18,834 matches
-
al operculului și pe cap deasupra operculului. Pieptul și istmul sunt nude, fără solzi, cu excepția unei dungi solzoase situată median, care ajunge până în dreptul marginii anterioare a înotătoarelor ventrale, și a unei mici insule solzoase, aflată în mijlocul regiunii pectorale. Linia laterală este completă, aproape dreaptă, și se prelungește puțin și pe baza înotătoarei caudale. Pe linia laterală se află 58-68 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 8—9
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
dungi solzoase situată median, care ajunge până în dreptul marginii anterioare a înotătoarelor ventrale, și a unei mici insule solzoase, aflată în mijlocul regiunii pectorale. Linia laterală este completă, aproape dreaptă, și se prelungește puțin și pe baza înotătoarei caudale. Pe linia laterală se află 58-68 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 8—9. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 7. Aceasta
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
a unei mici insule solzoase, aflată în mijlocul regiunii pectorale. Linia laterală este completă, aproape dreaptă, și se prelungește puțin și pe baza înotătoarei caudale. Pe linia laterală se află 58-68 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 8—9. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 7. Aceasta se poate reda prin formula 58 (8—9/7) 68. Marginea posterioară a osului
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
se prelungește puțin și pe baza înotătoarei caudale. Pe linia laterală se află 58-68 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 8—9. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 7. Aceasta se poate reda prin formula 58 (8—9/7) 68. Marginea posterioară a osului preopercular este netedă, nezimțuită. Osul opercular, fără țepi ascuțiți, are în partea posterioară două prelungiri obtuze
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mici și caduci. Spatele este aproape drept, iar abdomenul este arcuit, în formă de muchie de sabie, de unde i se trage și numele de sabiță. Capul este scurt, cu gura mică dispusă superior. Buzele sunt înguste
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu alevinii de pești fitofagi aduși din China. Poate trăi 5 ani. Are corpul alungit și gros, aproximativ cilindric, slab comprimat lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală sunt scurte, cu marginile convexe
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu alevinii de pești fitofagi aduși din China. Poate trăi 5 ani. Are corpul alungit și gros, aproximativ cilindric, slab comprimat lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală sunt scurte, cu marginile convexe, lipsite de radii țepoase. Înotătoarea caudală adânc bifurcată cu
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
din China. Poate trăi 5 ani. Are corpul alungit și gros, aproximativ cilindric, slab comprimat lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală și anală sunt scurte, cu marginile convexe, lipsite de radii țepoase. Înotătoarea caudală adânc bifurcată cu lobi egali, rotunjiți. Coloritul corpului cenușiu sau sur-galben pe spate, laturile argintii cu câte o dungă
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
cu trei rezalite la fațada principală, aliniată la linia roșie a străzii, cărora le corespund corpuri de clădire la fațada posterioară. Fațada este simetrică, cu 23 de axe compoziționale, dintre care cinci revin la partea centrală, câte trei la rezalitele laterale și central, cu o dispoziție echidistantă. Partea centrală se evidențiază prin forma în arc a ferestrelor, cu intrarea în axa de simetrie, umbrită de o copertină metalică, rezalit dominat de un atic plin cu partea centrală curbă. Rezalitele laterale, mărginite
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
rezalitele laterale și central, cu o dispoziție echidistantă. Partea centrală se evidențiază prin forma în arc a ferestrelor, cu intrarea în axa de simetrie, umbrită de o copertină metalică, rezalit dominat de un atic plin cu partea centrală curbă. Rezalitele laterale, mărginite de pilaștri cu bosaje orizontale, sunt finisate de câte un parapet plin. Ferestrele în segment de cerc, sunt conturate de ancadramente (cu evidențierea bolțarilor centrali), care fac corp comun cu consolele plitelor de pervaz. Stilul arhitectural este eclectic. Restaurarea
