19,086 matches
-
de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918. În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918. În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, "Sfatul Țării" a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții: Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, "Sfatul Țării" a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții: Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). Citirea
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, "Sfatul Țării" a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, "Sfatul Țării" a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia. La data de 27 noiembrie 1918
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Țării" a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat. În toamna anului 1919, au fost convocate alegeri parlamentare în Basarabia. Au fost aleși 90 de deputați și 35 de senatori. Pe 20 decembrie 1919, aceștia au votat, alături de reprezentanții altor regiuni românești, ratificarea Actelor Unirii
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
a autodizolvat. În toamna anului 1919, au fost convocate alegeri parlamentare în Basarabia. Au fost aleși 90 de deputați și 35 de senatori. Pe 20 decembrie 1919, aceștia au votat, alături de reprezentanții altor regiuni românești, ratificarea Actelor Unirii aprobate de "Sfatul Țării", de "Congresul Național din Transilvania" și de "Congresul Național din Bucovina". Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « "terorii roșii" » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
de "Congresul Național din Bucovina". Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « "terorii roșii" » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea. În acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor « Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
tenace, a reușită să primească ajutor și sprijin semnificativ de la Viorel Gârbaciu, directorul acestei instituții. Un pas important în dezvoltarea carierei l-a constituit întâlnirea din anul 2005 cu marea doamnă a cântecului popular mehedințean, Maria Răchiteanu - Voicescu, ale cărei sfaturi, încurajări și texte de cântece au ajutat-o semnificativ în debutul și formarea ca interpretă de muzică populară. Ulterior în 2006 a absolvit Școala Populară de Artă Tg.Jiu , secția canto muzică populară, între 2005 - 2007- fiind Referent-documentarist la Școala
Olguța Berbec () [Corola-website/Science/316008_a_317337]
-
duc să joc fotbal.”" Fiind elevă a Școlii Generale „I. G. Duca” din Petroșani, Patricia Vizitiu a fost îndrumată spre handbal de profesoara Elena Grecu, care i-a sugerat să se înscrie la Clubul Sportiv Școlar din oraș. Urmându-i sfatul, tânăra jucătoare s-a antrenat cu profesoara Edith Mileti, care a ajutat-o să se afirme în Lotul Național de junioare, în intervalul 2000-2005. Începând cu anul 2002 Vizitiu și-a făcut junioratul la echipa CSS Petroșani, ulterior fiind transferată
Patricia Vizitiu () [Corola-website/Science/316159_a_317488]
-
în stare bună până în 1949, an în care proprietarul Theodor Rosetti îi făcuse unele „mici reparații”. După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1949, conacul a fost naționalizat de stat și trecut în proprietatea D.G.A.S. Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al comunei Solești, pe baza Procesului verbal din 30-31 martie 1949. Clădirea a fost folosită în perioada 1949-1977 ca școala generală a satului, fiind relativ bine întreținută. Ținându-se cont de calitățile sale arhitecturale și memoriale, a fost inclus
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Péter tocmai ieșea din cameră când a văzut-o pe Éva”. În acest caz prefixul se plasează după verbul care exprimă acțiunea durativă. În propozițiile subordonate cu predicatul la imperativ, predicatul precede prefixul dacă verbul regent exprimă un îndemn, un sfat, o cerere, o propunere etc.: "Arra biztat, hogy vállaljam el a feladatot" „Mă îndeamnă să accept sarcina”, "Azt tanácsolja, hogy utazzam el" „Mă sfătuiește să plec în călătorie”, "Megkérhetem rá, hogy csukja be az ablakot?" „Pot să vă rog să
