182,718 matches
-
altă parte sensibilă. O astfel de reprezentare este schema transcendentală” (mediază relația). Schopenahuer, în critica sa la filozofia kantiană, a descoperit multe erori în utilizarea categoriile de calitate, cantitate, relație și modalitate. De asemenea, a menționat că în conformitate cu afirmațiile kantiene, animalele neumane nu ar putea să cunoască obiecte. Ele ar putea înțelege doar impresiile pe care organele de simț le-ar primi, lucru pe care Kant l-a numit greșit percepție.
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
dar mânca și fructe. În captivitate sunt ușor de întreținut cu orice fel de carne; o parte dintre ei acceptă și fructele. Reproducerea nu este sezonieră și are loc tot timpul anului. Femelele fată 2-3 pui la o naștere. Sunt animale poligame.
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
și servește ca organ de perforație sau de sugere. Consumă de preferință fructe zemoase și dulci. "Macroglossus" și "Megaloglossus" au limba foarte lungă și se hrănesc cu nectar și polen. Sunt mai puțin adaptate la zbor. Reprezentanții acestui subordin sunt animale crepusculare și nocturne. Ziua dorm agățați de crengile arborilor sau în peșteri în nemișcare, dar zboară dacă sunt deranjate sau există vreun pericol. Uneori se agață așa de mulți pe o creangă, încât o rup. Carnea lui Pteropus este comestibilă
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
malaezii. Se domesticesc ușor și-și recunosc stăpînii. Unii liliecii frugivori ("Hypsignathus monstrosus", "Epomops franqueti", "Myonycteris torquata", "Rousettus aegyptiacus") pot fi gazdele naturale pentru o serie de virusuri (virusul Ebola, virusul Marburg etc) care provoacă boli fatale la oameni și animale domestice. Cele 186 de specii ale ordinului sunt cuprinse într-o singură familie bine delimitată, "Pteropodidae" (= "Pteropidae"), împărțită în 44-46 genuri și șapte subfamilii. FAMILIA PTEROPODIDAE
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
Conceptul de animal rațional reprezintă un termen definitoriu pentru om, atribuit de cele mai multe ori greșit Metafizicii lui Aristotel; totuși, în Etica Nicomahică, acesta din urmă afirma că există un principiu rațional inerent ființei umane, deasupra facultății nutriției (regăsită la plante) și facultății instinctuale
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
un termen definitoriu pentru om, atribuit de cele mai multe ori greșit Metafizicii lui Aristotel; totuși, în Etica Nicomahică, acesta din urmă afirma că există un principiu rațional inerent ființei umane, deasupra facultății nutriției (regăsită la plante) și facultății instinctuale (regăsită la animale), de exemplu: capacitatea de a organiza. Capacitatea din urmă este posibilă datorită facultății imaginației, considerată în Despre Suflet drept o caracteristică importantă a omului. Chiar dacă Aristotel o vedea ca trăsătură umană universală, ea se aplica în același fel și celor
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
imaginației, considerată în Despre Suflet drept o caracteristică importantă a omului. Chiar dacă Aristotel o vedea ca trăsătură umană universală, ea se aplica în același fel și celor înțelepți, și celor neghiobi, fără nicio distincție. Porfir a redefinit omul drept un animal rațional muritor, și a considerat animalele ca având mai puțină rațiune decât oamenii. Conceptul de animal rațional este des folosit în filozofia scolastică. Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
o caracteristică importantă a omului. Chiar dacă Aristotel o vedea ca trăsătură umană universală, ea se aplica în același fel și celor înțelepți, și celor neghiobi, fără nicio distincție. Porfir a redefinit omul drept un animal rațional muritor, și a considerat animalele ca având mai puțină rațiune decât oamenii. Conceptul de animal rațional este des folosit în filozofia scolastică. Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
trăsătură umană universală, ea se aplica în același fel și celor înțelepți, și celor neghiobi, fără nicio distincție. Porfir a redefinit omul drept un animal rațional muritor, și a considerat animalele ca având mai puțină rațiune decât oamenii. Conceptul de animal rațional este des folosit în filozofia scolastică. Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură rațională. Când Descartes ajunge în "Meditații metafizice" la memorabila concluzie
