18,262 matches
-
care angajatorii sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a formula scenarii realiste privind viitorul societăților umane, prin proiectarea și analiza sistematică a tendințelor statistice în curs. Termenul futurology a fost propus de Ossip Flechtheim în 1966 pentru a desemna „disciplina” (complementară istoriei) al cărei scop este studiul logicii viitorului. Prospectivă este un termen propus de Gaston Berger pentru a desemna atât reflecția anticipativă, cât și acțiunea pe care acest tip de reflecție o generează. Termenul este folosit în prezent pentru a sublinia libertatea de a „alege” viitorul, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
itemi „de control”. Aceștia din urmă, testînd sinceritatea subiecților, contribuie în mod esențial la asigurarea corectitudinii informațiilor. Deci verificăm, verificăm, verificăm! Verificăm uneori chiar pe parcursul acumulării informațiilor, prin însăși modul în care ne-am elaborat instrumentele de investigație și prin logica proprie a unora dintre aceste metode, verificăm întotdeauna la finalul investigației, înainte de a accede la prelucrarea propriu-zisă și la operațiunea de interpretare. În urma verificării, putem constata că am obținut date incerte, pe care le vom lăsa deoparte, că avem informații
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
analogice, la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin evoluția recentă a informaticii și ar putea deveni un sprijin decisiv pentru această metodă interpretativă. Iată o temă ce ar putea seduce pe cineva talentat în metodologie și cu suficiente informații nu doar în științele antropologice, ci și în logică, matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de ocupație a nemților, cele câteva tulburări erotice ale naratorului), cât din intensitatea surprinderii lor pe pelicula unui ieri real și veridic. Cartea reconstituie, în formatul mimat al unor amintiri desfășurate după o cronologie foarte personală (compusă, prin derogarea de la logica sensului unic al timpului, dintr-o curgere inversă a evenimentelor, dinspre prezent către trecut, din fragmente și lungi expuneri, din elipse, anticipări și reveniri, din accente falsificate și direcții înșelătoare, din evenimente și personaje abandonate sau reluate cu o răbdare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după terminarea celui de-al doilea Război Mondial, Washingtonul a ridicat problema drepturilor omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă, acela de a atrage atenția asupra imoralității comunismului. Această logică s-a aplicat pînă spre sfîrșitul anilor '50. Odată rezolvată problema pretențiilor, America și-a pierdut interesul pentru situația drepturilor omului din România, urmînd să și-l recapete abia în momentul adoptării Amendamentului Jackson-Vanik. Importanța acestui amendament nu consta în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mama Natură a crezut de cuviință să mute punctele reflexe ale acestor glande extrem de importante din talpă, unde ar fi fost stimulate excesiv din cauza mersului, la nivelul gleznelor, localizarea lor la nivelul încheieturii mâinilor s-ar putea să urmeze o logică similară. Veți vedea că stimularea punctelor reflexe din jurul încheieturii va afecta glandele sexuale și organele interconectate și va ajuta la vindecarea întregii zone lombare. Pentru a folosi forțele vindecătoare ale naturii în scopul revigorării acestor glande, nu masați doar punctele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea de față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile succesive ale memoriei istorice românești în decursul timpului prin demontarea logicii în baza căreia aceasta a fost construită. Acest tip de abordare speră să crape o deschidere înăuntrul principiilor constitutive din spatele construirii socio-culturale a memoriei naționale, aruncând astfel lumină asupra mecanismelor și proceselor aflate la lucru în facerea și prefacerea conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel de înțelegere a ideii de națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice, aceasta din urmă confundându-se în totalitate cu nobilimea. Drept care iobagii unguri din Transilvania nu făceau parte din națiunea politică maghiară. În temeiurile aceleași logici politice, plecând de la premisa că românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală în logica politică a orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea disciplinei ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturală și transformările structurale ale memoriei istorice românești prin urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor de surse de semnificare a evenimentelor trecutului, devine esențială pentru înțelegerea modului în care o comunitate socială își administrează propriul său trecut. Chestiunile ce țin de origine, continuitate, unitate, independență și spiritualitate capătă sensuri precise și diferite în cadrul fiecărei logici de periodizare a trecutului. Acestea sunt rațiunile principale care ne-au impus să acordăm o atenție sporită sistemelor de periodizare utilizate în structurarea conștiinței istorice românești. 