18,422 matches
-
și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sentențioasă este criticabilă întrucât supralicitează excesiv rolul discursului în lumea socială, alunecând în absurda concluzie a lui J. Derrida cum că "totul este text". Luată literalmente, afirmația lui Derrida este în mod evident absurdă; înțeleasă ca metaforă, își pierde din pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm o cultivare pe care nu o va putea folosi, și dacă trezim în el pretenții și nevoi pe care locul său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 5). În complicitate cu educatorii clericali care aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și sistematicitatea cu care sunt identificați vinovații morali pentru crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document științific. Deloc gratuit, M. Shafir (2007) califică Raportul în categoria memoriei, conținutul său manifest moral respingându-i pretenția de apartenență la categoria operelor istoriografice. Acest prim paradox este complicat mai departe de faptul că, deși este formulat mai curând ca rechizitoriu (ridicând capete de acuzare, judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucru care ar duce la armonie socială); alianța cu Biserica Catolică; în 1929, au fost semnate acordurile de la Lateran prin care papa a fost recunoscut șeful Vaticanului, iar catolicismul religie de stat în Italia. politica externă expansionistă, în concordanță cu pretențiile de mare putere ale Italiei; Unii istorici susțin că fascismul nu a fost un stat tipic totalitar. Regimuri totalitare cu nuanțe fasciste au existat și în alte state: dictatura lui Salazar în Portugalia (1926-1974); dictatura generalului Franco în Spania (19391975
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
împărțită în două state: teritoriile cu populație majoritar hindusă au format India, cele cu majoritate musulmană au format statul Pakistan. De atunci, provincia Kashmir, împărțită între cele două state, reprezintă mărul de discordie, făcând obiectul unor conflicte armate. India are pretenții asupra provinciei din motive istorice și juridice, Pakistanul deoarece provincia este locuită în special de musulmani. Conflictul dintre Irlanda și Marea Britanie pentru Irlanda de Nord Irlanda ocupă circa 20% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sau probe de atletism, standardele de performanță minimale pe clase și sexe, sugestii și propuneri pe linia evaluării. Chiar dacă experiența didactică a autorilor a facilitat selecționarea și sistematizarea aspectelor specifice metodologiei și conținuturilor învățării exercițiilor de atletism, nu putem avea pretenția că, într-un domeniu atât de vast, am epuizat problematica cunoașterii modalităților de realizare a obiectivelor sistemului educațional cu privire la exercițiile de atletism sau deprinderile motrice specifice atletismului. Autorii I. ATLETISMUL SPORT COMPETIȚIONAL, ANSAMBLU DE DEPRINDERI ȘI PRICEPERI MOTRICE SPECIFICE ÎN
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ului nucleu și a celui la decizia școlii. Existența celui din urmă presupune și invită la inovație curriculară locală, la nivelul fiecărei catedre și a fiecărui cadru didactic. Pentru o mai bună înțelegere și utilizare a conținutului acestei lucrări, fără pretenția de a intra în domeniul altor discipline, considerăm necesar să prezentăm conținutul unor termeni implementați de reforma învățământului, termeni ce vor fi utilizați pe parcursul cărții. * curriculum este cuvânt cu etimologie grecească (cursă, alergare) are în pedagogie înțelesul de -V. De
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
principalul mijloc al educației fizice școlare. Capitolele destinate proiectării unităților de învățare cu conținuturi de atletism dorim a fi ghiduri metodologice cu caracter orientativ, exprimând o experiență de peste treizeci de ani în activitatea didactică “pe tărâmul atletismului”, fără să avem pretenția că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
totul și să-i atragem spre sala de spectacol mai ales pe aceia care au înclinații spre așa ceva, tocmai pentru a nu o lua pe căile amintite. E de datoria noastră să-i îndreptăm pe drumul cel bun, pentru că avem pretenția că avansăm spre o societate civilizată. În ce constă, în fapt, această inițiativă? Am dat posibilitatea, pentru o sumă simbolică, de numai 10.000 lei pentru clasele elementare și 20.000 lei pentru elevii de la licee, ca în timpul unui an
