182,621 matches
-
umflat și căzu, așa cum nu se mai văzuse vreodată. Nu mai avea timp să fugă Înapoi. Apucă la Întâmplare o draperie nși Începu să tragă. Simți că draperia e gata să cedeze și proptindu-se cu piciarele În perete, se lăsă cu toată greutatea pe spate. Dar atunci se Întâmplă ceva neașteptat. Începu să simtă că draperia Îl trage cu o putere crescândă, spre ea, astfel că puține clipe În urmă se simți lipit de perete și, deși Încercă să se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
toată greutatea pe spate. Dar atunci se Întâmplă ceva neașteptat. Începu să simtă că draperia Îl trage cu o putere crescândă, spre ea, astfel că puține clipe În urmă se simți lipit de perete și, deși Încercă să se desprindă lăsând draperia din mâini, nu reuși, și foarte curând se simți Înfășurat, strâns din toate părțile, ca și cum ar fi fost legat și Împins Într-un sac. Era din nou Întuneric și foarte cald, și Gavrilescu Înțelese că nu va putea rezista
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al oricărei societăți. Ceea ce Îl particularizează este virulența excepționala a criticii sale. Intradevăr, omenirea, așa cum ne e Înfațișată de acest autor, pare a nu merita să existe. Personajele sale sunt niște exemplare umane În așa măsură degradate, Încât nu ne lasă nici o speranță. [...] Niciodată stăpânite de un sentiment de culpabilitate, nici de ideea vreunui sacrificiu, nici de vreo alta idee, [...] aceste personaje cu conștiința uimitor de liniștita sunt cele mai josnice din literatura universala”. (4) Această viziune a personajelor comice este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întuneric, asta semnificând neputința de comunicare, iar faptul Îl determină să constate că „Începe să fie târziu În mine. Uite, s-a făcut Întuneric În mâna dreaptă și-n salcâmul din fața casei". Vorbeste mult, logosul este expresia supraviețuirii, „și-am lăsat vorbă În amintirea mea” ca „universul Întreg să fie dat lumii de pomană”. Monologul interior are puternice accente filozofice, exprimă multe și variate idei existențiale; ele pun stăpânire pe gândurile eroului: „de ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sting cu o pleoapă toate lucrurile care au mai rămas aprinse, papucii de lângă pat, cuierul, tablourile. Restul agoniselii, tot ce se vede În jur, până dincolo de stele, n-are niciun rost s-o iau, va arde În continuare. Și-am lăsat vorbă În amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul Întreg să fie dat lumii de pomană.” MARIN SORESCU - „RĂCEALA” subiectul 1. Preliminarii: Piesele lui Marin Sorescu, „Iona”, „Paracliserul” și „Matca” din trilogia „Setea muntelui de sare”, sunt concepute artistic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
orice concesie este exclusă. Simbolul monstruos al acestei politici violente este numărul imens al gealaților care despică trupurilen două și Îngroapă oamenii de vii. Pașa din Vidin, reprezentant al „Renașterii” trăiește drama spiritului liber, mutilat de „Marele Turc”. El se lasă Înșelat de amabilitatea lui Mahomed, deși Îi i-a contestat acestuia ideologia culturală și politică. Ideea centrală desprinsă din „tragedia” lui Marin Sorescu este aceea că românii reprezintă un popor Împodobit cu cele mai alese calități: omenie, hărnicie, umor, cutezanță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Prahova, dar În același an, la o vârstă nu prea Înaintată, dar arătând mult mai În vârstă, cu barba lui mare și albă, precum „Dumnezeu”, s-a Îmbolnăvit și În puțină vreme, prin septembrie, a trecut În lumea de dincolo, lăsându-l pe fiul său Iancu fără nici un sprijin pentru un drum prin viață, Într-o epocă nu prea favorabilă pentru oameni ca el. A participat la „revoluția de la Ploiești”, a dezarmat un comisar și s-a instalat În locul lui cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Caragiale se naște din geniul dramaturgic; schițele, momentele, nuvelele, povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai apropiat. Autorul „Scrisorii pierdute” Își făcuse ucenicia În lumea teatrului cu mult Înainte de a scrie capodoperele care l-au impus. Dar să nu se uite faptul că a avut profesori de marcă, printre ei pe Costache Caragiale, unchiul său. Lăsând la o parte munca de copist de roluri, de sufleor, de traducător și adaptor de roluri, tânărul candidat la gloria teatrului Își Însușise deja o concepție despre teatru exprimată Întro suită de foiletoane publicate Între anii 1877-1878 În ziarul „România