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
de valoare care acum se află în custodia Muzeului Mănăstirii Sinaia : Triodul, tălmacit de Inochentie și tipărit la Râmnic în anul 1731 ; 2 Penticostare, tipărite la București, în anul 1743, tălmăcite de Neofit ; Cazania tipărită la București în anul 1768 ; Sfaturi către Duhovnic, tipărită la București în anul 1799. Activități sociale au fost multe. Doar o parte din ele au fost consemnate în procesele verbale ale parohiei. Din puținele donații primite de Biserica Buna Vestire s-au dat ajutoare și celor
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
(n. 30 octombrie 1893, Cucioaia, Telenești - d. 22 februarie 1977, Simeria, Județul Hunedoara, România)- a fost un deputat în Sfatul Țării. Mandat între 7 februarie 1918 și 27 noiembrie 1918. Membru al comisiei bugetare. a obținut studii elementare în satul de baștină Cucioaia. A studiat ulterior la gimnaziul din Bălți împreună cu Anton Crihan și Dimitrie Cărăuș, unicii români băștinași, care
Dumitru Dron () [Corola-website/Science/320147_a_321476]
-
absolvă Institutul Politehnic din București, facultatea de construcții. În anul 1917 participă la organizarea Comitetului moldovenesc al soldaților frontului. În luna octombrie al anului 1917 participă la lucrările congresului soldaților moldoveni. Uniunea Social- democrată îl înaintezează deputat în Parlamentul basarabean "Sfatul Țării". La 28 iunie 1940 se evacuează la Iași, lucrează în transportul feroviar. După 22 iunie 1941 este mobilizat la restaurarea căii ferate Iași-Ungheni-Chișinău. Din anul 1944 locuiește la Sibiu, unde este devansat în serviciu din funcția de inspector în
Dumitru Dron () [Corola-website/Science/320147_a_321476]
-
detronat al Castiliei. În același an, pe 3 aprilie a reușit o victorie răsunătoare la Nájera, în nordul Castiliei. În anul 1370, Eduard a cucerit orașul Limoges. După această bătălie, în anul 1371 s-a îmbolnăvit. Bolnav si decăzut, la sfatul medicului s-a întors în Anglia, predându-i oficial tatălui său principatul pe care îl deținuse. Nu a avut succesori ca prinț de Aquitania. Deși era moștenitorul tronului, nu a devenit niciodata rege. În 1372 a fost alături de tatăl său
Eduard Prințul Negru () [Corola-website/Science/320160_a_321489]
-
Cardinalul de Bernis a scris în memoriile sale despre primul-ministru: Dacă onestitatea și bunele intenții ar fi fost suficiente pentru a această poziție importantă, ducele ar fi putut spera că va reuși, dar el nu are talent și adesea nici sfaturi bune." Acesta avea un temperament nestatornic și grăbit. S-a îmbogățit foarte mult (peste 20 de milioane de livre) datorită "sistemul de drept". Amanta ducelui, marchiza de Prie, a avut o mare influență asupra lui. Bourbon a abandonat o parte
Louis Henri de Bourbon, Duce de Bourbon, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/320170_a_321499]
-
Thomas a Kempis. A fost redactată la sfârșitul secolului al XIV-lea sau la începutul secolului al XV-lea, în limba latină medievală. Lucrarea este reprezentativă unei noi experiențe spirituale denumită "Devotio Moderna". În lucrare, sub forma simplă a unor sfaturi, autorul propune cititorului căi de "educare a sufletului pentru perfecționarea vieții de creștin, avându-l pe Hristos de model". "Urmarea lui Hristos" este una dintre lucrările care fac parte din literatura devoțională, fiind publicată în secolul al XV-lea. Textul
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
împotriva bulgarilor. Bizantinii au ridicat tabăra la Marcellae (lângă Karnobat), fortificându-l. Kardam a ajuns cu armata sa pe 20 iulie și a ocupat înălțimile vecine. După un timp Constantin al VI-a a dat ordinul de atac pe baza sfaturilor liniștitoare ale unui "fals profet". Dar forțele bizantine au rupt formațiile și, din nou, au fost învinși și au fugit, în timp ce Kardam a capturat cortul imperial și pe slujitorii împăratului (Bătălia de la Marcelae). După întoarcerea sa la Constantinopol, Constantin al
Kardam al Bulgariei () [Corola-website/Science/320231_a_321560]