KorAP: Find »[drukola/base=colaborator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...728 729 730 ...750 >

18,737 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a fost secretarul științific al Comitetului de Direcție al revistei, asigurând încă de la primul număr unitatea deplină a viziunii colaboratorilor principali asupra ei366. Tot el a alcătuit sumarul pentru fiecare număr 367, afișele de publicitate 368 și a adus noi colaboratori prin atragerea preoților din arhidieceză, dar și din alte dieceze din țară. După trei ani de apariție, arhiepiscopul Netzhammmer nota în jurnalul său în data de 6 noiembrie 1914 următoarele: "Zilele acestea a ajuns să fie expediat ultimul număr din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în jurnalul său în data de 6 noiembrie 1914 următoarele: "Zilele acestea a ajuns să fie expediat ultimul număr din cel de-al treilea an de apariție al revistei noastre românești, Revista Catolică. În fond, este de mirare că, cu colaboratorii noștri puțini și foarte ocupați în altă parte, scoatem în fiecare an un volum de 540 pagini. Acest lucru este posibil numai pentru că canonicul Auner, parohul unit Bălan, politicianul Teodorian Carada, scriitorul Karalevskij de la Roma si alții contribuie cu toată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
izbucnirea Primului Război Mondial, colaborarea lui Karalevskij la revista catolică a fost pusă în dificultate, deoarece existau date fixe pentru apariția revistei, iar materialele trimise de la Roma ajungeau cu mici întârzieri cauzate de poștă(totuși, soseau la timp pentru publicare 378). Dintre colaboratorii Revistei Catolice, mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndelungată de timp. Pentru persoanele particulare, prețul unui abonament se ridica la 100 lei/an, iar pentru instituții, abonamentul costa 300 lei/an. Inițial, ziarul apărea o dată la două săptămâni 391, însă în urma eforturilor depuse de către redactorul responsabil și de colaboratori (inclusiv un efort financiar), începând cu anul al II-lea al publicării, se tipărea săptămânal 392. Încă de la apariție, acesta a fost pus sub protecția Sf. Bernadeta, lucru menționat pe prima pagină a fiecărui număr: "Sfânta Bernadeta protectoarea noastră"393

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
morala creștină. A treia pagină conținea știri din întreaga lume catolică, dar și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph D'Ester, pagina a doua de episcopul R. Netzhammer iar paginile trei și patru de monseniorul Auner, care era redactorul și administratorul revistei 428. Un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru a promova și prezenta revista 465. Ea avea un format mic și cuprindea în paginile sale poezii, comentarii teologice, știri interne și externe, corespondență și diverse articole referitoare la viziunea Bisericii Catolice asupra evoluției societății. Printre cei mai importanți colaboratori s-au numărat: arhiepiscopul Raymund Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Netzhammer, arhiepiscopul Alexandru Cisar, episcopul Anton Durcovici, pr. J. D. Ester, Șt. T. Iovanelli, G. Muller. După 1925, arhiepiscopul Cisar a revenit la București și a publicat numeroase cuvântări și predici în paginile acestei gazete, fiind unul din principalii ei colaboratori. Ca și revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt și Jugenfreund a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor au fost scrise în această limbă, însă au existat și materiale redactate în limba română și franceză. Revista Jugenfreund a apărut sub

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut un caracter educativ, ele vizând,așa cum am arătat,în principal tinerii 482. Revista s-a tipărit până la instaurarea regimului comunist, când, din cauza noilor realități politice și sociale, toate publicațiile catolice au fost desființate. II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din București Oamenii bisericii au avut o contribuție însemnată la dezvoltarea presei catolice din România, care a evoluat și datorită unor clerici care au făcut din apostolatul în presă, misiunea lor principală. Oferim în continuare câteva date

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apostolatul în presă, misiunea lor principală. Oferim în continuare câteva date din viața celor mai importanți dintre ei, sintetizând în același timp activitatea lor publicistică. Carol Auner. A fost redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt și unul dintre cei mai importanți colaboratori ai Revistei catolice. S-a implicat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din România. S-a născut la 18 octombrie 1865 la Viena, fiind botezat cu numele Carolus Borronaeus. Tatăl său a fost Johann Nepomuk Auner, de profesie croitor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la vârsta de 68 de ani la București, pe data de 30 decembrie 1932, iar pe 2 ianuarie 1933 a fost înmormântat în cimitirul Belu Catolic din capitală 490. Despre Carol Auner a apărut un articol scris de fostul său colaborator Șt. Dumitrescu, la data de 12 ianuarie 1933 în ziarul bucureștean Epoca, în care erau evocate personalitatea și meritele sale în dezvoltarea vieții catolice din episcopia de București(și nu numai), sub toate aspectele 491. Opera științifică a monseniorul Auner

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la catolicismul din România, în special despre primele episcopate catolice românești. Considerat ca fiind cel mai important istoric catolic provenit din diecezele de București și Iași495, studiile sale rămân o sursă des utilizată în cercetarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
provenit din diecezele de București și Iași495, studiile sale rămân o sursă des utilizată în cercetarea istoriei catolicismului din România; acest fapt se datorează folosirii cu predilecție a documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ei în două ediții diferite: una pe hârtie obișnuită, iar cealaltă pe hârtie de lux, destinată în special cititorilor din străinătate 573. Încurajările primite și acceptarea publicației de către mulți credincioși din Moldova i-au susținut pe redactorul ei și pe colaboratorii acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni. Un articol din mai 1915 oferea informații despre modul cum s-a lucrat în tipografie despre efortul depus ca cititorii să primească lunar revista. Numărul colaboratorilor a crescut constant de la an la an. Dacă în primul an al publicației 80% din materiale erau scrise de Anton Gabor, cu timpul s-au mai adăugat alți colaboratori: Nicolaie Cancel, Ioan Ferenț, Romuald Souran și alții. Din august 1916