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cei care mă ascultă, dar eu am convingerea că ceea ce propun se încadrează, totuși, în limitele unei raționalități acceptabile. Sigur, înțelegând ideea că, în contemporaneitate mai ales, trebuie să acceptăm teza potrivit căreia funcționează mai multe tipuri de raționalitate și pretenția de a ne mișca numai în matricea raționalității de tip scientist științific, cred că trebuie puțin depășită sau privită cu anumită rezervă. Sunt oameni pentru care raționalitatea se împacă bine cu valorile afectivității, mă gândesc la cei care realizează un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sau nici nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te uiți atent la ea, e imposibil să nu observi că mai trebuie pus ceva și, în consecință, ești nemulțumit că nu s-a transferat din tine acea pretenție de expresie în care să te regăsești. Odată ieșită din atelier, ea te reprezintă și se întâmplă adesea să mă mai întâlnesc și cu lucrări de ale mele la care aș simți nevoia să mai lucrez, pentru că nu disting în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la managementul firmelor, altfel nu se va înțelege niciodată că un produs nu se poate vinde dacă nu are și un design pe măsură. E clar că nu putem avea o concurență cu Occidentul dacă nu ne ridicăm la nivelul pretențiilor lui. Or, acest lucru nu se poate face decât cu o bună cunoaștere de specialitate. Acum, la ceas de bilanț, care vă sunt neîmplinirile, în afară de cele deja semnalate? Sigur, am mari nemulțumiri, pentru că tot speram să fac lucruri importante, pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
semnalate? Sigur, am mari nemulțumiri, pentru că tot speram să fac lucruri importante, pe care le văd mereu în viitor. Din păcate, nu toate vor mai putea fi atinse, pentru că intervine oboseala, dar asta nu înseamnă că nu am viziuni ori pretenții asupra a ceea ce urmează să fac în viitor. Lucrurile nu se pot face bătând din palme. Ele presupun cheltuieli de viață, de ani, de zile. Trebuie să te împarți între atelier, școală, filială și alte preocupări. Acum mai există și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu atât mai mult cu cât în situații deosebite, cum era și acesta din 1683, precumpăneau și relațiile de rudenie. Faptul ne determină să estimăm că existau în acest timp la Umbrărești curți și case încăpătoare, în măsură să satisfacă pretențiile bătrânului voievod cu „aere de crai” (I. Neculce), mai ales că în acest timp el deținea și calitatea de hatman al Ucrainei. Casele și biserica din zid de la Umbrărești ar fi putut fi construite încă din prima jumătate a secolului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marelui logofăt Constantin Balș, însărcinat să clarifice situația, drept de stăpânire și pe părțile rămase urmașilor Corpăcești încă din 1687, „fiindcă și partea lor, ce să numești Tămășenii o cere dumneaei tot supt nume de Boziești”. Iar domnitorul îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o stăpâneau ei supt nume de Tămășeni, până în hotarul Trohăneștilor, moșia mănăstirii Dancului, și din apa Bârladului până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iazurile s-au deteriorat în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și nici nu se putea primejdui din cauza apei”. Pretenția boierului era ca arendașul să despăgubească pe proprietar, pentru deteriorarea iazului și a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din 3 octombrie 1763 „a lui Costache Conachi”, bunicul poetului de la Țigănești, de mai târziu; -hotarnica lui Costache Negrea (Costin) și Manolache Conache din 1771; -o măsurătoare din august 1725
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și încercarea autorităților românești de a înscrie un număr cât mai mic de locuitori, știut fiind că înregistrarea avea drept scop fixarea unor obligații materiale (bănești și alimentare) pentru armata rusească de ocupație, cuantumul dărilor stabilindu-se în raport de pretențiile ocupanților, dar, care, vrând-nevrând, trebuia să țină seama și de numărul locuitorilor ce urmau să fie impuși la plată. Așa se și explică măsura luată pentru refacerea catagarafiei, rezultând aceea nominală din 1774. În ea găsim înscrisă o populație cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici, în perioada veche, reluăm câteva date din actele ce atestă existența și funcționarea morilor umbrăreștene. În prealabil e bine să ne lămurim asupra expresiei documentare des uzitată, „parte din vadul morii”, fie că este vorba de vânzare, danie ori pretenție la așa ceva. Credem că termenul are două accepții și anume: 1) loc prielnic construirii unei mori, în apropierea sursei de apă numită în mod obligatoriu în document, loc ce semnifică o valoare; 2) loc unde deja este în funcțiune o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel puțin, nici pe dreptul natural, firesc, nici pe cel istoric, ci a fost consecința unor împrejurări social-economice și politice favorabile acelora ce dețineau pârghiile puterii în stat, respectiv politică, militară și juridică, în măsură să dea formă de legitimitate pretenției lor de a stăpâni. Acești factori de putere au folosit conjuncturile create din varii dificultăți puse în fața locuitorilor de rând (a nu se uita acel greu mare căzut asupra satului Torcești din timpul domniei lui Duca Vodă), au profitat de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]