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de capacitate pentru copiii lor, exprimabile în așteptări de excelență în educația copiilor, de obținere a unor ocupații bune, de a fi respectați etc., să încurajeze copiii și să le acorde afecțiune și recompensă, să nu fie autoritari, să-i lase pe copii să-și dezvolte inițiativele, nu să facă prea multe pentru ei” (McClelland, 1964, apud So, 1990). McClelland subliniază că susține ideea ca națiunile occidentale să injecteze motivații pentru competență (sporirea capacităților) în lumea a treia. Constantin Dobrogeanu-Gherea - „legea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este că o societate nu doar se schimbă singură, ci poate fi schimbată din inițiativă politică. Ceea ce înseamnă că o clasă politică își propune să schimbe societatea pe care o conduce altfel decât s-ar schimba ea însăși, dacă este lăsată să evolueze normal. Pentru asta, clasa politică respectivă are nevoie de un proiect de societate, oricât de aproximativ, în raport cu care să-și raționalizeze schimbările pe care le introduce în societate. Pe de altă parte, are nevoie de un proiect al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu a mai fost reluată nici măcar cu prilejul prăbușirii comunismului. Probabil că, dacă s-ar fi mobilizat în direcția definirii tranziției către capitalism, intelectualitatea occidentală ar fi avut resursele și cunoștințele necesare pentru a construi un proiect de societate capitalistă, lăsând proiectul tranziției la latitudinea interacțiunii dintre clasa politică occidentală și cea a societăților în tranziție. Dar comunismul s-a prăbușit tocmai într-un moment în care capitalismul însuși era „la răscruce”, adică într-o dispută destul de aprigă cu privire la formele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de socialism urma să constea, simplu, în două procese instituționale aflate la îndemâna clasei politice - privatizarea pe scară largă, un fel de inversare a naționalizării pe scară largă, prin care a fost construit socialismul - și abandonarea de către stat a administrării prețurilor, lăsate pe seama pieței. Pe această bază teoretică, a fost elaborat un algoritm al tranziției către capitalism în două variante, una „bună” și una „mai puțin bună”, dar nu în întregime „rea”: așa-numita „terapie de șoc”, opusă „tranziției graduale” (Kornai, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țărilor baltice, când efortul investițional al Europei Occidentale a fost considerat minor în raport cu avantajele strategice care urmau să fie obținute (Kissinger, 2002). A existat însă și o zonă „gri”, în care a fost cuprinsă și România și care a fost lăsată să se descurce „prin sine însăși”, cu condiția să rămână în cadrul general al tranziției postcomuniste. A fost zona în care capitalismul postcomunist a trebuit să se dezvolte prin forțe proprii nu atât din cauza unui naționalism excesiv, cât din lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sinteză a distribuției beneficiilor pentru diferite tipuri de sprijin comunitar. Tabelul 1. Beneficiarii avantajelor politicii de dezvoltare regională a UE Tipul sprijinului Beneficiarii avantajelor 1. Țările sărace cu resurse inadecvate pentru a rezolva problemele lor de dezvoltare nu pot fi lăsate cu propriile mecanisme, pentru că riscă să se îndepărteze de nivelul mediu al UE PIB/locuitor și aceasta amenință coeziunea cu restul Europei. Țara care primește ajutor 2. Furnizarea internațională a ajutorului regional este o sumă cu rezultat pozitiv (+), pentru că e
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste dificultăți de conceptualizare, Uniunea Europeană s-a limitat la oferirea unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la vremea când a adoptat Carta Comunitară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