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
Un este un dovleac sculptat manual, adoperat în mod tradițional în țările anglo-saxone în timpul Halloween-ului. O dată ce s-a tăiat partea de sus a dovleacul pentru a forma un capac, și scoasă pulpa interioară, se poate sculpta pe părțile laterale o față monstruosă sau una comică. Pentru a crea efectul de lanternă, se poate poziționa o sursă de lumină, de obicei o lumânare, în interiorul dovleacului. , înainte de descoperirea Americii, se făcea dintr-un nap de mari dimensiuni. Din moment ce această tradiție a
Jack-o'-lantern () [Corola-website/Science/337021_a_338350]
-
cu vârfuri înalte, de peste 1900 m și 2000 m (Hovârla — 2061 m, în alt sistem de coordonate — 2058 m), — 1998 m, — 2016 m, — 2022 m), iar șaua dintre ele nu coboară sub 1750 m Din creasta principală se ramifică pinteni laterali relativ scurți. În contrast cu lanțurile muntoase aproape drepte (resturile unei ), marginea Muntelui Negru este tăiată de văi înguste și abrupte, cu căderi de până la 1000 m. Aceasta este o caracteristică a Muntelui Negru, care îl deosebește de alte părți ale Carpaților
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
km). Pe urmele fostei glaciațiuni au rămas căldări — circuri glaciare, cu maluri abrupte, de multe ori cu margini stâncoase și deschideri largi, uneori umplând lacuri (sub Gutinul Tomnatic se află ); văile au declinații inegale (uneori cascade, de exemplu ), și morene laterale și terminale. Marginea Muntelui Negru este acoperită cu păduri. La marginea de nord în dealurile de la poalele masivului, cresc păduri de fag (până la 1300 m), și mai sus — brad (exclusiv până la 1600 m); în marginea de sud este foarte răspândit
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
mm, rareori de câțiva milimetri. Gură este armata cu un stilet (stoma transformată într-un stomatostilet) protractil caracteristic. Esofagul în zona corpului prezintă un bulb median (valvular sau nevalvular) și unul bazal posterior în regiunea posterioara (istmul), glandulara. Canalul excretor lateral este limitat la o singură coardă hipodermica. Majoritatea reprezentanților acestui ordin sunt paraziți pe plante (fitoparaziți) și într-o măsură redusă sunt forme foretice sau endoparazite la insecte. Cele mai des întâlnite specii din acest ordin sunt "Anguina tritici" (parazitează
Tilenchide () [Corola-website/Science/337450_a_338779]
-
indicatorul luminos din bord pentru ajustarea înălțimii, precum și finisajele furniruite din lemn de nuc, folosite pentru bord și consolă. Restul gamei W116 era finisată cu furnir Zebrano. Gamei 6. 9 îi lipseau finisajele de lux precum acționarea electrică a oglinzilor laterale sau a scaunelor din față, dar dispunea de opțiuni precum încălzirea banchetei din spate sau scaune cu design ortopedic. Cumpărătorii din afara Americii de Nord, dispuneau si de opțiuni precum stropitori și stergătoare pentru faruri, și/sau faruri cu un sistem de curățare
Mercedes-Benz W116 () [Corola-website/Science/337467_a_338796]
-
în trei variante în funcție de natură producției. Pereții sunt căptușiți cu lambriuri de lemn de esențe nobile și decorați cu creațiile plastice ale lui György Jovánovics. Deasupra podiului este montat un reflector acustic (canopy) de 40 de tone iar în pereții laterali sunt montate 58 de paravane mobile ale nișelor de rezonanță de 4 și 8 tone; toate acestea, asigură adaptarea acustică a sălii în funcție de specificul concertului care se interpretează. Instalațiile și dotările acustice de nivel mondial au fost proiectate și executate
Palatul Artelor din Budapesta () [Corola-website/Science/328422_a_329751]
-
10°C - 18°C și cu fundul nisipos, în care își petrece ascunsă majoritatea timpului . Nisiparița poate ajunge, ca lungime, până la 12 cm femela și 10,5 cm masculul. Are corpul cilindric, pielea este subțire, aproape transparentă. Pe spate și laterale este colorată în tonuri de la maro până la galben cu pete brun închise iar pe partea abdominală este alb-gălbui cu reflexii argintii. Capul este ascuțit, cu gura mică și șase mustăți lungi. Prezintă un spin frontal lung și subțire cu două
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