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
alt lucru oarecare ca fiind eu, și astfel să nu mă înșel deloc în aceasta cunoaștere, despre care susțin că este mai sigură și mai evidentă decît toate celelalte pe care le-am avut mai înainte”. Va respinge conceptul de „animal rațional”, spunând că „Așadar, ce am crezut mai înainte că sînt? Fără dificultate, m-am gîndit că eram om. Dar ce este acela un om? Voi spune, oare, că este un animal rațional? Cu siguranță nu: căci ar trebui după
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
am avut mai înainte”. Va respinge conceptul de „animal rațional”, spunând că „Așadar, ce am crezut mai înainte că sînt? Fără dificultate, m-am gîndit că eram om. Dar ce este acela un om? Voi spune, oare, că este un animal rațional? Cu siguranță nu: căci ar trebui după aceea să cercetez ce este un animal, și ce este rațional, și astfel de la o singură întrebare am cădea pe neobservate într-o infinitate de altele mai dificile și mai stînjenitoare, și
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
crezut mai înainte că sînt? Fără dificultate, m-am gîndit că eram om. Dar ce este acela un om? Voi spune, oare, că este un animal rațional? Cu siguranță nu: căci ar trebui după aceea să cercetez ce este un animal, și ce este rațional, și astfel de la o singură întrebare am cădea pe neobservate într-o infinitate de altele mai dificile și mai stînjenitoare, și nu aș vrea să abuzez de puținul timp și de răgazul ce-mi rămîne, folosindu
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
aș vrea să abuzez de puținul timp și de răgazul ce-mi rămîne, folosindu-l la descîlcirea unor subtilități asemănătoare”. Filozoful neokantian Ernst Cassirer, în lucrarea An Essay on Men, a modificat eticheta dată de Aristotel, clasificând omul drept un "animal simbolic". Această schimbare a devenit foarte influentă în domeniul filozofiei antropologice, unde Gilbert Durand a folosit conceptul într-o descriere naturalistă a omului în calitate de emițător compulsiv. Sociologii influențați de Max Weber fac o dinstinctie între comportamentul rațional (orientat spre mijloace-scopuri
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
este un ordin de mamifere placentare native în pădurile tropicale din Asia de Sud-Est. Acest ordin cuprinde familiile: Tupaiidae, cu patru genuri, și Ptilocercidae, cu un gen, iar, cele cinci genuri conțin în total 20 de specii. Animalele din ordinul Scadentia au raportul cel mai mare dintre masa creierului și cea a corpului, mai mare chiar și decât la oameni. Printre ordinele de mamifere, este cel mai apropiat de primate, și a fost utilizat deseori ca alternativă primatelor
Scandentia () [Corola-website/Science/332794_a_334123]
-
Ecolocația (din limba greacă "ēchō" = ecou, sunet; + laina "locare" = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare a obiectelor folosită de unele animale (cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul deplasării lor. Animalul emite o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea inaudibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]
-
locare" = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare a obiectelor folosită de unele animale (cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul deplasării lor. Animalul emite o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea inaudibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou (ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare precizie cu ajutorul
Ecolocație () [Corola-website/Science/332815_a_334144]
-
are o convexitate mare dorsală. Clavicula lipsește. Creierul este de tip macrosmatic și cu circumvoluții puține. Au o mare acuitate vizuală, la care se adaugă și un simț bine dezvoltat al auzului. Nasc câte 1-3 pui foarte bine dezvoltați. Sunt animale fitofage și se hrănesc cu rădăcini și bulbi, frunzele lăstarilor, dar și varză, ierburi și fructe, mușchi de pămînt, licheni. Pe lângă hrana vegetală, mănâncă insecte și alte mici nevertebrate. Trăiesc de obicei în grupuri (turme) de 30-60 de indivizi. Ordinul
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
