182,621 matches
-
și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România: runda a III-a runda pierdută Eforturile Administrației de a trece de la o politică externă bilaterală la una multilaterală presupuneau ca Washingtonul să-și concentreze atenția asupra evenimentelor din Moscova și Beijing, lăsînd Bucureștiul pe planul doi. Bogdan era conștient de aceasta și se străduia din răsputeri să susțină cererea de acordare a Clauzei în fața reprezentanților de la Washington. În ultimii doi ani, necesitatea Clauzei se resimțea tot mai acut, din cauza lărgirii rapide a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
general Brejnev și ministrul sovietic al Agriculturii, Matskevici, Butz a aflat că pe sovietici îi interesează un acord pentru trei ani de achiziționare a unei cantități substanțiale de grîne și boabe de soia. La plecare, pe 12 aprilie, Butz a lăsat continuarea negocierilor pentru cereale pe seama delegației comerciale. El nu se aștepta să se încheie vreun acord înainte de întîlnirea la nivel înalt de la Moscova 1493. Richard Nixon a sosit, pe 20 mai, la aeroportul Vnukovo, din Moscova. Președintele spera ca întîlnirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
punct de vedere economic, proiectele comune inițiate în iulie 1544. Oricum, această apropiere diplomatică nu schimba cu nimic recent adoptata Lege a Apărării, care prevedea un "Război al întregului popor" în caz de atac extern. Invazia sovietică din Cehoslovacia își lăsase amprenta asupra Balcanilor. Atît Iugoslavia, cît și România își modernizau sistemul de apărare a teritoriului cerînd populației să participe la acțiuni de răzvrătire, sabotaj și spionaj, la demonstrații și greve împotriva oricărei țări care ar fi încercat să le invadeze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-au dovedit a fi zadarnice, așa încît Flanigan și Mills au stabilit să vadă mai întîi ce măsuri vor lua sovieticii în privința taxei pentru viza de ieșire 1565. Pe 17 martie, președintele i-a cerut personal lui Mills să lase deoparte taxele, pentru a se ocupa de comerț. Acesta a acceptat și a promis că va începe pe 1 mai audierile pentru legea comerțului 1566. Pe 19 martie, Nixon l-a desemnat pe reprezentantul special al comerțului, ambasadorul William Pearce
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 10 aprilie, Comitetul de Finanțe și-a încheiat audierile publice privind proiectul legii comerciale. Dîndu-și seama că nu se va putea realiza nimic pînă cînd Kissinger și Jackson nu vor fi ajuns la un compromis, președintele Long a mai lăsat un răstimp de aproape două luni pînă la momentul cînd Comitetul de Finanțe avea să înceapă analiza proiectului de lege1661. Acest interval era un cîștig pentru Kissinger, dar nu și pentru președinte. Pe 1 martie, cei mai apropiați consilieri ai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comitetul de Finanțe al Senatului a început să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari decît atunci cînd ei înșiși îi desemnează
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă, lui Nixon, asigurări speciale 1669. Conștienți de impasul în care se afla comerțul și emigrarea sovietică, Bogdan și Ceaușescu au încercat să readucă în discuție problema "Clauzei națiunii celei mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțul 1738. La dezbaterile din decembrie 1964, pe tema Legii comerciale, Senatul a aprobat un "amendament tehnic" la Paragraful 409, care îl supunea aceleiași derogări ca și în cazul Paragrafului 402. Helms era furios pe colegii săi: "în Senat, politețea lasă atît de mult de dorit încît nici măcar n-am fost informat asupra măsurilor propuse". Senatorii ultraconservatori priveau întreaga chestiune a emigrării și Paragraful 409 ca pe o problemă morală. Făcînd această derogare, Ford "a picat" la "primul test de autoritate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CPEI era o creație republicană și în al doilea rînd, opinia generală era aceea că CPEI nu mai este util. Prin statutul formulat în 1972, organizația avea să fie validă pînă pe 30 septembrie 1977 și noua Administrație voia să lase CPEI-ul să-și înceteze activitatea de bunăvoie. Între timp, președintele l-a numit pe Gus Weiss în funcția de director general interimar al CPEI1907. Pe 15 septembrie, Comisia pentru Politică Economică Internațională și Comerț a Camerei Reprezentanților și-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plîngere împotriva României. Cel mai remarcabil caz