18,450 matches
-
bombardamentelor. Azi orașul are 70,700 locuitori și este un port cu activitate complexă (de pescuit, comercial și de călătorii). Prin activitatea sa portul a dirijat și dezvoltarea industrială a orașului, astfel că astăzi în Calais există o importantă industrie textilă (dantele și țesături din fire și fibre sintetice, confecții), uzine chimice, metalurgice, electrotehnice și întreprinderi ale industriei alimentare). Intrarea în portul Calais are o adâncime de 7 m și o lărgime de peste 130 m. Portul situat în nordul orașului, în
Calais () [Corola-website/Science/297712_a_299041]
-
1,5 milioane tone. Intrările sunt dominate de oțeluri , lână, pastă de lemn, cherestea și hârtie, sulf, pirită, nitrați, sulfați, și diverse minereuri, amoniac, cărbune, vinuri și animale vii, iar la ieșiri se înregistrează mari cantități de fructe, verdețuri, produse textile, automobile, fier și grâu. Portul Calais este totodată și un port de pasageri, legat prin ferry-boat-uri cu portul Dover, prin care trec anual peste 1,5 milioane de persoane. În cadrul portului există un șantier de reparații navale care dispune de
Calais () [Corola-website/Science/297712_a_299041]
-
un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor țări mijlocii și mari din Europa precum Polonia, Franța, Germania și Spania. Datoria externă a României este relativ mică, reprezentând 20,3% din PIB. Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță secundară o au industriile farmaceutică, a mașinilor grele
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
aproape de răul Tejo. Alte monumente importante: Mănăstirea Jerónimos, Turnul Belém, etc. „Mănăstirea Jerónimos” și „Turnul Belém” din au fost înscrise în anul 1983 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cele mai importante industrii active în Lisabona sunt cele ale oțelului, textilă, chimică, ceramică, construcției de nave și a pescuitului. · se crede că Lisabona a fost întemeiata de către Fenicieni; · în sec. ÎI i.C. a fost ocupată de către Români; · în sec. V d.C. ocupată de către Vizigoți; · în anul 716 cucerita de către Mauri
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
economie concentrată în servicii. Se plasează pe al 9-lea loc mondial ca oraș care organizează congrese internaționale. Zona metropolitană a Lisabonei e foarte industrializata, mai ales în zona sud a râului Tejo. Industriile principale consista în rafinării petrolifere, industrie textilă, mecanică și siderurgica. Lisabona e un oraș cu o intensă viața culturală, fiind considerată unul din marile centre culturale europene. Din 1994, de când a fost capitală europeană a culturii, Lisabona găzduiește o mulțime de evenimente internaționale (Expo 98, Tenis World
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
metalurgia feroasă(fontă, oțel) și neferoasă(mai ales aluminiu și plumb), electronică, constr. navale(circa o treime din tonajul lăsat la apă), autovehicule(cel mai mare producător de autoturisme, fiind depășită doar de SUA), prelucrarea lemnului, petrochimie, celuloză și hârtie, textile, etc. Marile concentrări industriale sunt Keihin, Hanshin, Chukyo, Kitakyushu, dar ind. este bine reprezentată în mai toate centrele urbane. Cele mai importante companii sunt: Sony, Toshiba, Fujitsu, Nikon, Panasonic și Canon la producția de electronice; Toyota, Honda, Nissan și Mitsubishi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria ușoară are vechi tradiții în Marghita. Numeroase firme producătoare de confecții textile și încălțăminte, care oferă locuri de muncă pentru circa 4.000 de oameni din oraș și împrejurimi, lucrează cu parteneri din Italia, Germania și Franța. Un mare număr de bărbați muncesc în industria petrolului, la sondele și instalațiile din împrejurimile
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
36 (0,01%), romani 2.513 (0,61%), ucraineană 419 (0,1%), germană 19, turcă 19, rusă 159 (0,04%), italiană 20, greacă 16, armeană 3, idiș 16, altă limbă 52 (0.01%), nedeclarată 18.924 (4,59%). Industria confecțiilor textile din județul Botoșani este cea mai mare din țară, atât după numărul mare de angajați din sector, cât și al fabricilor existente. În anul 2014, în județ existau aproximativ 10.000 de oameni care lucrau în cele aproximativ 100 de
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
de la 10 la 800 de salariați. Prima fabrică de îmbrăcăminte a fost inaugurată pe 8 noiembrie 1948, după ce un grup de 30 de evrei stabiliți atunci în Botoșani a decis să pună bazele societății comerciale Republica. Pe timpul regimului comunist, industria textilă a cunoscut o nouă dezvoltare, Botoșaniul având două mari fabrici, fiecare cu peste 2.000 de oameni, una la Botoșani, iar cealaltă la Dorohoi, dar și o fabrică de țăsături cu peste 10.000 de angajați (Uzinele Textile Moldova) și
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
Comunității Energetice în 2010 care prevede integrarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale la piețele energetice regionale din Europa de Sud-Est. O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este industria ușoară. Această ramură industrială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor, articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul autohton, străin sau mixt. În
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc. Județul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru industria construcțiilor de
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Transilvaniei. Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier, plumb, mangan, aur, cupru, gaze naturale, sare și sulf. Ca industrie, Transilvania conține centre majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de fructe. În Transilvania, pe lângă români, locuiesc și alte comunități etnice importante: maghiari, germani, slovaci și țigani. Conform rapoartelor INSSE din 2009, orașele cele mai mari ale Transilvaniei
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