Doamne ține-mă așa”" din perioada tratamentului fiind expresia dorinței ei de a învinge boala. Printre preferințele ei se numără florile - în special trandafirii galbeni (dealtfel are și o grădină plină cu pomi fructiferi, legume și foarte multe flori), precum și animalele. După prima apariție la Televiziunea Română, în 1969 a participat la prima ediție a "Festivalului Maria Tănase", unde a câștigat Premiul special al juriului (ceea ce a fost rampa de lansare pentru cariera națională). S-a făcut ulterior remarcată prin nota sa
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
sunt lungi, cele anterioare mai lungi decât cele posterioare. Degetele de la picioare s-au redus la trei și sunt în parte unite prin piele până la gheare. Ghearele de la picioare sunt lungi, foarte puternice, ascuțite și încovoiate ca niște căngi, așa încât animalul poate să stea agățat cu ele de ramuri fără nici o sforțare a mușchilor. În legătură cu această poziție răsturnată, în care obișnuiesc să doarmă, părul lung, des, gros și tare al bradipodidelor are o înclinare ventrodorsală diferită decât la majoritatea mamiferelor. Părul
Bradipodide () [Corola-website/Science/332856_a_334185]
-
Părul de pe picioare este îndreptat spre trunchi, iar părul de pe trunchi este îndreptat spre spate, permițând astfel scurgerea apei (regiunea unde trăiesc aceștia este foarte abundentă în ploi). Între peri se dezvoltă o mulțime de alge verzi care acoperă corpul animalului și-l ascund perfect printre crengile verzi unde stă adăpostit. Dinții bradipodidelor sunt reprezentați numai prin 5 măsele simple pe falca superioară și 4-5 pe falca inferioară; măsele sparg gingia înainte de naștere. Stomacul este format din mai multe camere, dintre
Bradipodide () [Corola-website/Science/332856_a_334185]
-
băț”. Osul penian este un os deosebit, având o mare variabilitate în mărime și formă. Este absent la om și din cauza aceasta a alimentat o serie de legende și anecdote de natură sexuală. Utilitatea acestuia în procesul reproductiv al lumii animale este dezbătută. Mai multe ipoteze au fost avansate pentru a explica avantajul existenței osului penian la unele specii, dar nici una dintre ele nu este acceptată în unanimitate. Osul penian este prezent la 5 ordine de mamifere: Este absent la ordinele
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
la râs și la alte feline mici, până la maximum de 62 cm la morse ("Odobenus rosmarus"). La unele familii de carnivore (canide, mustelide, procionide și urside) și la pinipede există o relație aproape liniară între lungimea osului penian și talia animalului, estimată prin lungimea craniului. Dimpotrivă, printre alte familii din același ordin, acestă relație nu este deloc evidentă, osului penian fiind mult mai mic decât talia animalului și incomplet osificat (la felide) sau totalmente dispărut (la hienide și unele specii de
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
și la pinipede există o relație aproape liniară între lungimea osului penian și talia animalului, estimată prin lungimea craniului. Dimpotrivă, printre alte familii din același ordin, acestă relație nu este deloc evidentă, osului penian fiind mult mai mic decât talia animalului și incomplet osificat (la felide) sau totalmente dispărut (la hienide și unele specii de viveride). La foca cu creastă ("Cystophora cristata") și la ursul polar ("Ursus maritimus"), creșterea osului penian este rapidă în primii 2-5 ani și încetinește, fără a
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
la felide) sau totalmente dispărut (la hienide și unele specii de viveride). La foca cu creastă ("Cystophora cristata") și la ursul polar ("Ursus maritimus"), creșterea osului penian este rapidă în primii 2-5 ani și încetinește, fără a se opri, până când animalul atinge maturitatea sexuală. La șase ani, osul penian al unui urs polar ajunge la 89% din lungimea sa maximă. La ambele specii, mărimea osului penian reprezintă la adult 8% din lungimea corpului. La leii de mare al lui Steller ("Eumetopias
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
în acel an în Peștera Shukba (Nahal Natuf din Iudeea) și care încă nu era denumită astfel.De asemenea s-au descoperit unul din primele obiectele de artă preistorica din Orientul Apropiat - un mâner cioplit din os, în formă de animal. În urma cercetărilor lui Lambert a fost recunoscută importantă arheologică a zonei Nahal Mearot, si a fost trimisă aici renumită arheoloagă britanică Dorothy Garrod. Ea a efectuat aici săpăturile cele mai extinse și mai cunoscute în anii 1929-1934, în cadrul proiectului ei
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]