21,512 matches
-
un pic de stil. și regizoarea Phyllida Lloyd nu e în stare de așa ceva. Singurul talent care i se poate recunoaște pe baza acestui film este acela de a-și băga actorii într-o stare în care nu se mai tem de penibil ; în rest, fiecare pare să fi fost de capul lui. Deci nu e vina lui Streep că încearcă să injecteze realism psihologic în situații de farsă care se cer jucate stilizat (personajul ei se trezește în fața a trei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
al lui Streep aici). Inițial m-am bucurat la vederea lui și a celorlalți doi cavaleri din trecutul eroinei (Colin Firth și Stellan Skarsgård), pentru că erau mai reținuți decît restul lumii, dar chiar de-aceea am început imediat să mă tem pentru demnitățile lor. și ia ghiciți cine și-o ia cel mai rău. Ei bine, da. Dacă Brosnan a sperat că, după acest film (în care cîntă două bucăți), lumea n-o să-l mai vadă ca pe un fost James
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
una cîte una și scrise cît mai citeț) sînt emoțiile unei tinere femei de acum prinse într-un mariaj de-atunci. Cu alte cuvinte, nimic interesant. Din cauza incapacității lui Knightley de a se încadra temeinic în epocă, m-am tot temut că filmul lui Saul Dibb o s-o dea rău de tot în anacronism. Cel mai tare m-am temut la secvențele care prezintă începuturile prieteniei dintre Georgiana și Bess. La un moment dat, Bess o informează pe ducesă că actul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de-atunci. Cu alte cuvinte, nimic interesant. Din cauza incapacității lui Knightley de a se încadra temeinic în epocă, m-am tot temut că filmul lui Saul Dibb o s-o dea rău de tot în anacronism. Cel mai tare m-am temut la secvențele care prezintă începuturile prieteniei dintre Georgiana și Bess. La un moment dat, Bess o informează pe ducesă că actul amorului nu înseamnă doar să faci copii și, cum stau ele tolănite în pat, începe s-o mîngîie pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
le-a fost recunoscător, binecuvântându-i cu “jumătatea” perfectă pe fiecare dintre ei. Gabrielei i-a fost dat un soț extraordinar, Liviu, pe care l-a cunoscut printr-o minune, pe internet, el lucrând în acea perioadă în Spania. Mă temeam că ne-o va lua de lângă noi și o va duce în Spania, dar, când am primit făgăduința de Anul Nou, din Isaia 43,4-5: ,,Nu te teme de nimic, căci Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit (Gabriela
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
o minune, pe internet, el lucrând în acea perioadă în Spania. Mă temeam că ne-o va lua de lângă noi și o va duce în Spania, dar, când am primit făgăduința de Anul Nou, din Isaia 43,4-5: ,,Nu te teme de nimic, căci Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit (Gabriela era la facultate la Galați - răsărit), și te voi strânge de la apus” (Liviu era în Spania - la apus), am fost sigur că va veni el aici, lucru care
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
erau la amvon, i-a cerut tatălui meu să răspundă la o întrebare (nu-mi mai amintesc care era). Iar el, în loc de răspuns, a lansat un potop de acuzații la adresa „fraților.” Trebuie să mărturisesc că în acele clipe m-am temut pentru tatăl meu; am crezut că i se va întâmpla ceva rău, numai că din sală se auzea doar un murmur de aprobare!!! Unii dintre „frați” au început să recunoască faptul că acuzele sunt în mare măsură îndreptățite, alții plângeau
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ale Mărturiilor au avut darul să-mi aducă mângâiere în cele mai grele momente din viața și lucrarea mea. E.G.White spunea într-o declarație plină de durere în 1M.S. pag.122: ,, Avem cu mult mai mult a ne teme dinlăuntru, decât din afara Bisericii. Împotriva întăririi și a reușitei noastre, piedicile sunt mult mai mari din partea bisericii, decât din partea lumii. Divizări și chiar disensiuni amare, care ar face de rușine orice comunitate lumească, sunt ceva obișnuit în biserici, deoarece se