de la audierile din 1978 a fost cel al lui John Tudor, care susținea că guvernul român îi naționalizase moștenirea. Pe 9 iunie 1944, Constantin Orghidan și-a întocmit ultimul testament, prin care îi lăsa toată averea lui Ion Ungureanu, care, la emigrarea în Statele Unite și-a schimbat numele în John Tudor. În testament se stabilea clar că Tudor moștenea o vastă colecție de monede vechi. Departamentul de Stat intervenise de cîțiva ani pentru Tudor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlul personal pe care-l avea asupra României 1967. Cum opoziția față de "cultul personalității" lui Ceaușescu era din ce în ce mai puternică, ce mod mai bun avea președintele de a-și întări autoritatea decît să-i dea peste nas Moscovei și să-i lase pe sovietici să devină ținta nemulțumirilor românilor 1968? Mai mult decît atît, încordarea crescîndă dintre Moscova și Beijing îi oferea lui Ceaușescu ocazia de a supăra conducerea de la Moscova fără a se teme de consecințe. Spiritele aveau să se calmeze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Secrete din România. Aceștia îl speriaseră și Apostoliu se temea ca aceștia să nu le facă vreun rău membrilor din România ai familiilor greviștilor. Vanik i-a spus că nu-i poate asigura protecția poliției, dar a acceptat să-l lase să-și expună pledoaria în scris, în mod confidențial. Apostoliu a refuzat, pentru că învățase de la "fondatorii americani" că trebuie să pledezi cu voce tare pentru drepturile omului. Însă, dat fiind că acesta își făcea în continuare griji pentru siguranța sa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în scris, în mod confidențial. Apostoliu a refuzat, pentru că învățase de la "fondatorii americani" că trebuie să pledezi cu voce tare pentru drepturile omului. Însă, dat fiind că acesta își făcea în continuare griji pentru siguranța sa, Vanik nu l-a lăsat să ia cuvîntul, deoarece nu avea cum să-i protejeze pe Apostoliu, pe colegii lui de grevă și familiile acestora din România 2000. La sfîrșitul zilei tot mai rămăseseră cîteva persoane care voiau să pledeze în favoarea scutirii României și a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să joace un rol mai puțin activ. Își dorea, de asemenea, ca secretarul de stat să educe publicul american în privința politicii externe 2052. Carter l-a ales pe Vance pentru că era inteligent, cinstit, avea o judecată limpede și nu se lăsa prea ușor descumpănit, iar pe Zbigniev Brzezinski l-a desemnat în funcția de consilier pentru securitatea națională fiindcă era isteț, deschis și sincer și era dispus să "joace rolul paratrăsnetului să ia asupra lui hotărîrile nepopulare ale altora"2053. Carter
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cotidianul norvegian "Afterposten", președintele român a criticat importanța pe care o dădeau americanii libertății de emigrare. Nimeni nu poate avea un viitor mai fericit în altă parte decît acasă. De aceea, noi nu am încurajat tendința unora de a se lăsa ademeniți de promisiuni amăgitoare. Noi considerăm că această poziție exprimă, de fapt, caracterul umanitar al politicii noastre de apărare a dreptului fiecărui om de a fi într-adevăr liber, de a-și făuri o viață fericită în locul în care s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
taxa pentru învățămînt cu scopul de a o retrage. El știa că Washingtonul avea să critice decretul, exercitînd presiuni asupra Bucureștiului. Congresul avea să amenințe guvernul român cu suspendarea Clauzei în cazul aplicării decretului. În consecință, Ceaușescu putea anula decretul, lăsînd Statele Unite să creadă că reînnoirea Clauzei ar fi putut influența politica internă a României. Acest mod de gîndire avea să încurajeze Congresul să facă exact ceea ce voia Ceaușescu, și anume să sprijine derogarea solicitată de președinte și să reînnoiască "Clauza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
