19,629 matches
-
au fost proiectate și construite de câteva state între anii 1920 și 1940, fiind folosite, cu un oarecare succes, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Totuși, vulnerabilitatea acestor vehicule blindate ușor a dus la abandonarea conceptului. Tanchetele au fost proiectate pentru unul sau doi soldați. Unele modele erau atât de joase încât echipajul trebuia să stea înclinat în interiorul vehiculului. Majoritatea nu erau dotate cu o turelă sau aveau una foarte simplă care era manevrată manual. Tanchetele sunt mult mai mici
Tanchetă () [Corola-website/Science/320507_a_321836]
-
una sau două mitraliere. Câteva modele au fost dotate cu un tun automat de 20 mm, aruncătoare de flăcări sau un lansator de grenade. Tancheta Carden Loyd a fost considerată un model clasic și de succes , multe alte tanchete fiind proiectate după acest design. Transportorul universal Bren, dezvoltat după modelul Carden Loyd, a fost folosit pe scară mare de către Marea Britanie și aliații ei, fiind cel mai numeros vehicul blindat din istorie (aproximativ 113.000 de exemplare construite). Armata italiană ("Regio Esercito
Tanchetă () [Corola-website/Science/320507_a_321836]
-
de culoare albastru și alb. În versiunea japoneză, personajul se numește Bill Wilcox și provine din Statele Unite, prin urmare, un steag american este văzut ca un plasture pe uniformă lui. April Eagle este fiica comandantului Eagle, si inginerul care a proiectat și a fost responsabil de Proiectul Ramrod. Ea a fost instruită la Comandamentul de Cavalerie sub conducerea generalului Whitehawk. Înainte de a se alătura șerifilor stelari ea a fost un jucător de tenis profesionist. La începutul episoadelor seriei, April a avut
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
desene animate din anii '80s "Transformers") care a fost lansat de April Eagle (în versiunea americană) că "armă miracol" tehnologică, cu care omenirea s-ar fi putut opune Outriderilor (comis-voiajorilor). Deși poate să zboare cu o singură persoană, nava este proiectată pentru a fi operată de patru persoane, fiecare așezați în unități separate, care controlează funcții specifice: navigare (April), unitate de artilerie (Colț), pilot (Fireball) comandantul/tacticianul (Saber). Odată ce secvență de transformare este inițiată navă se transformă într-un robot de
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
a podului (vezi mai jos imaginea: stânga-sus) și o schemă de culori, ele indicând în mod clar faptul că artistul se baza pe schițe și desene în faza preliminară realizării picturii. El a vorbit despre modul în care orașul (Arles) „proiectează silueta ciudată a podului său mobil în fața unui imens soare galben.”
Podul lui Langlois din Arles (seria lui Vincent van Gogh) () [Corola-website/Science/323501_a_324830]
-
Iahtul „Nahlin” (fost „Libertatea”, fost „Luceafărul”) este un iaht de lux care a aparținut casei regale române. Iahtul "Nahlin", a fost proiectat de compania G.L. Watson & Co din Glasgow și construit de șantierul naval John Brown & Co. Ltd din Clydebank, Scoția în anul 1930, la comanda Lady Joule din Anglia. Numele „Nahlin” este de origine indiană nord-americană și înseamnă "iute de picior
Iahtul Nahlin () [Corola-website/Science/322880_a_324209]
-
etanșe. Iahtul "Nahlin" este grațios și elegant proporționat. Forma sa clipper se adaugă la efectul plăcut obținut din proiectare. Bompresul este ornamentat cu o figură ce reprezintă un indian cu coif cu pene și pictat pentru luptă. Bordurile navei sunt proiectate în continuarea acestei figuri. Pe puntea superioară și pe puntea principală, se află castelul navei, cabinele așezate în șir și o punte de promenadă. Aproape de puntea din pupa se aflau alte cabine. Înfățișarea de iaht era, de asemenea, sugerată, de
Iahtul Nahlin () [Corola-website/Science/322880_a_324209]
-
giroscopul asigurând un control mecanic al direcției de înaintare, un sistem care indica gradul de înclinare al navei și reflectoare Sperry. Nava era echipată cu o instalație de 1,2 kw și cu un aparat de menținere a direcției. Fiind proiectat pentru croaziere lungi, "Nahlin" era prevăzut cu o mare capacitate de stocare, incluzând compartimente de congelare. Echipamentul de propulsie al iahtului era alcătuit din două seturi de turbine Brown-Curtis, cu simplă reducție. Acest tip de propulsie, ales pentru lipsa de
Iahtul Nahlin () [Corola-website/Science/322880_a_324209]
-
procesoare care folosește procesarea vectorizata este ăăCell (procesor)|Procesorul Cell]] dezvoltat de IBM, în colaborare cu Toshiba și Sony. Se folosește un numar de procesoare SIMD (fiecare cu RAM independent și controlate de un procesor de uz general) și este proiectat pentru seturile de instrucțiuni uriașe cerute de către 3D și aplicațiile de procesare video. Un progres recent al Ziilabs a fost producerea de un procesor tip SIMD, care poate fi utilizat pe dispozitive mobile, cum ar fi playere multimedia și telefoane
