19,061 matches
-
este un thriller din anul 1986, scris și regizat de David Lynch. Filmul debutează cu o scenă în care protagonistul descoperă în iarbă o ureche de om tăiată, pe care o duce la poliție. Apoi, el face pe cont propriu investigații și dezvăluie o lume ascunsă în orașul său liniștit, provincial. Actorii principali sunt Kyle MacLachlan, Isabella Rossellini, Dennis Hopper și Laura Dern
Catifeaua albastră () [Corola-website/Science/305952_a_307281]
-
interlope întunecate care există chiar în orașul lor. Jeffrey devine suspicios pe cântăreța unui club de noapte, Dorothy Vallens, care este implicată cu Frank Booth, un om violent și rău. Jeffrey (Kyle MacLachlan) găsește o ureche de om tăiată prin iarbă. În fața imobilității poliției și fascinat de faptul că acest orășel liniștit are o lume interlopă, Jeffrey, ajutat de Sandy (Laura Dern) - fiica unui polițist - decide să afle tot ce poate despre ea. Jeffrey intră prin efracție în casa cântăreței Dorothy
Catifeaua albastră () [Corola-website/Science/305952_a_307281]
-
și să o urmăresc noaptea și poate la un moment dat aș vedea vreun indiciu de crimă. Lui Roth îi plăcu ideea și mi-a cerut să scriu ceva. M-am întors acasă și m-am gândit la urechea din iarbă" Această idee a urechii tăiate în iarbă a devenit una din cele mai puternice imagini din film. "Nu știu de ce a trebuit să fie o ureche. Știu doar că trebuia să fie o deschizătură într-un corp, o gaură în
Catifeaua albastră () [Corola-website/Science/305952_a_307281]
-
la un moment dat aș vedea vreun indiciu de crimă. Lui Roth îi plăcu ideea și mi-a cerut să scriu ceva. M-am întors acasă și m-am gândit la urechea din iarbă" Această idee a urechii tăiate în iarbă a devenit una din cele mai puternice imagini din film. "Nu știu de ce a trebuit să fie o ureche. Știu doar că trebuia să fie o deschizătură într-un corp, o gaură în ceva...urechea se află pe cap și
Catifeaua albastră () [Corola-website/Science/305952_a_307281]
-
hidrogen și a împletirii fibrelor. Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
texturile de tip "flacără" sau "scoică", folosindu-le consecvent în locul ornamentelor victoriene de tip istoric sau realistic-naturaliste. Corespunzător, Art Nouveau a promovat consecvent utilizarea extrem de stilizată a motivelor existente în natură, extinzând domeniul "natural" la orice inspirat de viață, de la ierburi marine la muguri florali și de la formele nevertebratelor, a insectelor în special, la curbele ce se regăsesc în feline și păsări răpitoare. Principalele centre ale stilului au fost: Alte centre includ:
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15C. Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României. Floră lemnoasa este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), , smârdar ("Rhododendron myrtifolium")șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); dintre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
de cârlige cu care se prinde de pereții intestinului. Între scolex și corp se află gâtul. În ultimele segmente se formează în jur de 150.000 de ouă care sunt eliminate în mediul extern cu fecalele. De aici ele împreună cu iarba sau apă pătrund în stomacul animalelor, unde se dezvoltă în larve. Din stomac larvele trec în sînge care le transporta în mușchi unde se transformă în "cistireci" - vezicule de marimea bobului de mazăre care conțin capul și un gât scurt
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
Haematopodidae", "Jacanidae", "Glareolidae", "Rostratulidae", "Thinocoridae", "Ibidorhynchidae", "Pluvianellidae", "Laridae", "Stercorariidae", "Charadriidae", "Dromadidae", "Recurvirostridae", "Chionididae", "Scolopacidae", "Rhynchopidae", "Sternidae", "Pedionomidae", "Burhinidae", ca și "Calidris minuta", "Tringa totanus", "Tringa nebularia", "Ciconia nigra" (barză) și "Grus grus". Din cadrul florei din parc se pot aminti "Cyperaceae" (ierburi din regiuni umede) și "Cladium mariscus". Pe malul de est al lacului Müritz se află păduri din familia "Juniperus" (ienupăr). <br>
Parcul național Müritz () [Corola-website/Science/313050_a_314379]
-
de-al doilea război mondial de către geniștii Wehrmacht-ului, aflați în retragere. Acesta este singurul pod din Budapesta, care nu a putut fi reconstruit în forma sa originală. Poze și unele elemente recuperate de la vechiul pod pot fi văzute pe iarba din fața Muzeului Transporturilor din Parcul orașului. Podul actual cu piloni legați de cabluri albe a fost construit pe același loc între anii 1961-1964, pentru că guvernul nu își putea permite să construiască fundații noi pentru pod. Cablurile principale ale podului sunt
Podul Elisabeta din Budapesta () [Corola-website/Science/313049_a_314378]
-
dar adverbul nu se acordă în nici un fel cu verbul determinat. Totuși, uneori manifestarea morfologică a acordului poate fi aparent absentă, în cazul cuvintelor a căror paradigmă de flexionare unele forme se repetă. De exemplu, în construcțiile "brad verde" și "iarbă verde" adjectivul are aceeași formă, deși substantivele determinate au genuri diferite. Aceasta nu înseamnă că acordul nu se face, ci doar că este invizibil în cazul particular al adjectivului "verde", care la singular are aceeași formă și pentru masculin, și
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]
-
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a)); printre care: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), moșișoare ("Liparis loeselii"), clopțelul cu
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
