18,317 matches
-
și Mihai Băcescu, care au participat la expedițiile navelor "Vityaz" în anul 1962 și "Anton Bruun" în 1965, au deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale cercetărilor marine. În perioada 1960 - 1970 existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
deschis oceanologia românească către domeniile de vârf ale cercetărilor marine. În perioada 1960 - 1970 existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza” din
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
existau în funcțiune cinci unități de cercetare marină, care desfășurau activități în paralel. Prin unificarea acestora, s-a înființat în anul 1970 Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM), cu scopul îndeplinirii dezideratelor și în spiritul continuării tradiției anterioare în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iași, iar IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore Antipa
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
în cercetarea marină inițiată de predecesorii Emil Racoviță, Ioan Borcea și Grigore Antipa. Din 1990 Stațiunea Biologică Marină “Prof.dr. Ioan Borcea” a revenit la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iași, iar IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore Antipa. În etapa actuală cercetătorii români participă la realizarea unor programe internaționale legate de Marea Neagră, Marea Mediterană și de alte mări ale lumii. Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia, geografia, geologia, fizica
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Iași, iar IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore Antipa. În etapa actuală cercetătorii români participă la realizarea unor programe internaționale legate de Marea Neagră, Marea Mediterană și de alte mări ale lumii. Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia, geografia, geologia, fizica, chimia etc. Elucidează funcțiile de relație, nutriție și de reproducere caracteristice unor grupe de organisme marine, în strânsă corelație cu factorii ecologici. Biologia marină este strâns legată de oceanografie
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
IRCM a devenit Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Grigore Antipa. În etapa actuală cercetătorii români participă la realizarea unor programe internaționale legate de Marea Neagră, Marea Mediterană și de alte mări ale lumii. Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia, geografia, geologia, fizica, chimia etc. Elucidează funcțiile de relație, nutriție și de reproducere caracteristice unor grupe de organisme marine, în strânsă corelație cu factorii ecologici. Biologia marină este strâns legată de oceanografie și studiază
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Marea Neagră, Marea Mediterană și de alte mări ale lumii. Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia, geografia, geologia, fizica, chimia etc. Elucidează funcțiile de relație, nutriție și de reproducere caracteristice unor grupe de organisme marine, în strânsă corelație cu factorii ecologici. Biologia marină este strâns legată de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
Există numeroase subdomenii ale biologiei marine. Biologia marină unește biologia funcțională cu ecologia, hidrobiologia, geografia, geologia, fizica, chimia etc. Elucidează funcțiile de relație, nutriție și de reproducere caracteristice unor grupe de organisme marine, în strânsă corelație cu factorii ecologici. Biologia marină este strâns legată de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
de reproducere caracteristice unor grupe de organisme marine, în strânsă corelație cu factorii ecologici. Biologia marină este strâns legată de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în medicină sau inginerie
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în medicină sau inginerie și care pot conduce la obținerea de materiale biomimetice.
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în medicină sau inginerie și care pot conduce la obținerea de materiale biomimetice.
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
acțiune sunt posibile datorită canalelor ionice dependente electric ce permit echilibrarea potențialului produs de gradientul electrochimic pe ambele părți ale membranei celulare. Păsările migratoare călătoresc folosindu-se parțial prin orientare față de liniile câmpului magnetic terestru, în timp ce alte viețuitoare, de regulă marine, dețin senzori specializați care le creează un anume simț de detectare a câmpurilor electrice. O utilizare extremă a electromagnetismului la animale se manifestă la țiparul electric care poate genera o descărcare electrică foarte puternică în afara corpului său pentru a se
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
comando. Au fost formate 19 comandouri ale forțelor terestre britanice pe teritoriul Regatului Unit și în Orientul Mijlociu. Comandoul nr. 10 interaliat a fost format din voluntari din țările ocupate de germani și din refugiați politici germani. În februarie 1942, Infanteriei Marine Regală i s-a ordonat să își organizeze propriile unități de comando. 6.000 de soldați s-au oferit voluntari, care aveau să formeze nouă comandouri. În 1943, Royal Navy și Royal Air Force și-au organizat propriile comandori. Începând cu
Lista raidurilor de comando împotriva Zidului Atlanticului () [Corola-website/Science/332958_a_334287]
-
ele sunt particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător care au devenit o problemă majoră în special pentru mediul marin. Termenul „microplastic” a început să fie utilizat după descoperirea și recunoașterea amenințării pe care o constituie fragmentele de plastic asupra mediului înconjurător. Descrierea inexactă a creat confuzie cu privire la dimensiunea reală a problemei cauzate de microplastice. Recent, acest termen a fost
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
μm dar sunt reținute de o sită de 67 μm (cu diametrul de ~0.06 - 0.5 mm). Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite a declarat într-un raport din anul 1992 că sursa principală de materiale plastice în mediul marin o reprezintă pierderile din timpul fabricării și transportului, sau, în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere a
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
1992 că sursa principală de materiale plastice în mediul marin o reprezintă pierderile din timpul fabricării și transportului, sau, în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere a deșeurilor din materiale plastice. <br> Deșeurile plastice provenite din surse terestre constituie 80% din deșeurile de acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate în
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere a deșeurilor din materiale plastice. <br> Deșeurile plastice provenite din surse terestre constituie 80% din deșeurile de acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate în produsele cosmetice și în tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial mare de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate în produsele cosmetice și în tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial mare de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor de canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial mare de a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor de canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puțin
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
a ajunge în mediul marin prin râuri, și prin intermediul sistemelor de canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puțin 267 de specii din întreaga lume sunt afectate de această problemă, incluzând 44% din păsări, 43% din
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
canalizare. Materialele plastice constituie între 60 - 80% din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puțin 267 de specii din întreaga lume sunt afectate de această problemă, incluzând 44% din păsări, 43% din mamifere, 86% din țestoase precum și diferite specii de pești.<br> Deșeurile
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
din deșeurile prezente în mediul marin, și 90% din deșeurile care plutesc pe mări și oceane. Deșeurile din plastic prezente în mediul marin reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru fauna marină, fiind înghițite de vițuitoarele din mediul marin. Statisticile arată că cel puțin 267 de specii din întreaga lume sunt afectate de această problemă, incluzând 44% din păsări, 43% din mamifere, 86% din țestoase precum și diferite specii de pești.<br> Deșeurile din plastic au un impact negativ asupra
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]