valută. Congresul și derogarea din 1983 Pe 3 iunie 1983, președintele Reagan a trimis Congresului recomandarea de derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. Era dispus să acorde din nou României "Clauza națiunii celei mai favorizate", deoarece Bucureștiul lăsase aproape 20.000 de persoane să emigreze în 1982. Mai mult decît atît, președintele Ceaușescu îl asigurase că România "nu va impune rambursarea cheltuielilor pentru învățămînt către stat ca o condiție a emigrării" și nu va crea alte piedici economice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care puteau intra în Statele Unite. În 1982, acest număr era de 2.300, iar în 1983, legea prevedea un maximum de 1.300. Numărul mare de cazuri nerezolvate, la care se adăugau insistențele repetate ale Americii ca Bucureștiul "să-și lase oamenii să plece" făceau ca programul de Prelucrare într-o a treia țară să fie ineficient. În septembrie 1982, Washingtonul a eliminat legătura cu Roma. După spusele lui Burkhalter, la ora aceea, Statele Unite foloseau numai un singur program normativ, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Într-un interviu acordat ziarului "Washington Post", el le-a spus reporterilor că prin modul în care tratează problema drepturilor omului, Bucureștiul "își bate joc de obiectivele declarate ale politicii SUA". De pildă, cînd Ceaușescu a suspendat taxa pentru învățămînt, lăsînd sute de români să emigreze, majoritatea celor care au primit vize de ieșire nu aveau dreptul să intre în Statele Unite. "Ceaușescu a fost mai deștept ca noi"2305. În încheierea interviului, el i-a acuzat pe subsecretarul de stat Lawrence
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anului precedent, dar părintele nu putea să facă deplasări și se afla, practic, sub arest la domiciliu. Dole a pomenit și despre cazul lui Dorin Tudoran, un scriitor important, care protesta prin greva foamei împotriva refuzului guvernului de a-l lăsa să emigreze, împreună cu familia. Ceaușescu a contracarat cererile lui Dole impunîndu-și și el o pretenție. El dorea ca Statele Unite să-și urgenteze procedurile de prelucrare a dosarelor de emigrare. Bucureștiul le acordase vize de ieșire cîtorva mii de români care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că America ia "în serios legătura" dintre Clauză, pe de o parte și drepturile omului și emigrarea, pe de cealaltă 2463. El a citat dintr-un articol recent, scris de Mihai Botez, un disident român pe care Bucureștiul nu-l lăsa să emigreze. Botez arăta că prin "Clauza națiunii celei mai favorizate", "Occidentul a dovedit că s-a asociat cu cea mai incompetentă, înapoiată și jignitoare formă a comunismului"2464. Armstrong nu intenționa să permită continuarea acestei asocieri. În fruntea opoziției
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a anunțat o mărire cu 10% a salariului de bază, între vara anului 1988 și 1990. A promis, de asemenea, furnizarea unor cantități mai mari de carne și bunuri de consum 2494. Smith, membru al Camerei Reprezentanților, nu și-a lăsat colegii din Congres să treacă cu vederea demonstrația de la Brașov. Pe 15 decembrie, el le-a prezentat acestora o descriere expresivă, chiar dacă exagerată, a incidentului. "Mii de români și românce... au riscat să fie concediați și arestați, protestînd în mod
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
germană și maghiară. Planul lui Ceaușescu părea încă un pas în efortul de a distruge ceea ce mai rămăsese din cultura germană și maghiară. Budapesta era cea mai sensibilă la planul de "sistematizare", avînd în vedere că relațiile ei cu Bucureștiul lăsau, în continuare, de dorit. Cetățenii de origine maghiară fugeau cu miile în Ungaria, pentru a se stabili definitiv acolo. Situația devenise, într-adevăr, tensionată, cînd Ungaria a autorizat o demonstrație antiromânească neoficială de anvergură, la Budapesta, pe 27 iunie 19882516
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiul. Pe 3 iunie, Reagan a prezentat Congresului cererea anuală de derogare. Însă, în acest an, pentru prima dată după 1975, România nu era inclusă în această listă. Referindu-se la această țară, președintele și-a anunțat intenția de a lăsa derogarea să expire 2524. La sfîrșitul lunii, acesta a emis o proclamație prin care stabilea că începînd de pe 3 iulie, importurile românești, inclusiv cele aflate încă în depozite nu mai pot beneficia de "Clauza națiunii celei mai favorizate"2525. Relațiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ținea, chiar și pentru Nixon, de contextul relațiilor sovieto-americane postbelice. Încă de la începutul primului mandat al lui Nixon, Moscova a supravegheat îndeaproape eforturile lui Ceaușescu și ale lui Bogdan de a asigura României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Kremlinul a lăsat, cum s-ar zice, Bucureștiul să sondeze terenul. La momentul oportun, Brejnev a intrat și el în joc și astfel, în 1972, Moscova a încheiat un acord comercial cu Washingtonul, care i-a promis mult-dorita Clauză. Intrarea bruscă a Moscovei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]