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mi-a interzis să mai ofer cărți sau alte materiale religioase în prezența lui. Mă gândeam să merg la microfon și, după ce vorbește șeful de promoție, să anunț că am și eu câte o mică atenție pentru ei, dar mă temeam de reacția soțului, căci putea fi una neplăcută. În timp ce mă frământam, a sunat telefonul și, fără să mă uit, am răspuns. Cine credeți ca era? Aud o voce suavă: “Unde sunteți, că v-am simțit lipsa?” Era sora Liliana. I-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în exteriorul Uniunii Sovietice. Deoarece submarinii, care urmau să fie înfiltrați în diversele organizații internaționaliste de front manipulate din umbră de Kremlin, acționau exact ca niște agenți de influență, aflați în misiune în afara granițelor sovietice. După 1971 - atunci când Ceaușescu se temea că sovieticii l-ar putea înlocui la vârf, în România, cu Iliescu -geniul carpatin a ordonat să i se deschidă un dosar de urmărire informativa specială identic cu cel al oricărui agent străin aflat în România, în slujba unui serviciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ce li se cuvenea, pe lângă zestrea cu care s-au măritat așa că nu au dreptul să cârtească. Le-am chemat și pe ele să vină să audă ce hotărâre am luat, dar nu au vrut să vină că li-i teamă să nu se molipsească de tot felul de boli”, rosti cu oarecare ironie în glas Ruxanda. Costache și Maria ascultaseră vorbele bătrânilor, bucuroși că aceștia îi răsplăteau pentru grija cu care îi înconjurau dar, temându-se în sinea lor că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să vină că li-i teamă să nu se molipsească de tot felul de boli”, rosti cu oarecare ironie în glas Ruxanda. Costache și Maria ascultaseră vorbele bătrânilor, bucuroși că aceștia îi răsplăteau pentru grija cu care îi înconjurau dar, temându-se în sinea lor că dania părintească va stârni și mai puternic ura și invidia celor două surori. Maria, cu vocea ei sfioasă, le mulțumi cu recunoștință că s-au gândit și la ea, făcându-i parte, și-i trecu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din nefericire, și regele și-au văzut numai de interesele lor, fără să se gândească la majoritate.” − Mai încetul, mai încetul, interveni moș Negruș cuprins de frică auzind vorbe atât de îndrăznețe, mai cu seamă la adresa majestății sale. − Nu vă temeți că nici eu nu mă tem să vi le spun pe nume, cum stau treburile și voi vorbi deschis, că avem drepturi democratice. Până la anul 1926, toate, sau aproape toate, sau desfășurat, după mine, în cadrul normal de evoluție a societății
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văzut numai de interesele lor, fără să se gândească la majoritate.” − Mai încetul, mai încetul, interveni moș Negruș cuprins de frică auzind vorbe atât de îndrăznețe, mai cu seamă la adresa majestății sale. − Nu vă temeți că nici eu nu mă tem să vi le spun pe nume, cum stau treburile și voi vorbi deschis, că avem drepturi democratice. Până la anul 1926, toate, sau aproape toate, sau desfășurat, după mine, în cadrul normal de evoluție a societății, care se formează și se organizează
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui văd că merg pe calea învrăjbirii și asta nu-mi place, domnu’ învățător; − Asta așa-i, ai dreptate, dar ție ca destoinic premilitar care în curând vei fi înrolat sub arme ca militar, vreau să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici pe noi, românii; mai ales că avem vecini care gândesc să ne cotropească și să smulgă „hălci” din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
copii, de la prima nevastă. De asemenea și cea de a doua fată a lor, Victoria, a pierdut două sarcini iar din a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