priorităților în asistența socială. Asistența socială a grupurilor în nevoie a fost fragmentată la nivelul mai multor instituții/ministere, care adesea concurau pentru resurse financiare. Actele legislative din asistența socială nu au fost corelate, existând numeroase neconcordanțe între ele, dar lăsând și spații neacoperite suficient. Multe intenții bune în construcția sistemului de asistență socială, în timp, s-au transformat în schimbări lipsite de consistență și de sens, mai ales, în planul prevenției riscurilor. Lipsa unor politici sociale coerente și integrate în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principiu, dar care, cuplat cu lipsa unei coordonări și a unei cooperări normale a acestora, precum și a monitorizării lor, a generat numeroase dificultăți legate de blocaje privind implementarea lor eficientă în comunitate, a condus la numeroase paralelisme/suprapuneri ale programelor, lăsând multe alte nevoi neacoperite. Fragmentarea instituțională a fost dublată firesc de o dispersie a resurselor financiare destinate asistenței sociale. Procesul de descentralizare, absolut necesar, a fost realizat mai degrabă haotic, fără o pregătire strategică prealabilă, fără norme metodologice clare de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
costul sau posibilitățile de deplasare necesare. De asemenea, prețul crescut al medicamentelor în România constituie un obstacol pentru cei săraci. O altă problemă ține de accesibilitatea la servicii prin calitatea de asigurat la sistem. Trecerea la sistemul de asigurări a lăsat o parte din populație, care după diverse estimări se ridică la 5-10% din populație, fără asigurare, deci nebeneficiari de servicii Pe fondul acestor probleme economice, de politică socială, inclusiv sanitară, unii indicatori de mortalitate și morbiditate ne plasează pe ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu prin opțiunea de a lăsa mecanismele pieței - obiective și eficiente prin natura lor - să domine procesul distributiv și pe cel redistributiv, incubând, totodată, sâmburele dezvoltării, sau prin cea a intervenției controlate a statului, pentru a corecta prin redistribuție rezultatele (sociale) injuste ale acțiunii acestor mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comparative? Dintre punct de vedere mai tehnic, evaluarea indicilor compoziți cuprinde rezolvarea problemelor validității și fidelității. În primul caz, este crucial ca indicatorul/componenta sa să măsoare ceea ce-și propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost lăsate pe dinafară elemente care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din care ar putea confecționa steaguri comuniste". Chestorul Poliției Iași locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici a propus internarea suspecților pe timp limitat într-o cazarmă pentru a preveni contactul acestora cu "spionii și agenții rezidenți pe care inamicul îi are lăsați în localitate"22. Nu este exclus ca informațiile conținute de acest raport, precum și acuzele de colaborare cu Armata Roșie formulate de diverse comandamente militare la adresa evreilor să fi stat la baza deciziei generalului Ion Antonescu de a evacua evreii din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie întrebuințați la muncă grea. Ordinul specifica într-o manieră neechivocă faptul că în cazul evadărilor "se împușcă unul din zece" iar cei care "nu muncesc cum trebuie să nu li se dea de mâncare" și nici să nu fie lăsați să-și cumpere 94. La data de 2 august 1941, Conducătorul statului a transmis prin Marele Cartier General ordinul nr. 207 prin care se dispunea întrebuințarea în mod activ a tuturor evreilor din țară în cadrul muncii de folos obștesc 95
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor menținuți în viața economică. 390. 17 iunie 1943. Nota nr. 421.220 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se propune ca decizia majorării peste numărul de 10 efectivelor de meseriași evrei să fie lăsată în seama Corpurilor de Armată. 391. 21 iunie 1943. Nota nr. 110.035 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Oficiul de Studii Documentare și Statistică din Ministerul Afacerilor Interne, prin care se comunică decizia ministrului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]