18,249 matches
-
îndreptau și oficialii egipteni atunci când situația lor la curte devenea nesigură, după cum povestește, de exemplu, un anume Sinuhe (circa 1962-1928 î.C.). Acest personaj a traversat lacul cu barca, apoi s-a ascuns după un tufiș și a profitat de întuneric pentru a scăpa de santinelele care supravegheau mișcarea populațiilor deșertului de pe un zid construit de faraon cu acest scop. El va fi primit în deșert de un șeic pe care îl întâlnise mai înainte în Egipt. 2. Lipsa documentației și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă volumul Imnuri către amurg (1970), în care nostalgia unei vârste de aur umbrește trăirea plenară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
la spectacolul unei promisiuni dezmințite în ochii lui și ai celorlalți (el este un extravert), făcându și public eșecul și încercând să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect „Puțina judecată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cei doi poli ai pământului<ref id=”2”> Vezi H. J. Mette, Sphairopoiia. Untersuchungen zur Kosmologie des Krates von Pergamon, München, 1936, pp. 88-89.</ref>, dincolo de care începea regiunea Tartarului, cu straturile sale de aer dens, rece și stăpânit de întuneric. În celălalt loc homeric menționat, Hera se adresează Afroditei: „Mă duc până la hotarele pământului fecund (peirata gaies), să l văd pe Okeanos, tatăl zeilor...“ Aici, Oceanul, deci fluviul care în viziunea homerică înconjura pământul și care, ca element al umedului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se adeverește măcar în sensul peratologiei: Creația este un vast scenariu peratologic animat de voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul lui Dumnezeu se purta peste ape. Apa însă nu este singurul element care premerge Creației. Mai există pământul și întunericul. Pământul, apa și întunericul sunt trei elemente ale indeterminării și ele îi stau Demiurgului în față ca o materie a modelării viitoare. Însă pământul împreună cu marea sunt fapte ale Facerii din ziua a treia. De ce atunci pământul apare încă de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sensul peratologiei: Creația este un vast scenariu peratologic animat de voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul lui Dumnezeu se purta peste ape. Apa însă nu este singurul element care premerge Creației. Mai există pământul și întunericul. Pământul, apa și întunericul sunt trei elemente ale indeterminării și ele îi stau Demiurgului în față ca o materie a modelării viitoare. Însă pământul împreună cu marea sunt fapte ale Facerii din ziua a treia. De ce atunci pământul apare încă de acum, când Dumnezeu nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
atunci pământul apare încă de acum, când Dumnezeu nu face, ci cumpănește doar o faptă viitoare? Pământul care vine dinaintea genezei este altceva decât pământul creat, așa cum marea este altceva decât apa dinaintea creației. Pământul care stă alături de apă și întuneric ca element al indeterminării este materia nediferențiată în care nu a pătruns limita modelatoare. Textul grec ne spune că el era aoratos și akataskeuastos: „gol“ și „netocmit“, în varianta română. Exact tradus, aoratos nu înseamnă însă „gol“, ci „nevăzut“, „ascuns
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pătruns limita modelatoare. Textul grec ne spune că el era aoratos și akataskeuastos: „gol“ și „netocmit“, în varianta română. Exact tradus, aoratos nu înseamnă însă „gol“, ci „nevăzut“, „ascuns privirii“, și el este așa tocmai pentru că trăiește în conjuncție cu întunericul; e indistinct. „Netocmit“, akataskeuastos, este sinonim în greacă cu autophyes, care trimite la tot ce există prin sine, la naturalul frust, lipsit de orice gest de asistență artizanală, tehnică sau artistică; ge akataskeuastos este pământul sălbatic, netrecut încă prin actul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
modela prin „aranjare“ (kataskeuasis). Să ne întoarcem însă la momentul de început al demiurgiei. În prima zi, Dumnezeu face lumina. Lumina este primul element al modelării sau, mai degrabă, unul în vederea ei. Limita lucrului, conturul său, forma, apare în lumină. Întunericul, indistincția pură ar anula opera creației, ar lăsa ca elementele ei să fie asemenea pământului primordial: aoratos, „ascuns privirii“. Pentru ca delimitările create de volumetria divină să fie percepute este nevoie de lumină. Iată de ce în Marele Atelier al Demiurgului totul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lumină. Iată de ce în Marele Atelier al Demiurgului totul începe cu condiția oricărei forme, cu lumina deci. Însă până și această primă faptă, care e doar o condiție a delimitării, apare aici ca produs al ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în materia vastă și indistinctă a Creației, el hotărăște despărțind, hotărnicind. În primele trei zile, Creația nu este altceva decât delimitare: în prima zi lumina este despărțită de întuneric, în a doua apele se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în materia vastă și indistinctă a Creației, el hotărăște despărțind, hotărnicind. În primele trei zile, Creația nu este altceva decât delimitare: în prima zi lumina este despărțită de întuneric, în a doua apele se despart pentru a face să apară cerul, în a treia operația e aparent opusă - ele se adună -, însă cu atât mai mult în vederea distingerii: pământul și apa se aleg separat, își află o margine, o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a călători la Roma ca să contemple Forul și Columna lui Traian și să-și restabilească identitatea națională. În 1848 au fost două revoluții: în Valahia și în Transilvania. Rușii și austriecii s-au opus și s-a lăsat din nou întunericul. Odată cu izbucnirea Războiului din Crimeea a apărut totuși o licărire la capătul tunelului. Tratatul de Pace de la Paris i-a redat României o parte a Basarabiei. În mijlocul euforiei generale de la sfîrșitul deceniului 1850-1860, cu sprijinul lui Napoleon III (autointitulat apărător
