19,627 matches
-
alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004) constituie 74,6 mii persoane. Densitatea populației
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004) constituie 74,6 mii persoane. Densitatea populației pe un km2 este de 100 persoane. În componența raionului intră 43 localități, din care: 42 localități rurale cu circa 60,1 locuitori și o localitate urbană
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004) constituie 74,6 mii persoane. Densitatea populației pe un km2 este de 100 persoane. În componența raionului intră 43 localități, din care: 42 localități rurale cu circa 60,1 locuitori și o localitate urbană (or. Călărași) cu 14,5 mii locuitori, care sunt cuprinse în 28 primării. Ponderea populației rurale este de 80,5%. Preponderent populația se
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
fântânile publice și apeduct. La apeduct sunt conectate circa 80% din gospodării, restul se aprovizionează din fântânile publice. Lungimea rețelelor inginerești de aprovizionare cu apă constituie 46,3 km. Orașul dispune de 37 fântâni arteziene și 149 fântâni publice. În raionul Călărași există o fabrică de vinuri și coniacuri care este una din primele în Moldova, precum și alte întreprinderi din industria alimentară (conserve, zahăr, produse lactate). Din industria alimentară-lactate există o fabrică de lactate care produce produse de calitate. Președintele raionului
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
raionul Călărași există o fabrică de vinuri și coniacuri care este una din primele în Moldova, precum și alte întreprinderi din industria alimentară (conserve, zahăr, produse lactate). Din industria alimentară-lactate există o fabrică de lactate care produce produse de calitate. Președintele raionului Călărași este Sergiu Artene (PLDM), ales în 5 iulie 2015 (coaliția minoritară PLDM-PL-PCRM). Componența Consiliului Raional Călărași (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Raionul Călărași are 44 de localități: 1 orașe, 27 comune și 16 sate
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
alimentară-lactate există o fabrică de lactate care produce produse de calitate. Președintele raionului Călărași este Sergiu Artene (PLDM), ales în 5 iulie 2015 (coaliția minoritară PLDM-PL-PCRM). Componența Consiliului Raional Călărași (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Raionul Călărași are 44 de localități: 1 orașe, 27 comune și 16 sate.
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
este un oraș din Republica Moldova, reședință a raionului omonim. Este situat în nordul republicii, la o depărtare de 167 km de capitală (Chișinău). A fost ridicat la rang de oraș în 1975 fiind al 2.000-lea oraș din URSS. Numele orașului provine de la pasărea dropie. Orașul se
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
de 30 ha. În anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de locuitori au primit 250 ha de pământ. În prima jumătate a sec. XX localitatea începe să se dezvolte rapid și în anul 1940 devine centru raional al raionului cu același nume. În anul 1954, stația căii ferate s-a contopit cu cătunul ce se afla la o depărtare de 1,5 km de sud-estul stației cu un nume identic, formând astfel o unică localitate de tip orășenesc - Drochia
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
Republica Moldova este organizată, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Țara a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit "de
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Republica Moldova este organizată, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Țara a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit "de jure" în 32 de raioane, 5 municipii (Chișinău, Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol) și două Unități teritoriale
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Țara a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit "de jure" în 32 de raioane, 5 municipii (Chișinău, Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol) și două Unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). "De
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Țara a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit "de jure" în 32 de raioane, 5 municipii (Chișinău, Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol) și două Unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). "De facto", în locul acesteia din urmă se găsește o entitate teritorială
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
pentru guvernul de la Tiraspol, " Unitate teritorială autonomă a Nistrului" pentru guvernul de la Chișinău și pentru comunitatea internațională. Pe deasupra, limitele entităților "de jure" U.T.A.N. și "de facto" R.M.N. nu corespund integral : U.T.A.N. cuprinde teoretic 5 raioane (Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), în timp ce R.M.N. se întinde concret peste 4,5 dintre raioanele transnistrene (Camenca, Rîbnița, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
internațională. Pe deasupra, limitele entităților "de jure" U.T.A.N. și "de facto" R.M.N. nu corespund integral : U.T.A.N. cuprinde teoretic 5 raioane (Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), în timp ce R.M.N. se întinde concret peste 4,5 dintre raioanele transnistrene (Camenca, Rîbnița, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din raioanele Anenii Noi și Căușeni. Așadar guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), în timp ce R.M.N. se întinde concret peste 4,5 dintre raioanele transnistrene (Camenca, Rîbnița, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din raioanele Anenii Noi și Căușeni. Așadar guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din U.T.A.N. (jumătate din raionul Dubăsari) în timp ce R.M.N. controlează teritorii care nu fac parte din U.T.A.N. (municipiul Tighina și părți
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din raioanele Anenii Noi și Căușeni. Așadar guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din U.T.A.N. (jumătate din raionul Dubăsari) în timp ce R.M.N. controlează teritorii care nu fac parte din U.T.A.N. (municipiul Tighina și părți din raioanele Căușeni și Anenii Noi). Partea Moldovei de la este de fluviul Nistru, Transnistria, deși este populată în majoritate relativă de băștinași
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Noi și Căușeni. Așadar guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din U.T.A.N. (jumătate din raionul Dubăsari) în timp ce R.M.N. controlează teritorii care nu fac parte din U.T.A.N. (municipiul Tighina și părți din raioanele Căușeni și Anenii Noi). Partea Moldovei de la este de fluviul Nistru, Transnistria, deși este populată în majoritate relativă de băștinași, etnici moldoveni/români - 32%, față de 30% ruși și 29% ucraineni, se află sub controlul autorităților pro-ruse, majoritari în municipiul Tiraspol
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Statutul special de autonomie al localităților din stînga Nistrului și al unor localități din sudul țării se stabilește prin legi organice, potrivit art.111 din Constituția Republicii Moldova. se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială numită comună. Satul
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
și culturii. Statutul de municipiu a fost atribuit prin "Legea Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" orașelor Chișinău, Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică. Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică. Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof. Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
reglementat prin lege organică. Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof. Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof. Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și odihna populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de stațiune balneoclimaterică. Satelor și orașelor
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof. Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și odihna populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de stațiune balneoclimaterică. Satelor și orașelor care au o importanță
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
este un raion din Republica Moldova, amplasat în zona de centru a țării, învecinându-se cu raioanele: Hâncești la vest, Strășeni la nord, mun. Chișinău la est și Căușeni la sud. Centrul raional este orașul Ialoveni. Fiind alcătuit din 25 de primării, raionul propriu-zis
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]