SIMD () [Corola-website/Science/322888_a_324217]
-
blindată a acestuia. Deși folosea un motor mai puternic, cele 5 tone suplimentare de blindaj au afectat mobilitatea vehiculului, care s-a dovedit a fi insuficientă pe teren frământat. Câteva variante îmbunătățite care au intrat ulterior în producție au fost proiectate de către W. F. Rodionow și N. I. Orłow. Acestea au remediat unele dintre problemele vehiculului, precum lipsa plafonului și mobilitatea. Un sistem centralizat de ajustare a presiunii pneurilor a fost adăugat pentru a optimiza tracțiunea pe teren accidentat. Producția transportorului blindat
BTR-152 () [Corola-website/Science/322919_a_324248]
-
Picasso, „Dorința prinsă de coadă”. În 1974, pornind de la preocupările lui culinare, deschide un mic restaurant romantic la Bremen, apreciat de ghidul Michelin. Începând cu 1986 se reîntoarce definitiv la arhitectură. Folosește experiența câștigată în materie de scenografie și decorație, proiectând și construind discoteci, restaurante, hoteluri și vile. La jumătatea anilor ’90, redescoperă Bucureștiul și face nenumărate fotografii, pentru plăcerea și arhiva lui personală. Publică, în 2002, volumul „Lavandă și usturoi sau murmurul caselor” (Curtea Veche, București), o carte-obiect „dedicată Bucureștiului
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
filatelic ce cuprinde aproape 700 de timbre și a fost realizat de un reputat filatelist băimărean și pasionat de astronomie, prof. Aurel Feștilă. Planetariul nostru face o figură frumoasă și în universul virtual. Complexul de Astronomie Populară Baia Mare a fost proiectat a se derula într-un program de execuție în perioada 1967 - 1970, dar fie din cauza resurselor financiare, fie din alte cauze, precum prioritatea altor șantiere și lucrări, recepția pentru planetariu s-a realizat numai în vara 1969, iar cea pentru
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
Planetariu la Muzeul Județean Maramureș Șefi ai departamentului Planetariu la Muzeul de mineralogie Muzeografi Proiectorul stelar poartă de fapt numele de planetariu. Reprezentația la Planetariu include o simulare a unui cer strălucitor cu peste 5000 de stele ce pot fi proiectate în interiorul cupolei, printr-un sistem optico-mecanic constituit din 31 de elemente, fiecare proiectând câte o parte a cerului. Distribuirea stelelor pe cerul artificial precum și strălucirea lor individuală, permite o impresie vizuală a unui cer instelat, altfel vizibil cu ochiul liber
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
Muzeografi Proiectorul stelar poartă de fapt numele de planetariu. Reprezentația la Planetariu include o simulare a unui cer strălucitor cu peste 5000 de stele ce pot fi proiectate în interiorul cupolei, printr-un sistem optico-mecanic constituit din 31 de elemente, fiecare proiectând câte o parte a cerului. Distribuirea stelelor pe cerul artificial precum și strălucirea lor individuală, permite o impresie vizuală a unui cer instelat, altfel vizibil cu ochiul liber numai în condiții ideale. Proiectoare speciale sunt utilizate pentru Soare, Lună (cu fazele
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
de federații afiliate UEFA și partenerilor comerciali și mass-media. Fostul jucător german Paul Breitner a fost numit ambasadorul oficial al finalei. Festivalul UEFA Champions League a avut loc pe Olympiapark din München între 16 și 19 mai. Meciul a fost proiectat în direct pe Olympiastadion, cu o capacitate de 65 000 de locuri, o secțiune fiind rezervată și susținătorului lui Chelsea. O a doua proiecție în direct a avut loc pe Theresienwiese, locul de desfășurare al celebrului Oktoberfest. </div>
Finala Ligii Campionilor 2012 () [Corola-website/Science/319445_a_320774]
-
Jack nu poate înota către deschizătoarea de sus cu coiful, căci acesta e prea greu, dar găsește altă soluție. Din locul mijlocul sălii țășnea apă periodic, iar Jack înfige acolo coiful și se așază în el. Următoarea răbufnire a apei proiectează coiful cu tot cu Jack prin deschizătura din tavan până departe în văzduh, unde este prins în gheare de un păsăroi strunit de eremit. A doua piatră prețioasă, fixată pe o mănușă metalică, se află în craterul unui vulcan, pe o platformă
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
a fost un edificiu construit în București, pe dealul Trocadero (Dealul Filaretului) pentru "Expozițiunea Generală București 1906", în locul în care se află în prezent Parcul Carol I. Palatul, cu o suprafață de 2413 mp, a fost proiectat de Victor Ștefănescu și Ștefan Burcuș și apoi, realizat de inginerul Robert Effingham Grant, directorul general al Societății Române de Construcții și Lucrări Publice, sub conducerea căruia se ridicaseră Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, Teatrul Național din Iași ș.a.. Comisarul