mare de 30 m. Scormonesc pământul cu labele anterioare și îl aruncă afară cu cele posterioare, iar cu incisivii puternici taie rădăcinile pe care le întâlnesc în cale. În fundul galeriilor își fac un culcuș pentru noapte și vreme rea din iarbă și scoarță de copac. Aproape de ieșirea din galerie vombații de obicei își amenajează locurile de odihnă - un alt culcuș, unde le place să facă băi de soare. Locurile de odihnă și le aleg la adăpostul unui trunchi doborât sau lângă
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
activitate; nu stau perechi decât în perioada de reproducere. La o privire superficială, indivizii unei populații pot apărea ca alcătuind o colonie, dar în cadrul ei, aceștia nu-și încalcă teritoriile. Regimul alimentar este erbivor. Vombații se hrănesc mai ales cu ierburi, scoarță și rădăcini de plante superioare, dar și cu alge. Au preferințe pentru muguri și semințe încolțite, pe care le scot răscolind pământul cu labele anterioare. Pot doborî arbori mari, la fel cum fac și castorii. Spre locurile unde își
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
secolului al XVIII-lea, conținutul de alcool a rămas relativ scăzut, nedepășind 40% alcool pe volum. Era comercializată mai mult prin cârciume și costa scump. În același timp, cuvântul „"votca"” era deja în folosință, dar se referea la tincturi din ierburi (similare cu absintul), conținând până la 75% alcool pe volum, și făcut în scopuri medicinale. Prima utilizare scrisă a cuvântului „votcă” a fost descoperită într-un document oficial rus, decretul Împărătesei Elizabeta din 8 iunie 1751, care reglementează posesiunea asupra distileriilor
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
sunt (printre altele) Stolicinaia, Eristoff, Smirnoff și Borissov. În Polonia, votca (poloneză: wódka) este produsă de la începuturile Evului Mediu. Prin aceste timpuri, tăriile erau folosite mai ales pe post de medicamente. Stefan Falimierz afirma, în eseul său din 1534 despre ierburi, că votca poate fi folosită pentru „sporirea fertilității și trezirea libidoului”. Prin anii 1400 a devenit o băutură populară în Polonia — mulți autori polonezi scriind despre despre ea; "Wódka lub gorzała" (1614), scrisă de Jerzy Potański, conține informații valoroase asupra
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
făcute acasă pentru a accentua gustul sau pentru scopuri medicinale. Aromele includ ardei iute, ghimbir, arome de fructe, vanilie, ciocolată (fără îndulcitor) și scorțișoară. Ucrainenii produc o votcă comercială ce include sunătoare. Polonezii și belarușii adaugă frunze de la planta locală, "Iarba dulce", pentru a produce votcă Żubrówka (poloneză) și Zubrovka (belarusă) cu un gust ușor dulce și culoare ambră-deschisă. În Ucraina și Rusia, votca aromată cu miere și piper (numită "Perțovka", în rusă, "Z pertsem" în ucrainiană) este de asemenea foarte
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
și piper (numită "Perțovka", în rusă, "Z pertsem" în ucrainiană) este de asemenea foarte populară. În Polonia, o votcă faimoasă conținând miere se numește "krupnik". Această tradiție de a aroma este predominantă și în țările nordice, unde votca asezonată cu ierburi, fructe și condimente este băutura perfectă pentru festivitățile de sezon estival. În Suedia există 40 varietăți de votcă asezonată cu ierburi (kryddat brännvin). În Polonia există o categorie separată, "nalewka", pentru băuturile alcoolice pe bază de votcă cu fructe, rădăcini
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
miere se numește "krupnik". Această tradiție de a aroma este predominantă și în țările nordice, unde votca asezonată cu ierburi, fructe și condimente este băutura perfectă pentru festivitățile de sezon estival. În Suedia există 40 varietăți de votcă asezonată cu ierburi (kryddat brännvin). În Polonia există o categorie separată, "nalewka", pentru băuturile alcoolice pe bază de votcă cu fructe, rădăcini, flori, sau extracte din ierburi, care sunt adesea făcute în condiții casnice sau produse de distilerii comerciale mici. Conținutul lor alcoolic
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
băutura perfectă pentru festivitățile de sezon estival. În Suedia există 40 varietăți de votcă asezonată cu ierburi (kryddat brännvin). În Polonia există o categorie separată, "nalewka", pentru băuturile alcoolice pe bază de votcă cu fructe, rădăcini, flori, sau extracte din ierburi, care sunt adesea făcute în condiții casnice sau produse de distilerii comerciale mici. Conținutul lor alcoolic variază între 15% și 75%. Polonezii fac o băutură alcoolică rafinată (în poloneză: "spirytus rektyfikowany") foarte pură — 95%. Teoretic, este o formă de votcă
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
ca martori cerul și pământul. Jurământul eroinei este semnul că această iubire a depășit firescul, atingând perfecțiunea în dragoste: „Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan și a nimănui altuia. Voi crește din el ca iarba din tine. Și cum astepți tu ploaia, asa îi voi aștepta eu venirea, și cum îți sunt ție razele, așa va fi trupul lui mie”. Maitreyi devine simbolul iubirii adevărate. Despărțită și izolată în mod brutal de Allan de către Narendra
Maitreyi (personaj) () [Corola-website/Science/314662_a_315991]
-
pe partea laterală sau inferioară a lui. Forma cuibului ca și tehnica de construire diferă în funcție de specie. De exemplu „Ploceus nigricollis” construiesc cuibul în formă tubulară cu gura în jos. Materialul folosit la împletirea cuibului sunt ramuri tinere, fire de iarbă, ele fiind fixate pe ramurile arborilor, tufișuri sau pe stuf.
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]