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tipografie despre efortul depus ca cititorii să primească lunar revista. Numărul colaboratorilor a crescut constant de la an la an. Dacă în primul an al publicației 80% din materiale erau scrise de Anton Gabor, cu timpul s-au mai adăugat alți colaboratori: Nicolaie Cancel, Ioan Ferenț, Romuald Souran și alții. Din august 1916 până în ianuarie 1919, revista și-a sistat activitatea din cauza intrării României în război. În toată această perioadă până la întrerupere, ea și-a informat cititorii despre evenimentele importante care s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
extern, au mai fost tratate diferite probleme de morală și teologie, au fost oferite exemple din Viețile Sfinților, s-au publicat cântece și poezii religioase. După Marea Unire din 1 decembrie 1918, revista și-a reluat activitatea. Au apărut noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Primul număr din anul 1927 al revistei a fost tipărit în noul sediu al "Institutului Presa Bună". Hârtia era de o calitate mai bună, iar copertă avea ilustrații ce demonstrau o lărgire a ariei de preocupări a redactorului și a colaboratorilor revistei. În următoarele numere au apărut anunțuri cu noua tipografie, în scopul de a face reclamă pentru executarea diverselor comenzi. Pentru suplimentarea veniturilor, au fost publicate și reclame, afișe publicitare cu diferite magazine și ateliere din Moldova. Mesajele constante transmise

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndemână credinciosul era considerată o datorie de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se edita un calendar ce cuprindea motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul 1930 de exemplu, existau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
evenimentele din cadrul Bisericii Catolice, petrecute însă la Vatican. Anul 1940 a adus o serie de articole ce dezbăteau problema ecumenică, deși în România cultele se ignorau reciproc (asta în cel mai bun caz). În ianuarie 1940 a decedat un important colaborator al revistei: Felix Wiercinski. Dacă pe parcursul Marelui Război revista și-a încetat activitatea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ea s-a dezvoltat, datorită redactorului preot Dumitru Herghelegiu. În această perioadă, publicația și-a sporit numărul de pagini, iar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
date de șeful misiunii franciscane precizau clar direcția de dezvoltare a publicației Viața, astfel încât ea s-a adresat în mare parte altui public și nu a fost în concurență cu revista de la Iași. Indicațiile oferite au fost urmate întocmai de colaboratorii revistei, chiar dacă au privit uneori cu invidie stilul mai stiințific și mai teologic al revistei de la Iași672. Revista Viața a expus o teologie practică, pe înțelesul țăranilor, mergând ușor la inima creștinului de la țară. Publicul vizat de această publicație a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Se povestea apoi de când are omul un înger păzitor și cât ajutor oferă acesta persoanei pe care o ocrotește. Din cauza sistemului deficitar al promovării și al plății abonamentului, revista Viața a întâmpinat numeroase probleme financiare, care i-au făcut pe colaboratori să își exprime îngrijorarea: "Avem în Moldova câteva reviste catolice redactate pentru popor și pe pragul minim de 50-70 lei poți avea toate numerele ce apar în fiecare lună din an"696. După 14 ani de apariție, tirajul revistei a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu un nivel calitativ ridicat. Acest lucru nu s-a datorat originalității colaboratorilor, ci mai ales capacității lor de traducători și prelucrători ai unor articole și cărți publicate în Occident. Majoritatea articolelor erau redactate de parohul Cipolloni, care a realizat numeroase traduceri 718. Buletinul s-a adresat populației catolice române din Galați, dar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
probleme de teologie, dar explicau și învățăturile biblice. Numeroase materiale nu au fost originale, ci reprezentau doar traduceri din operele unor teologi occidentali; însă toate au avut un rol important în educarea credincioșilor catolici. II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași loan Ferenț S-a născut în comuna Dărmănești (Bacău). A studiat la școala primară din localitate, apoi a fost elev al seminarului din Iași. În 1906 a fost trimis la Innsbruck (Austria) pentru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
numit aici profesor de limbă română și religie (această ultimă disciplină o mai predase și la Institutul "Notre Dame" din Iași745). În 1908 a vrut să înființeze o publicație: Foaia catolică, dar nu a reușit. A fost însă un devotat colaborator al celor două reviste locale care au apărut la Iași746. A conceput mai multe cărți religioase foarte importante: Catehismul mic (Iași, 1885); Catehism (Iași, 1885); Călăuza creștinului (Iași, 1885); Istoria sacră prescurtare după Schuster Mey (Iași, 1887); Catehismul catolic cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ulderic Cipolloni S-a născut la 10 mai 1868, în localitatea Recinetti din Italia. După absolvirea studiilor în seminariile franciscane din Italia, a fost sfințit preot în 1892; în anul următor, a venit misionar în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și superior provincial al preoților franciscani. Începând cu anul 1913, a devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]