19,617 matches
-
un conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
alcătuită din : Quercus robur (gorun), Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm). Pe marginea pădurilor se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Edineț de pe malul stâng al Prutului. În 1926 Livenii își continuă existența de calitate administrativă până în 1968 când desființată în mod abuziv de către programul comunist, ca urmare a împărțirii teritorial-administrative din 3 iunie 1968, aparținând comunei Manoleasa. Construirea lacului de acumulare de pe Prut, a impus o restructurare a rețelei de așezări din comuna, implicând desființarea satului Șerpenița, sau strămutarea unor părti de vetre de sat și grupări de gospodării care cădeau sub curba de nivel de la cota 98,20 m (ex.
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
pe de alta parte constituie un important factor de transformare a naturii în general, iar în particular a dus la distrugerea pe suprafețe foarte întinse a florei și faunei din zona Liveni și chiar pe întreaga lungime a lacului de acumulare - 74 km. Totodată în lungul acestei porțiuni, de la barajul lacului până în coada lui - localitatea Crasnaleuca - în ultimii ani, au început să apară forme evidente de colmatare care în viitor vor putea aduce modificări în morfologia preexistenta a zonei și a
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Din cauza ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza apei freatice, se înregistrează deplasări de teren spre vatra iazului. Economia comunei Sulița are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică. Dealtfel, din dreptul localității Gălbinași, lunca Buzăului este comună cu cea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
pe cca 60% din suprafața comunei (Zona sudică a comunei) și luto-argiloasă pe cca 40 %, în partea nordică a comunei, pe malul drept al Călmățuiului. Aici se găsesc solonceacuri cu o salinizare de lungă durată, fapt ce a dus la acumularea unui procent ridicat de săruri (1-1,5%). Fertilitatea naturală a acestor terenuri este scăzută, cu o reacție alcalină datorită concentrației puternice de săruri specifice luncii Călmățuiului (cloruri, sulfați, carbonați). Vulpile au răspândire uniformă, judecând după vizuinile lor și după locurile
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
pe Valea Sebeșului în sus pentru aprovizionarea cetății. Maiștrii de exploatare a lemnului din pădure au fost aduși din Tirolul austriac, dat fiind faptul că în acea perioadă Ardealul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aceștia au construit baraje (stăvilare) de acumulare a apei prevăzute cu portițe din lemn de brad și foioase, căptușite cu brazde de pământ și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului sat undeva
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
exemplare, nouă dintre acestea aflându-se în prezent la Cabinetul de Numismatică al Academiei Române. În anul 2005 a fost descoperită, pe un deal din partea de nord a satului (pe islazul de oi al comunității, în apropierea unui mic lac de acumulare, locul numit ”La Dig”) urmele unei așezări aparținând culturii Tei (în aceasta regiune sunt puține așezări de acest tip). S-au găsit la suprafață și într-o râpă fusaiole, fragmente de chirpici (material din care erau construite casele), fragmente ceramice
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Sălățig (în maghiară "Szilágyszeg") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Bătrânii satului povestesc că, pe vremuri, în apropierea locului unde azi se află lacul de acumulare de pe valea Sandrei se află un sat, cu numele "Sandra". Fiind atacați de tătari, locuitorii satului s-au refugiat în pădurile din apropiere, despărțindu-se în două părți. În timp, fiind nevoiți să viețuiască în pădure, fiecare grup de fugari
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
sătul Suseni este situat pe râul Ibana iar Vulpaseni între dealurile Bogdana și Cimitirului având o zonă mare inundabila. Băcani și Drujești sunt așezate paralel cu dealurile Balaceni și Bogdana pe partea stângă a râului Simila în apropierea barajului de acumulare Ripa Albastră. Amplasamentul teritorial se află la latitudinea 46,3 grade și longitudinea de 27,6 grade având că fus orar EET (UTC+2) iarnă și EEST (UTC+3) vară. Climă este temperat continentală cu mici caractere aprige specifice zonei
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântânița
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
secțiunea A-VIII/1 nu ar trebui interpretate ca implicând faptul că toate celelalte ore pot fi dedicate cartului sau altor sarcini; 2. frecvența și durata perioadelor de concediu, precum și acordarea de concediu compensator, sunt factori importanți pentru a preveni acumularea oboselii în timp; 3. dispozițiile pot varia pentru nave care efectuează călătorii scurte pe mare, cu condiția existenței unor aranjamente speciale de securitate. ANEXA II MODEL DE FORMAT PENTRU REGISTRUL DE CONSEMNARE A ORELOR DE MUNCĂ SAU A ORELOR DE
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89300_a_90087]
-
bisericești din țară adoptiva. Mai tarziu au primit în proprietate pământuri din care au reușit să-și asigure traiul, si astfel rușii staroveri au înjghebat o comunitate compactă înconjurată de pădure, dealuri și mai tarziu mărginita de un lac de acumulare la a cărui construcție au participat chiar ei. După anexarea Bucovinei de către Austria, în anul 1779 autoritățile au făcut un recensământ. S-au găsit atunci în Sakalințî 15 familii de ruși lipoveni. În ianuarie 1992, în satul devenit deja LIPOVENI
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară. Prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
unui elipsoid rotunjit, cu axele aproape egale. Forma sa se deosebește tranșant de forma masivului învecinat Coasta. Dimensiunile cupolei masivului de sare Sic sunt de 1,45 km (nord-sud) și 1,425 km (est-vest), constituind una dintre cele mai mari acumulări de sare din Transilvania. Înclinarea stratelor indică evazarea masivului în profunzime. Grosimea zăcământului se apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
mică este zencuit circa 5 mm., probabil un semn distinctiv pentru o mai ușoară identificare a toporului de către proprietarul din neolitic. Tot de pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul are și o importanță economică prin lacul de acumulare populat cu pește, în care se practică pescuitul sportiv. În Evul Mediu, Suatu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școala generală pentru clasele primare. În satul Suatu, la intrare, în apropiere de șoseaua Cluj - Reghin, se află o benzinărie și un hotel-restaurant. Satul mai deține un frumos lac de acumulare populat cu pește și unde se practică pescuitul sportiv. De asemenea deține o rezervație florala unică în Europa, respectiv o biserică construită în sec.XIII, declarată monument istoric și o alta biserică din sec.XVII. Pe raza comunei se află
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Alexandriei, după ce se iese din Bragadiru și face parte din comuna Cornetu; satul există dinainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, când era reședința comunei Buda-Prisiceni, iar în 1987 a fost strămutată de regimul comunist, în urma construirii barajului și lacului de acumulare Mihăilești, începutul unui proiect care intenționa să ducă la construirea unui nou port care să lege Bucureștiul de căile de navigație fluviale. Locuitorii au fost mutați de urgență în localitățile învecinate.
Buda, Ilfov () [Corola-website/Science/300491_a_301820]
-
Cornetu (în trecut, si Buda-Cornetu) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Buda și Cornetu (reședința). Comună se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al râului Argeș (acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești) și pe malurile Șabărului. Este traversata de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. Această șosea trece, la limita comunei, pește barajul care formează lacul de acumulare Mihăilești, pe râul Argeș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
malul stâng al râului Argeș (acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești) și pe malurile Șabărului. Este traversata de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. Această șosea trece, la limita comunei, pește barajul care formează lacul de acumulare Mihăilești, pe râul Argeș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornetu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,53%), cu o minoritate de romi
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]