ventralelor este simplă netransformată în țep. Înotătoarea caudală este slab scobită. Solzii sunt mărunți și acoperă cea mai mare parte a capului (dorsal ajung până la nări); solzii lipsesc pe piept și pe istm. Linia laterală este completă, aproape rectilinie. Papila urogenitală este prezentă. Vezica înotătoare lipsește. Coloana vertebrală are 43-49 de vertebre. Suborbitarele, preopercularul și interopercularul au cavități mucifere. Osul maxilar este acoperit de cel preorbital. Genul "" conține 4 specii: În apele României și Republicii Moldova
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
Stema municipiului Târgoviște se compune dintr-un scut albastru, având la bază un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate. În centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinăm deasupra căruia se află acvila cruciată, de aur, cu ciocul și ghearele roșii. Pasărea heraldică este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
care Horea a chemat la luptă în 1784 țăranii din zonă. Este considerat că ar avea circa 400 de ani. Datorită vechimii sale, în 1924 a fost recondiționat prin betonare în interior, iar coroana retezată. S-a dezvoltat o ramură laterală, distrusă de o furtună la 19 iulie 2005. Actual din gorun n-a mai rămas decât sarcofagul de beton. Gorunul este clasificat monument istoric cu codul LMI HD-IV-m-B-03502. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
piele, pânza, material plastic etc., cu una sau mai multe despărțituri în interior, care servește la transportarea cu mâna a unor produse de papetărie (documente, acte, cărți, manuale, caiete), obiecte de îmbrăcăminte, laptopuri etc. Uneori are colțurile rotunjite sau suprafețele laterale în formă de trapez. De obicei este prevăzută cu un mâner pe partea de sus. Poate avea o curea pentru a fi purtat pe umăr. Se închide cu una sau două cleme sau cu un fermoar.
Geantă () [Corola-website/Science/331908_a_333237]
-
de clasă foarte încăpătoare. Sub aspect arhitectural, toate medresele erau aproape identice. În curtea în care se aflau chiliile de locuit așezate de jur-împrejur se ajungea printr-o poartă monumentală. Marea sală se găsea, fie în față, fie în partea laterală a curții. Lângă ea mai era încă o sală care slujea drept capelă. Școlile primare și seminariile constituiau rețeaua de învățământ din Imperiul Otoman. Aceștia au preluat modelul selgiucizilor în domeniul învățământului. Școlile primare existau într-un număr prea mic
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
din Europa. Trăiește și în România și Republica Moldova. Lungimea mijlocie 30-35 cm, iar greutatea 300-400 g; lungimea maximă 60 cm, greutatea maximă 6,7 kg. Masculii sunt mai mari ca femelele. Poate trăi 12-14 ani. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mic, cu botul ascuțit, cu gura mică, transversală, semiinferioară, prevăzută cu dinți mici ascuțiți, dispuși pe un singur rând. Ochiul este mare, acoperit în partea sa anterioară de o pleoapă transparentă, semilunară
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
iar înotătoarele ventrale și anală au marginea rotunjită. Au o înotătoare adipoasă. Înotătoarea caudală puternic excavată, cu lobii aproape egali. Coloritul corpului este verzui-cenușiu pe spate, flancurile gălbui-roziu sau vânăt-argintiu, iar abdomenul alb argintiu, uneori bătând în roșu. Deasupra liniei laterale are puncte negre, mici, rotunde; pe flancuri, sunt dungulițe cafenii, longitudinale. Înotătoarele perechi sunt gălbui sau roșcate, cele neperechi violete. Înotătoarea dorsală închisă la coloare, bătând în albastru și roșu. Se hrănește cu larve de insecte (trihoptere), crustacee (amfipode, izopode
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în sectorul Întorsurii. Actual tectonica sa este subsumată celei a Munților Buzăului, fiind caracterizată de seismicitate ridicată și ascensiune cu 0,5-1 mm/an. Limitele sale, sunt: Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
Navale Malta)", situată în Marșa, va găzdui concursul Eurovision Junior de anul acesta. Ea conține trei mari hale care vor alcătui locul de desfășurare al concursului. Hala din mijloc va fi principala zona de audiență, dar și scenă, în timp ce halele laterale vor fi folosite ca zone de intrare și ieșire ale audienței, toalete și ștanduri cu băuturi răcoritoare. În total, capacitatea sălii va fi cuprinsă între 4 000 și 4 500 de locuri. Malta Shipbuilding (Construcții Navale Malta) a găzduit deja
Concursul Muzical Eurovision Junior 2014 () [Corola-website/Science/331955_a_333284]
-
tendon comun pe tuberozitatea radiusului aflată pe extremitatea superioară a radiusului. La omul viu, medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") care îl separă medial de mușchiul brahial și răspunde traiectului arterei brahiale; iar lateral, când mușchiul biceps brahial este contractat, apare longitudinal un alt șanț, numit șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") care îl separă lateral de mușchiul brahial. Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung și capul scurt
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") care îl separă medial de mușchiul brahial și răspunde traiectului arterei brahiale; iar lateral, când mușchiul biceps brahial este contractat, apare longitudinal un alt șanț, numit șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") care îl separă lateral de mușchiul brahial. Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung și capul scurt. Cele două capete de origine, la început independente, se unesc la mijlocul brațului într-un singur
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") care îl separă medial de mușchiul brahial și răspunde traiectului arterei brahiale; iar lateral, când mușchiul biceps brahial este contractat, apare longitudinal un alt șanț, numit șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") care îl separă lateral de mușchiul brahial. Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung și capul scurt. Cele două capete de origine, la început independente, se unesc la mijlocul brațului într-un singur corp muscular comun gros, voluminos și fuziform
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în axilă: tendonul capului lung trece prin cavitatea articulară a articulației umărului între capul humerusului și capsulă, fiind învelit de o prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular ("Vagina synovialis intertubercularis"); tendonul capului scurt, lateral de mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei regiuni. În axilă și treimea superioară a brațului, tendoanele de origine a bicepsului brahial sunt acoperite de mușchiul deltoid ("Musculus
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
subcutanat și piele. Profund posterior, are raporturi în partea superioară a brațului, cu mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), iar în partea inferioară a brațului cu mușchiul brahial ("Musculus brachialis"); între biceps și cei doi mușchi se află nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), medial, de-a lungul bicepsului se găsesc vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median ("Nervus medianus"), fiind mușchiul satelit al arterei brahiale ("Arteria brachialis"). Pe braț
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]