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
importante decît Crăciunul în țările ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de Înviere stînd lîngă mormîntul lui Ștefan cel Mare. Îi auzea pe țăranii români rugîndu-se pentru "Împăratul nostru Franz Iosif I", apoi, brusc, "cîntecul Învierii din morți", și: În mijlocul întunericului, luminat de nimic altceva decît de stele" și "pentru cei vrednici și cei nevrednici, pentru credincioși și pentru cei fără credință, dintr-o dată, era (acolo) cu noi el, Ștefan, Domnul nostru și Împăratul de drept, nu Franz Iosif I! Apărînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Asemenea atrocități s-au înregistrat pentru prima oară în istoria recentă și în Germania. Iorga avertiza: Chiar și un om cu sînge rece, care nu se lasă purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata să țîșnească distrugător în întuneric"6. Acest nou val de violență antisemită a însemnat pentru România reînnoirea incidentelor brutale din universități. Studenții asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societății românești. Toate acestea s-au materializat în atacuri împotriva templelor și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a Buletinului Comisiei Istorice. A scris și foarte multe editoriale pentru alte cotidiene de mare circulație, ca "Universul", "Curentul" și "Timpul". Orator inspirat, Iorga a început în 1934 să utilizeze mijloacele mass-media, ținînd săptămînal cuvîntări la radio, intitulate Sfaturi pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă de carte. Văzute din perspectiva unei jumătăți de veac, concluziile lui au fost adesea eronate. Dar aceste cuvîntări la radio erau menite să aibă un efect pe termen scurt. Opiniile exprimate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
abundă în conferințele și editorialele lui Iorga 98 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cit., p. 146 99 Iorga avea o emisiune săptămînală de comentarii politice, Sfaturi în întuneric, la Radio România. D-na Lia Brătianu i-a declarat lui Frasin Munteanu-Râmnic că, în ciuda ostilității clanului Brătianu față de Iorga, Dinu sau Gheorghe Brătianu îi trimiteau pe servitori cu treburi ca să aibă liniște deplină. Cînd începea emisiunea, se așezau și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
marcanți - Elsa Triolet, Louis Aragon - călătoreau În diverse orășele de provincie unde conferențiau, semnau cărți și ilustrau virtuțile literare ale lumii comuniste. În practică, acest lucru nu a servit prea mult comunismului: În Franța, două dintre bestsellerurile postbelice au fost Întuneric la amiază de Arthur Koestler (vândut În 420.000 de exemplare Între 1945 și 1955) și Am ales libertatea de Victor Kravcenko (503.000 de exemplare În aceeași perioadă). Dar „Bătălia” nu urmărea vânzarea de carte, ci doar să le
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a trăit și dăinuit pe acest pământ din mila lui Dumnezeu, binecuvântarea Bisericii, rugăciune, luptă, pătimire și moarte martirică. Rugăciunea și pătimirea ne-au dezvăluit ceea ce este dincolo de om. Ele au zădărnicit și vor zădarnici de-a pururi veacuri de întuneric și vor păstra viu sâmburele veșniciei sădit de Dumnezeu în sufletul fiecărui pământean. Trupurile noastre, ale legionarilor, au fost schingiuite, desfigurate, zdrobite și arse în crematorii. Victor Dragomirescu și Nicoleta Nicolescu - în stare de semidecedați în urma schingiuirilor - au fost aruncați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
temniți drumul mi l-au însângerat Da-nsuflețindu-l aprig, cu al morților trecut L-am îmbrăcat în zale și scut din nevăzut” (Autorul) „Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-ma să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri” (Psalmul 142) O, lanțuri cu butuci grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți de oțel care ați împodobit gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trup. Acolo în munți, sublimul tinereții înălța până la cer visele mele ce ardeau în sângele meu fierbinte și era încurajat de himera unor promisiuni care veneau de dincolo de puterea brațului meu. Închid ochii și văd rânjetul temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a armelor lui mișelești să nu întrebuințeze mișelia pentru că de vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Mișelia va râmâne neschimbată. Mișelia învinsului va fi înlocuită cu mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste lume. Întunericul mișeliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului plin de caracter și de onoare.”(Corneliu Z. Codreanu) Destinul nostru, al legionarului, este acela de a readuce pe tot
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Mișelia va râmâne neschimbată. Mișelia învinsului va fi înlocuită cu mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste lume. Întunericul mișeliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului plin de caracter și de onoare.”(Corneliu Z. Codreanu) Destinul nostru, al legionarului, este acela de a readuce pe tot românul la această torță! Să nu ne ascundem fruntea între
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit moartea și celor din morminte, dăruindu-le viață veșnică. Neamul nostru românesc, prin jertfă și moarte, a creat istorie și va trăi pururi, iar peste călăi se va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
năruie liniștea mea. Deodată, se aud mișcări la lacăt. Se trag zăvoarele. Era pe la cântatul cocoșilor. Eu tresar și îmi îndrept privirea către ușă. Ușa se deschide! În prag îmi apare un sfânt aureolat de contrastul luminii de pe sală și întunericul dinlăuntru. Fața lui palidă, fruntea brăzdată ușor și obrajii supți, zăbovind în prag pentru a se orienta, părea o icoană vie. Se apropie apoi de mine șimi ia o mână, iar cu cealaltă mă prinde de umăr: „Sunt preotul Nil
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]