18,422 matches
-
ci "fapt real" sau "existență în timp și spațiu". Iar "faptul real" e mai spinos decât probabilitatea pe care trebuie s-o trateze literatura.*9 De asemenea, dintre toate artele, literatura pare să fie mai cu deosebire aceea care ridică pretenții la exprimarea "adevărului" prin concepția despre viață (Weltanschauung) prezentă în orice operă închegată din punct de vedere artistic. Firește că filozofii sau criticii au să considere că unele dintre aceste "concepții" sunt mai adevărate decât altele (Eliot, de pildă, consideră
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
eseist, critic literar, ferindu-se de specializarea îngustă. Apetitul său analitic se întinde de la literatură la artele frumoase și film, preferând să vadă mai curând ceea ce le apropie decât ceea ce le desparte. Autorul nu se substituie și nici nu are pretenția de a da lecții istoricului de artă. Se aventurează însă curajos în teritoriul vast al comparatismului la scară europeană, acolo unde istoricul de artă ar face poate exces de prudență, lipsindu-se astfel de posibilitatea unor conexiuni mai largi, dătătoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui Gustave Moreau, unui Claude Monet, spre exemplu, va rămâne mereu literă moartă"116. Această artă aplicată, criticul o vede amenințată de mercantilism, un alt nume dat consumerismului, gustul popular invidiind gustul "burghez" "în toată a sa ... mitocanie, plata sa pretenție!". Naivitatea și prospețimea artei populare, crede criticul, este amenințată de kitschul livrat de vânzătorii ambulanți evrei care vând "obiecte de talcioc"117. Bachelin reia discuția în articolul următor intitulat, "De la necessite de "styliser"", constatând că aplicarea termenului de Art Nouveau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vechi, cu anteriu si cu călămari la brâu din timpurile fanariote, iar cel de al doilea volum, ori a doua parte, urma să prezinte o imagine la fel de realistă a ciocoilor noi, cei Îmbrăcați În frac și cu mănuși albe, cu pretenții mondene, din zilele autorului. Proiectul nu s-a realizat, datorită morții premature a scriitorului. Prima parte a romanului, surprinde, cu un deosebit talent literar, procesul parvenirii unor indivizi de proastă condiție, sfidând realitățile sociale și politice, din păcate favorabile, surprinse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deducerea acestora din mediul În care trăiesc. Se pătrunde astfel, prin descrierea interioarelor, În psihologia personajelor. Balzac spunea că o casă e un document moral și sociologic, iar exemplul În acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenția de bogăție și bun gust a locatarilor și realitatea mizeră, sunt sugerate trăsăturile lor: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei clasice), delăsarea (starea precară a locuinței). Tehnica folosită În prezentarea cadrului e aceea a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zone ale conștiinței artistice și spirituale naționale. Spiritul caragialian s-a conservat În sintagme, propoziții și fraze memorabile. Comediile sunt inspirate din viața burgheziei românești din cea de a doua jumătate a vacului al XIX-lea și surprind contrastul dintre pretențiile și realitatea acestei lumi, Într-un amplu proces de parvenire politică și socială. Este creionată cu deosebire mica burghezie bucureșteană a epocii amintite În prima comedie, din 1879, „O noapte furtunoasă” unde jupân Dumitrache este un reprezentant tipic. În „Conu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
primul rând, aceea că, în primii ani ai tranziției, nu a prezentat interes pentru expansiunea capitalului occidental. La adăpost de concurența pe piață a capitalului occidental, pătura în formare a capitaliștilor autohtoni a putut să se afirme și să ridice pretenții la dominarea economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preluarea sarcinii asigurării siguranței teritoriului dintre Nistru și Nipru 33. În afara considerentelor administrative și militare, oferta Führerului avea la bază inclusiv motivații de natură politică, mai exact reflecta intenția Puterilor Axei de a despăgubi România în est în schimbul renunțării la pretențiile asupra Transilvaniei de nord34. În