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
volum mare care generează multe accesări simultane. poate fi utilizat gratuit. Este un sistem de administrare de baze de date distribuit sub termenii licenței General Public License (GNU). CUBRID este mai rapid decât alte alternative populare din domeniu, deoarece este proiectat și optimizat pentru website-uri cu trafic foarte intens. Folosind CUBRID, nu mai există problema creșterii rapide a dimensiunii datelor și a scalabilității. Arhitectura sa multi-proces și implementarea cu fire multiple de execuție permite CUBRID să scaleze bine cu creșterea volumului
CUBRID () [Corola-website/Science/319875_a_321204]
-
apă. Problema a fost reluată în perioada interbelică de ing. Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe Râul Bistrița (Siret) la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care il proiecta pe Bistrița putea avea un efect de regularizare a debitelor Șiretului astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate astfel încât să acopere deficitul de apă și să satisfacă cerințele de apă ale irigațiilor. Cu toate ca Hotărîrea Consiliului de
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
imobilul din Bulevardul Republicii, Nr. 52, vis-a-vis de Teatrul "Al. Davila" din Pitești (casa prof. Nae G. Dumitrescu) în care Centrul și-a desfășurat activitatea între anii 1987? și 2009? a fost construit în anii 20 ai secolului trecut, fiind proiectat în stil neoromânesc. Actualmente, sediul Centrului este clădirea modernizată (fosta Sală de Sport) din curtea interioară a Colegiului Național Liceal "I.C. Brătianu" din Pitești. • Conform Deciziei din Nr. 2045, din 2 mai 1956, Centrul s-a numit "Casa Regională a
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
boală a schimbat profund personalitatea sa: în urma bolii, contemporanii l-au descris ca melancolic și, posibil, deprimat. Ca atare, Frederic a plasat mare parte din responsabilitate cancelarului său, Christian I, Prinț de Anhalt-Bernburg. Frederic a început construirea unei clădiri mari proiectată pentru a glorifica regimul său. În plus, în planul de renovare a Castelului Heidelberg menționat mai sus, Frederic a comandat o grădină nouă, "Hortus Palatinus", proiectată de un grădinar englez Inigo Jones și de inginerul francez Salomon de Caus. Frederic
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
cancelarului său, Christian I, Prinț de Anhalt-Bernburg. Frederic a început construirea unei clădiri mari proiectată pentru a glorifica regimul său. În plus, în planul de renovare a Castelului Heidelberg menționat mai sus, Frederic a comandat o grădină nouă, "Hortus Palatinus", proiectată de un grădinar englez Inigo Jones și de inginerul francez Salomon de Caus. Frederic a fost înfățișat ca Apollo și ca Hercule. Din punct de vedere politic, Frederic s-a auto-poziționat ca lider al prinților protestanți ai Sfântului Imperiu Roman
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
(în traducere din germană: "vehicul blindat ușor de recunoaștere") a fost denumirea unei serii de mașini blindate ușoare, cu 4 roți și tracțiune integrală, fabricate de către Germania nazistă între anii 1935 și 1944. Mașinile blindate au fost proiectate de firma Eisenwerk Weserhütte din orașul Bad Oeynhausen. Șasiurile erau construite de către Auto Union din orașul Zwickau și erau asamblate de către uzinele F. Schichau din Elbląg și Maschinenfabrik Niedersachsen din Hanovra. Vehiculele erau propulsate inițial de un motor Horch de
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
frontală și în lateral, iar în spate, la plafon și podea avea o grosime de 5 mm. Ulterior, blindajul a crescut la 14,5 mm sau 30 de mm, în funcție de model. Primul vehicul al seriei și totodată modelul de bază, proiectat în 1934. Producția a încetat în mai 1940, acest model fiind construit în 339 de exemplare. Vehiculul era folosit pentru recunoștere și exploatarea breșelor. Motorul era amplasat în spate, iar suspensia era independentă pentru fiecare roată. Echipajul era format din
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
semișenilatul pe care erau montate lansatoarele de rachete: "15 cm 42 auf Selbstfahrlafette Sd.Kfz.4/1" (bazat pe Opel "Maultier", în traducere: catârul) și "15 cm Panzerwerfer 42 auf Schwerer Wehrmachtsschlepper" (bazat pe semișenilatul sWS). În 1943, Opel a proiectat și construit un semișenilat care trebuia să fie înarmat cu un lansator de rachete Nebelwerfer. Din cauza dârelor de fum lăsate de rachete, bateriile Nebelwerfer trebuiau să-și schimbe poziția rapid, fiind vulnerabile în fața focului artileriei inamice. Opel Maultier avea un
Panzerwerfer () [Corola-website/Science/319964_a_321293]