și măreția Bagdadului și vin aici în număr foarte mare, contribuind la dezvoltarea unor stiluri și chiar arte noi. Competiția cu obiectele de artă importate din China stimulează inventarea unor noi paste și glazuri ceramice (printre care glazura metalizată). Atelierele textile cunosc o dezvoltare fără precedent, se adoptă tehnici și repertorii decorative noi. Prosperitatea și fastul curții califale determină înființarea unor ateliere speciale (singular: "tirăz", ar.: طراز) pentru producerea veșmintelor somptuoase ale demnitarilor și ale familiilor lor. Hainele realizate aici constituiau
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
de universități, 247 biblioteci, Academia japoneză (1879), 185 de cinematografe, 2000 de temple, 160.000 de restaurante, 60.000 de taxiuri înregistrate. Din punct de vedere al ramurilor industriale, cele mai dezvoltate sunt: industria electronică, chimică, a cauciucului, a hârtiei, textilă, metalurgia feroasă, industria constucțiilor de mașini. Tokyo este deasemenea un foarte mare port la Oceanul Pacific, care comunică direct cu alt mare port, Yokohama. Funcția industrială a megalopolisului este enormă. Împreună cu Kawasaki și Yokohama formează așa-numita regiune Keihin, care are
Tōkyō () [Corola-website/Science/296902_a_298231]
-
locuitorilor sunt reformați (35,67%), cu minorități de romano-catolici (31,7%), ortodocși (18,85%), unitarieni (5,49%) și evanghelici-luterani (1,2%). Pentru 4,59% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale municipiului se desfășoară în industriile textilă și de confecții, a mobilei, a procesării laptelui și a cărnii, în domeniul comerțului și al serviciilor, precum și în turism. Municipiul Sfântu Gheorghe are două teatre (Teatrul „Andrei Mureșanu” și Teatrul „Tamási Áron”), o bibliotecă județeană (Biblioteca Județeană „Bod Péter
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
producția de lenjerie, fabrica „Aurora” (1923), care producea panglice de mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Bacău este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă orașele Onești și Dărmănești. După căderea comunismului, activitățile industriale principale cuprind: industria petrochimică, industria nutrițională, industria prelucrării lemnului și a hârtiei, industria textilă, indstria chimică, industria mecanică, industria aeronautică. Municipiul Bacău este punctul de intersecție între: Prin municipiul Bacău trec trenurile internaționale: Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt: Aeroportul Internațional George Enescu din Bacău deservește, pe lângă locuitorii
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Giurgiu se disting că activități cu pondere semnificativă, agricultura, industria și comerțul. În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, producția de energie electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile. În anul 1996 a luat ființă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafață de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
2011 și august 2012. Asasinarea prim-ministrului libanez Rafiq al-Hariri în 2005 de către agenții guvernamentali ai Siriei, au atras sancțiuni economice pentru Siria, iar producția și exportul de petrol au scăzut în consecință. Industria prelucrătoare este diversificată (produse alimentare și textile, televizoare, frigidere). Mari rafinării de petrol sunt în Baniyas și Homs. Agricultura, datorită condițiilor de mediu, nu are un rol important în economie, cu toate că aici lucrează 30% din populația activă, practicându-se în special pe câmpiile litorale, în depresiunile centrale
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
îi revine rolul de supraveghere, reglare și alimentare a mașinii și control al calității. Revoluția industrială a avut ca efect creșterea producției, dezvoltarea orașelor și a științei. Primul domeniu în care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă. Impactul social al revoluției industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, au apărut noi ramuri de producție, noi centre industriale, s-au impus relațiile economice capitaliste în fața celor feudale. De asemenea, apare clasa mijlocie, categorie ce beneficia de câștiguri
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.). Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții. Importante tradiții în domeniul construcțiilor, în care funcționează, în regim concurențial, 4 societăți private locale . Industria locală s-a dezvoltat în cea mai mare parte în anii comunismului
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968. Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile. Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
în centrele de olărit din Tășnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiționale, unelte folosite în atelierele meșteșugărești, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tășnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust și rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ștergare, așternuturi de pat, fețe de masă, fețe de pernă, costume populare tradiționale), prin gama larga de motive decorative utilizate în ornamentarea
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
din satele Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Floreșteni, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni și Ștefănești. Are o populație de 8.034 locuitori. Este situat în sud estul județului, industria fiind axată pe produse de utilizare locală: panificație, industrie forestiera, ateliere textile, prelucrarea produselor animaliere. Lipsa investițiilor străine este una dintre problemele acestei localități. Disponibilizările repetate au dus la încetarea activității multor societăți. Actualmente, aici mai funcționează Spitalul, Unitățile militare, Judecătoria și câteva mici societăți. Deși are o așezare plăcută, orașul este
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
penticostali (4,35%) și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria. Punctul Vamal, unul dintre cele
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]