parcă toate viețuitoarele așteptau încordate să afle ce se întâmplă. „Noi copiii, continuă Maricica Gheorghiu, ne-am adunat în jurul părinților, ca puii lângă cloșcă iar mama l-a legat pe tata cu un prosop la cap, auzise că rușii se tem de boli molipsitoare și se feresc de casele unde văd bolnavi cu șervete la cap”. în seara zilei de 23 august ne-am așternut mai toți din casă culcușuri pe prispa casei iar cam pe la orele 10 noaptea au apărut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aproape întreg șeptelul de animale, vacile de lapte, boii de muncă și chiar puținii cai ce rămăseseră după trecerea războiului. Mihai s-a întors acasă, demobilizat deoarece toate navele românești de război au fost confiscate de URSS; în plus se temea să nu fie pârât rușilor că a servit în marina militară română care uneori s-a confruntat în scurte bătălii pe mare, în timpul campaniei din răsărit. Maică-sa a căutat să-l liniștească spunându-i că se va așeza în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care mă aflam! Fusesem obișnuit cu satul natal, casa natală, casele din sat, dar vastitatea clădirii în care mă aflam și în care eram obligat să trăiesc și să muncesc pentru realizarea unui țel ce-mi propusesem, mă copleșea! Mă temeam să nu mă rătăcesc pe coridoarele cu mozaic lucios și alunecos în deplasarea obligatorie ce trebuia s-o fac. Atent pe unde merg, pășeam tot pe lângă pereții din dreapta ai coridoarelor, pentru că, dacă aș fi mers prin mijloc apărea imediat cineva
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și contra transferului la seminar. Eu am ținut-o tot pe a mea! Sub nici un motiv nu voiam să-mi schimb drumul și visul, venind cu argumente combătute cu tărie și convingere de preot și reargumentate de mine, care mă temeam să slujesc direct pe Dumnezeu, ca preot. Ajunși în fața casei preotului, uzez de argumentul final, hotărâtor pentru mine. Îi exprim preotului teama de a ajunge preot și să nu pot împlini întocmai voința lui Dumnezeu, să cad în greșeală. Ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă lasă ca ariergardă și-mi trasează itinerariul de urmat. Ninsese abundent în acea zi de 29 martie 1944. La căderea serii un viscol spulberă nămeții îngreunându-ne vizibilitatea și deplasarea. Glumeam cu ostașii mei și le spuneam că mă tem că rușii vor trece pe lângă voi și nu-i vom vedea... La miezul nopții, pe un viscol și mai vrăjmaș pornim cu Dumnezeu înainte prin viscolul tot mai năpraznic! Mergem forțat într-un marș epuizant, căutând să ne încadrăm itinerariului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ani în urmă, radia de bucurie. Ovații pentru pacea popoarelor și a noastră! În această lume veselă, eu nu mă puteam bucura deplin... Lenuța îmi obiectează chiar că nu mă bucur din toată inima. I-am răspuns atunci: „Tare mă tem că această pace va fi mai grea și mai rea decât războiul”... și câtă dreptate am avut în acel moment!... În februarie, fusesem chemat la Galați, la o comisie medicală sub conducerea aceluiași colonel N. Vasiliu care mă tratase salvându
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ei - director adjunct al școlii, bat pasul pe loc, inventând motive de neprimire. Un coleg cu vechime în partid mi-a spus-o direct. „Ei nu vor să te scape în partid pentru că nu le plac ochii tăi și se tem să nu le iei direcția”. N-am dat crezare, dar ceea ce a urmat s-a confirmat ulterior. Mi se transmite indirect avertismentul de a renunța, întrucât am la dosar fapte compromițătoare. Am lăsat ca lucrurile să evolueze normal, am așteptat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în față ajungem la granița franco-italiană în același timp cu niște oaspeți așteptați cu flori și zâmbete. Ca nou sosiți în acel grup am fost și noi primiți cu aceleași zâmbete și flori, fără controlul vamal obișnuit. Eu mă cam temeam să nu am unele neplăceri cu privire la viză, dar nu s a întâmplat nimic. După ce cumpărăm unele mici nimicuri trebuitoare la drum, pornim pe o anumită bandă a autostrăzii. Din câte îmi amintesc, coborâm printr-o serie de Monaco tuneluri de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
fluiere, să fumeze, să se sprijine... M. M.: Ce legătură avea garda cu...? S. B.: Trebuia să stea vigilent. Eu am avut tot timpul postul la depozitul de muniție. Stăteam acolo în foișorul acela, era pustiu, n-aveai de ce te teme. Era câmp, nu era, să spunem, posibilitatea unui atac surpriză și nu trebuia să stau tot timpul cu ochii după posibili inamici. Stăteai acolo și te apuca moțăiala trei ore. Sunt cele mai lungi ore pe care le trăiește cineva
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]