19,103 matches
-
Harta topografică este reprezentarea grafică convențională a unei suprafețe terestre, care ține seama de forma curbă a Pământului, pe baza folosirii unei proiecții cartografice. Din punct de vedere al conținutului, hărțile topografice redau în mod generalizat detaliile planimetrice și amenajamentele umane, precum și detaliile nivelitice ale suprafeței topografice, într-un mod standardizat, prin diferite semne convenționale. În funcție de scara de reprezentare și de modul de întocmire, desenele topografice poartă denumirea de planuri sau
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
redau în mod generalizat detaliile planimetrice și amenajamentele umane, precum și detaliile nivelitice ale suprafeței topografice, într-un mod standardizat, prin diferite semne convenționale. În funcție de scara de reprezentare și de modul de întocmire, desenele topografice poartă denumirea de planuri sau de hărți. Hărta topografică se întocmește la scări mai mici de 1:20 000. Se menționează că numărul scărilor folosite pentru reprezentarea unei porțiuni din suprafața terestră poate fi nelimitat, dar dintre acestea se utilizează numai scările de bază: 1:25.000
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
se neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000 și 1:10.000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică și dimensiunile elementelor de planimetrie, precum și relieful terenului . Există pentru hărțile topografice o nomeclatură unică ce împarte globul pământesc astfel că fiecărei hărți, asemeni pătratelor de pe tabla de șah, îi corespunde un nume de forma "„L - 35 - 74 - B - c”", pentru o foaie de hartă la scara 1:25.000, de
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
000; 1:2.000; 1:5.000 și 1:10.000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică și dimensiunile elementelor de planimetrie, precum și relieful terenului . Există pentru hărțile topografice o nomeclatură unică ce împarte globul pământesc astfel că fiecărei hărți, asemeni pătratelor de pe tabla de șah, îi corespunde un nume de forma "„L - 35 - 74 - B - c”", pentru o foaie de hartă la scara 1:25.000, de exemplu. Nomenclatura hărților și planurilor topografice, lucrările topografice care se execută în
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
planimetrie, precum și relieful terenului . Există pentru hărțile topografice o nomeclatură unică ce împarte globul pământesc astfel că fiecărei hărți, asemeni pătratelor de pe tabla de șah, îi corespunde un nume de forma "„L - 35 - 74 - B - c”", pentru o foaie de hartă la scara 1:25.000, de exemplu. Nomenclatura hărților și planurilor topografice, lucrările topografice care se execută în prezent pentru nevoile proiectării, sistematizării și investițiilor sunt legate de rețeaua de sprijin de stat (geodezică); există deci un sistem unic de
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
nomeclatură unică ce împarte globul pământesc astfel că fiecărei hărți, asemeni pătratelor de pe tabla de șah, îi corespunde un nume de forma "„L - 35 - 74 - B - c”", pentru o foaie de hartă la scara 1:25.000, de exemplu. Nomenclatura hărților și planurilor topografice, lucrările topografice care se execută în prezent pentru nevoile proiectării, sistematizării și investițiilor sunt legate de rețeaua de sprijin de stat (geodezică); există deci un sistem unic de referință atât planimetric (un singur sistem de proiecție) cât
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
execută în prezent pentru nevoile proiectării, sistematizării și investițiilor sunt legate de rețeaua de sprijin de stat (geodezică); există deci un sistem unic de referință atât planimetric (un singur sistem de proiecție) cât și altimetric. Pentru o identificare operativă a hărților și planurilor, acestea se completează în mod obligatoriu cu o serie de date și anume: Hărțile topografice reprezintă relieful prin caracteristica sa de bază: altitudinea față de nivelul 0 al mării cel mai apropiate. Pe baza unui model matematic ce intersectează
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
stat (geodezică); există deci un sistem unic de referință atât planimetric (un singur sistem de proiecție) cât și altimetric. Pentru o identificare operativă a hărților și planurilor, acestea se completează în mod obligatoriu cu o serie de date și anume: Hărțile topografice reprezintă relieful prin caracteristica sa de bază: altitudinea față de nivelul 0 al mării cel mai apropiate. Pe baza unui model matematic ce intersectează suprafața terestră cu o serie de plane echidistante se trasează izoliniile (curbe de nivel) care unesc
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
serie de plane echidistante se trasează izoliniile (curbe de nivel) care unesc punctele cu aceeași altitudine. Alte elemente se reprezintă la scară, sau cu ajutorul semnelor convenționale cărora li se atribuie înțeles pe baza unei legende. Interpretarea geomorfologică a reliefului de pe hărțile topografice trebuie să respecte o serie de etape și componente care să permită o interpretare corectă. În acest scop este construită o schemă logică a interpretării geomorfologice a reliefului hărților topografice .