consecință, în răspunsul său la propunerea germană din 14 august 1941, generalul Antonescu a respins ideea anexării oricăror teritorii dincolo de Nistru, acceptând doar "răspunderea pentru administrarea și explorarea economică numai a spațiului dintre Nistru și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În plus, Stalin voia să stabilească niște baze aeriene în România. Avea să permită, în schimb, Marii Britanii să-și instituie baze proprii în Franța, Belgia, Olanda, Norvegia sau Danemarca 135. Aflînd de această propunere, Churchill a respins-o, arătînd că pretențiile teritoriale sînt într-o contradicție flagrantă cu Charta Atlanticului, document la care Uniunea Sovietică aderase pe 24 septembrie 136. Marea Britanie nu putea încheia un astfel de acord, fie el "secret sau public, direct sau implicit, fără o înțelegere prealabilă cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
24 septembrie 136. Marea Britanie nu putea încheia un astfel de acord, fie el "secret sau public, direct sau implicit, fără o înțelegere prealabilă cu Statele Unite". Pe 28 decembrie, Eden a plecat de la Moscova, promițîndu-i lui Stalin să discute despre aceste pretenții teritoriale cu Statele Unite și Dominioanele Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să satisfacă revendicările Uniunii Sovietice cu privire la România. Eden a refuzat. America
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în România și o anumită influență în Balcani. Kerr le-a cerut aliaților o parte din controlul asupra acestei țări. Ambasadorul american Averell Harriman a acceptat, dar Statele Unite aveau pretenții mai modeste decît Marea Britanie. Influența Comisiei Șefilor de Stat Major a precumpănit încă o dată asupra propunerilor Departamentului de Stat. Comisia voia ca România să iasă din război. Pe 25 august, România a declarat război Germaniei, iar britanicii le-au atras
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se mai facă referiri la o "parte" anume 282. La sfîrșitul celei de-a șaptea ședințe, reprezentanții americani au recunoscut că se fac și ei vinovați de tactica tărăgănării. Ei sperau să-i convingă pe sovietici, prin această tărăgănare, că pretenția lor la o documentație completă este una nesăbuită și că obturează activitatea Comisiei în general. Această tactică nu a dat, însă, roade. Mai mult decît atît, demersurile făcute de americani pentru a convinge Consiliul Miniștrilor de Externe să rezolve problema
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
primească 14 țări în Națiunile Unite: Austria, Ceylon, Finlanda, Irlanda, Italia, Iordan, Libia, Nepal, Portugalia și cele cinci state-satelit: Albania, Bulgaria, Ungaria, România și Republica Populară Mongolă. Statele Unite doreau încă includerea Japoniei și excluderea Republicii Populare Mongole, întrucît Washingtonul sprijinea pretenția lui Chiang Kai-shek, anume că Mongolia ar aparține Chinei 835. Refuzul sovieticilor de a include Japonia și cel al americanilor de a accepta aderarea Republicii Populare Mongole au zădărnicit toate speranțele de aderare "în grup". Eforturile sovieto-americane de a găsi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea pentru prima oară în vedere România. Acesta a remarcat că deși comuniștii aveau un control strict asupra României, conducerea acesteia încercase să instituie contacte mai strînse cu Washingtonul pentru a-și asigura tehnologia necesară și pentru "a da substanță pretențiilor sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova Principiile de bază ale diviziunii socialiste internaționale a muncii. Românii se opuneau tuturor formelor de supranaționalism forțat și în special sistemului care încuraja agricultura românească în defavoarea industriei. Opoziția persistentă a României i-a determinat pe sovietici să-și modereze pretențiile conform prevederilor statutului CAER. Acest document din 1960 stipula că recomandările și hotărîrile se puteau adopta numai "cu consimțămîntul țărilor membre vizate". În consecință, nici o țară nu putea fi forțată să se asocieze în vreo acțiune de cooperare, împotriva propriei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