variază de la pal spre verde întunecat, gri, cafeniu, roșcat sau negru, cu o dungă întunecată de la ochi spre regiunea axială, de asemenea cu o dungă pală sau verge îngustă de-a lungul regiunii vertebrale, iar uneori cu linii sau pete laterale mai largi. Suprafața ventrală este netedă, cu pete mici de culoare neagră pe un fon de alb. Sacii vocali ai masculilor se extind pe o jumătate din suprafața ventrală a corpului și se umflă aprope cât dimensiunea corpului în timpul vocalizării
Microbatrachella capensis () [Corola-website/Science/328503_a_329832]
-
monitorizată constant. Există, de asemenea, un mic zid clopotnița (campanile a vela) în stil gotic, vizibil din Campo Sânto Stefano. Multiplele conflicte cu localnicii i-au determinat pe călugări să realizeze o orientare particulară a clădirii, care are partea să laterală și nu fațadă în Campo Sânto Stefano. Din același motiv absida bisericii este construită pe un pod sub care trece Rio del Santissimo di Sânto Stefano. Plafonul bisericii are o structură în formă de chila de navă, fiind susținut de
Biserica Sfântul Ștefan din Veneția () [Corola-website/Science/333449_a_334778]
-
Ea este considerată una dintre cele mai importante capele renascentiste timpurii din Veneția. Nu se cunoaște cine a proiectat capelă, deși ea este cel mai adesea atribuită arhitectului Mauro Codussi. În același timp, a fost adăugat un portic pe fațada laterală a bisericii și s-a construit o sacristie. Aceste modificări au fost, de asemenea, supravegheate de Codussi. La mijlocul secolului al XVI-lea biserică i-a adăpostit pentru o scurtă perioadă pe Catecumeni, o fraternitate venețiana pentru cei care doreau să
Biserica Sfinții Apostoli din Veneția () [Corola-website/Science/333448_a_334777]
-
Palatul venețian Pisani Gritti este situat în sestiere Sân Marco, cu vedere la Canal Grande, vizavi de Bazilica Santa Maria della Salute. Partea laterală stânga da înspre Campo del Traghetto, pe unde se ajunge la biserică Santa Maria del Giglio. Palatul datează din secolul al XIV-lea, când a fost proiectat că o clădire cu trei etaje. Fațadă dinspre Campo del Traghetto este rezultatul
Palatul Pisani Gritti () [Corola-website/Science/333461_a_334790]
-
cu patru etaje, cu un parter foarte jos și cu trei etaje mai dezvoltate, toate în stil gotic, cărora le sunt caracteristice deschiderile cu arcade ascuțite. Cele două etaje centrale conțin patru ferestre monofore bine distribuite și simetrice față de părțile laterale și în centru o deschidere pentaforă elegantă, având deci un total de nouă ferestre pe etaj. Al treilea etaj este diferit, ulterior (circa 1890), care, chiar dacă urmează stilul gotic al celor două etaje de mai jos, este vizibil neogotica: în loc de
Palatul Pisani Gritti () [Corola-website/Science/333461_a_334790]
-
biserică a fost redusă la rangul de biserică vicariala așa cum este și astăzi.. În ciuda dimensiunilor sale deloc neglijabile, biserica Sf. Bartolomeu se observă cu greutate, deoarece este înghesuita de clădiri pe toate cele patru laturi și doar campanila și intrarea laterală pot fi vizibile dinspre Campo Sân Bartolomeo. Edificiul este format dintr-o singură navă, cu o cupola la intersecția acesteia cu transeptul. Albrecht Dürer (cu "Sărbătoarea Rozariului") și Sebastiano del Piombo au executat ambii lucrări de artă pentru biserică ce
Biserica Sfântul Bartolomeu din Veneția () [Corola-website/Science/333472_a_334801]
-
un aspect rustic de secol al XVII-lea, cu un portal central către apă inclus într-o serliană; etajul principal își păstrează aspectul inițial cu o fereastră hexaforă cu arcuri trilobate surmontate de cuadrilobi și cu câte o fereastră monoforă laterală amintind de stilul fațadei de la Palatul Dogilor, în timp ce al doilea etaj, care este un adaos din secolul al XIX-lea are o deschidere triforă și două perechi de ferestre monofore laterale de o parte și de alta, cu arcade rotunde
Palatul Corner Contarini dei Cavalli () [Corola-website/Science/333491_a_334820]
-
surmontate de cuadrilobi și cu câte o fereastră monoforă laterală amintind de stilul fațadei de la Palatul Dogilor, în timp ce al doilea etaj, care este un adaos din secolul al XIX-lea are o deschidere triforă și două perechi de ferestre monofore laterale de o parte și de alta, cu arcade rotunde. Toate deschiderile sunt dotate cu un balcon ieșit în afară, cu excepția a doua ferestre laterale ale deschiderii polifore de la etajul principal. Denumirea adiționala ""dei Cavalli"" se datoreaza prezenței la primul etaj
Palatul Corner Contarini dei Cavalli () [Corola-website/Science/333491_a_334820]