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) 3.1.1. Cadrul politic Prezentarea cadrului politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luni), în care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106). În Istoria Romaniloru (1853, 3 vol.), A.T. Laurian, legatarul și promotorul spiritului istoriografic al Școlii Ardelene, stabilește ceea ce poate fi numită logica latinistă a periodizării trecutului românesc. Convenționalitatea inerentă a selecției "punctelor de sprijin" care alcătuiesc osatura temporală a istoriei face ca orice sistem de mapare a trecutului să fie posibil. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie) supuse unui control suplimentar. Datorită acestor motive, infiltrațiile romantice, prezente deja în climatul intelectual al culturii române încă din anii '30 ai secolului al XIX-lea, nu se regăsesc în conținutul literaturii didactice decât într-o doză foarte limitată. Logica provincială de periodizare a trecutului. Naționalismul politic, i.e., ideea potrivită căreia unitatea etnică trebuie să coincidă cu unitatea statal-politică astfel încât toți etnicii români să fie reuniți sub o singură autoritate politică exercitată exclusiv pe suprafața teritorială locuită de aceștia, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
VIII-a secundară (1910). Eșantionul nu exhaustează totalitatea lucrărilor școlare de istorie publicate în această perioadă, însă, în ciuda acestei limitări, reușește, prin diversitatea sa, să redea o imagine reprezentativă pentru discursul didactic aparținând perioadei care a șlefuit memoria națională românească. Logica naționalistă de periodizare a trecutului românesc. Formarea statului-națiune în 1859 a adus după sine restructurarea trecutului românesc în conformitate cu o logică naționalistă de periodizare. Tranziția de la logica latinistă la cea naționalistă este reperabilă în evoluția concepției expusă de A.T. Laurian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reușește, prin diversitatea sa, să redea o imagine reprezentativă pentru discursul didactic aparținând perioadei care a șlefuit memoria națională românească. Logica naționalistă de periodizare a trecutului românesc. Formarea statului-națiune în 1859 a adus după sine restructurarea trecutului românesc în conformitate cu o logică naționalistă de periodizare. Tranziția de la logica latinistă la cea naționalistă este reperabilă în evoluția concepției expusă de A.T. Laurian. "Romanomania", atât de pregnantă în Istoria Românilor din 1853, devine serios subțiată în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o imagine reprezentativă pentru discursul didactic aparținând perioadei care a șlefuit memoria națională românească. Logica naționalistă de periodizare a trecutului românesc. Formarea statului-națiune în 1859 a adus după sine restructurarea trecutului românesc în conformitate cu o logică naționalistă de periodizare. Tranziția de la logica latinistă la cea naționalistă este reperabilă în evoluția concepției expusă de A.T. Laurian. "Romanomania", atât de pregnantă în Istoria Românilor din 1853, devine serios subțiată în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca două țeri deosebite, cum au fost pe urmă Moldova și Muntenia, ci ca o țară singură: uniți prin urmare dela ivirea noastră ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă, introducând pe ordinea de zi chestiunea unificării întregii românimi. Vizându-i explicit pe românii transilvăneni, supuși unui proces intens de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta, Iorga își arată preocuparea față de aceștia: "Soarta Românilor neliberi și legăturile ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care conștiința se resimte în fiecare moment, dar care izbucnesc luând forma concentrată de gheizer, cu deosebire în creația culturală. Există în inconștient o magmă rămasă încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o efervescență a închipuirii dătăroare de sens, adică un mănunchi de inițiative de o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]