agricultură. Alexandru Bîrlădeanu, reprezentantul român, a refuzat. După ce i s-au adus la cunoștință declarațiile lui Hrușciov, Gheorghiu-Dej i-a scris liderului sovietic o notă în care preciza că România se va retrage din CAER dacă organizația nu-și modifică pretențiile 1022. La întoarcere, Bîrlădeanu a fost întîmpinat ca un erou de către liderii partidului. CC al PMR convocă imediat o plenară, pe 5 martie, susținînd cu entuziasm poziția reprezentantului român. Comitetul a arătat că principalul mijloc de dezvoltare a diviziunii muncii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adăuga refuzul Congresului de a adopta o nouă lege privind comerțul Est-Vest limitau pîrghiile occidentale prin care Ceaușescu se putea opune Moscovei. În consecință, acesta a vizitat, în septembrie, Uniunea Sovietică, precizînd că nu avea să mai pună în discuție pretenția României asupra Basarabiei. La rîndul lui, Kremlinul a acceptat să ignore pretenția Ungariei de a avea un cuvînt mai mare de spus în problema Transilvaniei 1190. Comerțul Est-Vest și Războiul din Vietnam, 1966 Aceiași factori care au limitat pîrghiile lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
limitau pîrghiile occidentale prin care Ceaușescu se putea opune Moscovei. În consecință, acesta a vizitat, în septembrie, Uniunea Sovietică, precizînd că nu avea să mai pună în discuție pretenția României asupra Basarabiei. La rîndul lui, Kremlinul a acceptat să ignore pretenția Ungariei de a avea un cuvînt mai mare de spus în problema Transilvaniei 1190. Comerțul Est-Vest și Războiul din Vietnam, 1966 Aceiași factori care au limitat pîrghiile lui Ceaușescu împotriva Moscovei reduceau și influența lui Crawford la București. Ambasadorul american
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu erau familiarizate cu viața românească 1206. Aceste acțiuni "promovau dezmembrarea statului național și dezintegrarea poporului român." 1207 În cuvîntarea sa de 60 de pagini, Ceaușescu nu l-a pomenit pe Gheorghiu-Dej decît o singură dată, a readus în discuție pretenția României la Basarabia în lumina recentului sprijin sovietic privind interesele ungurilor în Transilvania, a condamnat anacronismul alianțelor militare și a arătat că relațiile româno-americane progresau lent, dar "nu din cauza României"1208. În ansamblu, cuvîntarea a fost un tour de force
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la domiciliu. Dole a pomenit și despre cazul lui Dorin Tudoran, un scriitor important, care protesta prin greva foamei împotriva refuzului guvernului de a-l lăsa să emigreze, împreună cu familia. Ceaușescu a contracarat cererile lui Dole impunîndu-și și el o pretenție. El dorea ca Statele Unite să-și urgenteze procedurile de prelucrare a dosarelor de emigrare. Bucureștiul le acordase vize de ieșire cîtorva mii de români care voiau să plece în America, dar aceștia nu putuseră să părăsească România din cauza încetinelii autorităților
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al doilea Război Mondial, Washingtonul a ridicat problema drepturilor omului în Bulgaria, Ungaria și România. Scopul principal era, însă, acela de a atrage atenția asupra imoralității comunismului. Această logică s-a aplicat pînă spre sfîrșitul anilor '50. Odată rezolvată problema pretențiilor, America și-a pierdut interesul pentru situația drepturilor omului din România, urmînd să și-l recapete abia în momentul adoptării Amendamentului Jackson-Vanik. Importanța acestui amendament nu consta în condiția referitoare la emigrare. De fapt, prin el, Congresul cîștiga teren în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de pe 3 martie se reafirma conceptul fundamental al doctrinei Monroe, privind controlul american asupra emisferei de vest. Departamentul de Stat a întocmit cîteva rapoarte privind implicațiile acestor hotărîri luate în Mexico City, reliefînd mai ales funcția lor de modele pentru pretenția sovieticilor de a deține un control regional asupra Europei de Est (Raportul The Inter-American System and European Regional Arrangements, p. 3, 15 martie 1945, dosarul 4, cutia 4, documentele Harry Howard, Biblioteca HST; memorandum oficial, pp. 1-2, 6 martie 1945
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea dintâi este faptul că în paginile celei de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]