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
înțeles pe baza unei legende. Interpretarea geomorfologică a reliefului de pe hărțile topografice trebuie să respecte o serie de etape și componente care să permită o interpretare corectă. În acest scop este construită o schemă logică a interpretării geomorfologice a reliefului hărților topografice .
Hartă topografică () [Corola-website/Science/321876_a_323205]
-
integrate în film, ci par a fi cadre separate, fără legătură organică între ele. El și-a susținut argumentația că filmul e un kitsch prin mai multe elemente prezente în film: mireasa care are pe gât o pată în forma hărții României, fata nebună care umblă prin pădure îmbrăcată în alb și cu o cunună de flori pe cap, piticul din sat care se îndrăgostește de o pitică cu nas de clovn de la circ, inventatorul care poartă pe spate o pereche
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Mara din Deva. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. Aceasta a fost, probabil, cea dintâi ctitorie a localității, de vreme ce atât recensămintele ecleziastice ale secolului al XVIII-lea, cât și harta iosefină omit localitatea; pe cea actuală o menționează conscripțiile ecleziastice ale anilor 1805 și 1829-1831.
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
Habsburgilor, în Belgia de astăzi. Membru al influenței familii Ortelius din Augsburg, a călătorit mult prin Europa. Se știe că a călătorit în Cele Șaptesprezece Provincii, în Germania, Franța, Anglia, Irlanda și Italia. A început să lucreze ca gravor de hărți și în 1547 a fost admis în breaslă Sfanțului Luca din Antwerpen că "afsetter van Karten". La început, cariera sa a fost una de om de afaceri și mare parte din călătoriile sale dinainte de 1560 au fost efectuate în scopuri
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
Rubens. Moartea să la 28 iunie 1598 și înmormântarea în biserică Abației Sf. Mihail din Antwerpen, au fost marcate prin doliu public. Epitaful de pe mormântul său este "Quietis cultor sine lițe, uxore, prole". În 1564 a terminat un „mappemonde”, o hartă a lumii pe opt file, care a apărut ulterior în formă redusă în "Theatrum". Singură copie a acestei mari hărți se află în biblioteca Universității Basel (cf. Bernoulli, "Ein Karteninkunabelnband", Basle, 1905, p. 5). El a publicat și o hartă
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
doliu public. Epitaful de pe mormântul său este "Quietis cultor sine lițe, uxore, prole". În 1564 a terminat un „mappemonde”, o hartă a lumii pe opt file, care a apărut ulterior în formă redusă în "Theatrum". Singură copie a acestei mari hărți se află în biblioteca Universității Basel (cf. Bernoulli, "Ein Karteninkunabelnband", Basle, 1905, p. 5). El a publicat și o hartă în două file a Egiptului în 1565, un plan al castelului Brittenburg de pe coasta Țărilor de Jos în 1568, o
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
hartă a lumii pe opt file, care a apărut ulterior în formă redusă în "Theatrum". Singură copie a acestei mari hărți se află în biblioteca Universității Basel (cf. Bernoulli, "Ein Karteninkunabelnband", Basle, 1905, p. 5). El a publicat și o hartă în două file a Egiptului în 1565, un plan al castelului Brittenburg de pe coasta Țărilor de Jos în 1568, o hartă a Asiei pe opt file în 1567 și o hartă a Spaniei pe șase file înainte de apariția atlasului. La
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
se află în biblioteca Universității Basel (cf. Bernoulli, "Ein Karteninkunabelnband", Basle, 1905, p. 5). El a publicat și o hartă în două file a Egiptului în 1565, un plan al castelului Brittenburg de pe coasta Țărilor de Jos în 1568, o hartă a Asiei pe opt file în 1567 și o hartă a Spaniei pe șase file înainte de apariția atlasului. La 20 mai 1570, Gilles Coppens de Diest din Antwerp a publicat "Theatrum Orbiș Terrarum" de Ortelius, primul atlas modern, format din
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
Basle, 1905, p. 5). El a publicat și o hartă în două file a Egiptului în 1565, un plan al castelului Brittenburg de pe coasta Țărilor de Jos în 1568, o hartă a Asiei pe opt file în 1567 și o hartă a Spaniei pe șase file înainte de apariția atlasului. La 20 mai 1570, Gilles Coppens de Diest din Antwerp a publicat "Theatrum Orbiș Terrarum" de Ortelius, primul atlas modern, format din 53 de hărți. Până la sfârșitul lui 1572, au apărut trei
