19,069 matches
-
este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea Cheia. Dar
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
că în anul 1720 în Borzova erau 5 familii de iobagi, 8 de jeleri (zilieri) și încă 4 familii (altele decât cele amintite anterior). Aceștia dețineau 9 boi, 15 vaci, 8 viței și juninci, 2 cai, 2 stupi și 18 porci("Petri Mór, Szilagyi varmegye monographiaja)." În anul 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein, satul apare sub denumirea de Borzas iar aici trăiau 18 familii, adică aproximativ 90 locuitori dacă aplicăm regula unanim acceptată că fiecare familie de la acea vreme avea
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari în raport cu vatra
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
1539”, care face referire specială la Marin. “Privilegiul” sau ”libertatea” colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedoclimatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor. Analizând diverse aspecte ale formelor tradiționale de agricultură din Sălaj la nivelul anului 1820, Șișeștean (1999) constată următoarele: în Marin se practica un asolament bienal, fâneața era cosită o singură dată pe an, iar producția
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
dată fiind răspândirea ei pe teritoriul comitatului, inclusiv în satele din jurul Marinului. Tabelele urbariale ale Marinului din perioada 1818-1848 relevă și preocupările sătenilor în perioada respectivă: producție de fân, cultura viței de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător, 71 - grădini, 206 - fâneață, 4 - vie nealtoită, 256 - pășune, 297 - păduri, 9 - păpuriș și 50 - terenuri neproductive. În
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
altă parte el (țăranul) băgă de seamă cum în vremea recoltatului creștea numărul celor care sub pretextul că aduc "îndrumări prețioase", plecau cu autoturismele încărcate cu: miei, putini cu brânză, saci cu cereale, etc. Totdeodată observă cum dispăreau: azi un porc și un vițel, mâine trei miei și două putini cu brânză, etc. Câte un țăran mai curajos îndrăznea să protesteze sau să ceară lămuriri legate de dispariția anumitor bunuri ale C.A.P.-ului, atunci era apostrofat cu: "Asta nu este
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
află și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri. Clima este temperat-continentală cu excese iarna sau vara. Satul fiind așezat pe coasta unui deal, casele sunt răsfirate și construite pe porțiunile de teren considerate de localnici ca fiind sigure contra
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
cu lut amestecat cu paie, iar acoperișul din rogoz sau paie; cei nevoiași, făceau bordeie în pământ, acoperit cu loazbe sau butuci peste care puneau, un strat gros de pământ. Pentru geamuri, nu era sticlă și se folosea, beșică de porc sau de bou. Mai apoi, a apărut hârtia de pus în geam, dar 24 coli de hârtie, costa cât un car de lemne. În casă se făcea un cuptor cu vatră și horn pentru pregătirea hranei pe timp rece iar
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
culturilor de grâu iar în anul agricol 2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail Kogălniceanu reprezintă o zonă cu potențial ridicat în sectorul zootehnic, această activitate desfășurându-se atât în cadrul organizat de tip ferme zootehnice (complexul de porci, complexul de berbecuți) cât și în gospodăriile populației și în mici asociații familiale. La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
celor două societăți agricole mai sunt familii ce dețin 1 sau 2 tractoare pe care le folosesc de regulă pentru lucrul terenurilor proprii. Deși populația este îmbătrânita, conform obiceiului și tradiției majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
apoi, eu nu am știut să înșel oamenii sau să fur. N-am pus mîna pe un păi de la altu’, că-i mare păcat și nu așa face un om. Mie mi-a furat cineva de aici, din sat, un porc. L-am descoperit cu poliția cîteva zile mai tîrziu, dar pînă la urmă n-am putut să-l las să intre la pușcărie. N-am vrut să-mi fac păcate cu el că trăim aici cu toții, așa că n-a mai
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]