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
pe opt file în 1567 și o hartă a Spaniei pe șase file înainte de apariția atlasului. La 20 mai 1570, Gilles Coppens de Diest din Antwerp a publicat "Theatrum Orbiș Terrarum" de Ortelius, primul atlas modern, format din 53 de hărți. Până la sfârșitul lui 1572, au apărut trei ediții în latină latină și câte o ediție în neerlandeza, franceza și germană. În timpul vieții lui Ortelius au apărut 25 de ediții și mai multe altele au apărut postum, atlasul fiind foarte solicitat
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
ediții în latină latină și câte o ediție în neerlandeza, franceza și germană. În timpul vieții lui Ortelius au apărut 25 de ediții și mai multe altele au apărut postum, atlasul fiind foarte solicitat până în preajma lui 1612. Mare parte din hărți erau reproduceri (în primul "Theatrum", Ortelius da o listă de 87 de autori, lista crescută la 183 de nume în ediția în latină din 1601), si au loc multe discrepanțe de poziționare și toponimie. Erorile abundă, atât în concepția generală
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
iar în Scoția, Munții Grampian sunt puși între Forth și Clyde; dar, luat în ansamblu, atlasul cu textul ce-l însoțește a reprezentat un monument de rară erudiție și hărnicie. Precursorul imediat fusese o colecție de treizeci și opt de hărți ale țărilor europene ale Asiei, Africii, Tartariei și Egiptului, strânsă prin eforturile și pe cheltuiala prietenului și protectorului lui Ortelius, Gilles Hooftman, nobil de Cleydael și Aertselaer: mare parte din ele fuseseră tipărite la Romă, doar opt sau nouă provenind
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
eforturile și pe cheltuiala prietenului și protectorului lui Ortelius, Gilles Hooftman, nobil de Cleydael și Aertselaer: mare parte din ele fuseseră tipărite la Romă, doar opt sau nouă provenind din sudul Țărilor de Jos. În 1573, Ortelius a publicat șaptesprezece hărți suplimentare sub titlul "Additamentum Theatri Orbiș Terrarum". Au urmat încă patru "Additamenta", ultima apărută în 1597. A demonstrat un interes deoesbit și în antichități, monede și medalii, colecționând numeroase exemplare și publicând (în 1573, la Philippe Galle of Antwerp) "Deorum
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
a inspirat o lucrare în șase volume, intitulată Civitates orbiș terrarum editata de Georg Braun și ilustrata de Franș Hogenberg cu sprijinul lui Ortelius. În 1579, a publicat "Nomenclator Ptolemaicus" și a început să lucreze la "Parergon" (o serie de hărți ce ilustrau istoria antică, bisericească și laică). El a publicat și "Itinerarium per nonnuilas Galliae Belgicae partes" (la Tipografia Plantiniană în 1584, retipărita în 1630, în 1661 în Hegenitius, Itin. Frisio-Hoil., în 1667 de Verbiest, și în cele din urmă
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
în 1630, în 1661 în Hegenitius, Itin. Frisio-Hoil., în 1667 de Verbiest, și în cele din urmă în 1757 la Leuven), un jurnal al călătoriei sale prin Belgia și Renania efectuată în 1575. În 1589 a publicat Maris Pacifici, prima hartă dedicată exclusiv Pacificului. Printre ultimele sale lucrări se numără o ediție a lucrării "C. I. Caesaris omnia quae extant", Leiden, Raphelingen, 1593, și "Aurei saeculi imago, sive Germanorum veterum vită, mores, ritus et religio." (Philippe Galle, Antwerp, 1596). El l-
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
și controlate; acești parametri și caracteristici ale proceselor, respectiv produselor ar putea fi identificate în proceduri documentate ale proceselor și în instrucțiuni de lucru. Procedurile și instrucțiunile ar putea include documente, videocasete sau mostre reprezentative de produse, diagrame de flux, harta procesului etc.; Trebuie definite, documentate și implementate norme clare de execuție pentru acceptarea produselor și pentru modul de operare al proceselor. Aceste norme pot include descrieri scrise, fotografii sau ilustrații și mostre fizice; Mentenanța corespunzătoare a proceselor trebuie să fie
Procesele sistemului de management al calității () [Corola-website/Science/321350_a_322679]