KorAP: Find »[drukola/base=rus & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...728 729 730 ...758 >

18,930 matches

Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456

din Marea Neagră au fost atacate; la 2 noiembrie Rusia declara război Porții, secondată de Anglia și Franța în 5 noiembrie 1914. Lupta Strâmtorilor era o consecință logică a acestor evenimente. În anul 1915, ofensivele germane și austro-germane în Est, contra rușilor, în prezența generalului Mackensen, au avut un succes limitat. Campania din anul 1916 s-a încheiat, de asemenea, fără un verdict decisiv pe frontul de Vest. După "marele asalt" elaborat de Falkenhayn la Verdun (21 februarie-iunie 1916), timp de șase

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
a fost ocupat în lunea Paștelui 1919 de către Pilsudski. La alegerile din 8 ianuarie 1922, comisia însărcinată cu întocmirea listelor electorale a înregistrat pentru Vilnius un total de 152400 votanți, dintre care 64% polonezi, 9% lituanieni, 11% evrei, 16% belaruși, ruși și letoni, iar din punct de vedere religios 78% erau catolici 547. În total au fost înregistrați 389825 alegători, dintre care s-au fost prezentat la urne 250000. Alegerile au fost favorabile anexării teritoriului lituanian la Polonia, hotărâre votată în

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
cele două țări și problemele privind renunțarea reciprocă la despăgubirile de război. Jacques Bainville, analist al Tratatului de la Versailles, scria în 1920: "Tratatul de la Versailles a legat alianța între Germania și Rusia. Nu avem dreptul să ne înșelăm... Germanii și rușii nu se iubesc, dar ei sunt, ca să spunem așa, complementari"603. Sunt ani în care Europa asistă la noi confruntări în rivalitatea franco-germană. În anul 1923, confuzia din perioada interbelică a atins paroxismul: inflația, ocuparea Ruhrului de către francezi, tentativa de

by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783

Moldovei cu o cerere de ajutor. De altfel, într-o scrisoare din 24 decembrie 1664, trimisă de la Stettin - unde se afla în surghiun, de către Gheorghe Ștefan Curții suedeze sînt sintetizate condițiile încheierii tratatului (primul, se pare, existent între români și ruși): "Făgăduielile cele mai importante ale Marelui Duce de Moscova erau (printre altele) următoarele: 1. Că se va purta cu mine și cu provincia mea ca un principe străin și nu va pretinde nici un tribut de la noi, ca Turcul, mulțumindu-se

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
sa absolută și incontestabilă; dimpotrivă, tot teritoriul care se află pe malul stîng al aceluiași fluviu va rămîne sub stăpînirea absolută și incontestabilă a Imperiului rus". Cum precizează și Neagu Djuvara în volumul menționat, "nu am fost dintotdeauna vecini cu rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
sub stăpînirea absolută și incontestabilă a Imperiului rus". Cum precizează și Neagu Djuvara în volumul menționat, "nu am fost dintotdeauna vecini cu rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit, de fiecare dată înaintează, ocupînd ținuturi odinioară dependente de tătarii din Crimeea sau chiar direct de turci (Ucraina

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
rînd la Nipru, la Bug, iar acum, în 1792, la Nistru. Ei ar fi vrut ca pasul următor să fie anexarea ambelor "Principate dunărene", cum ni se zice de-acum în cancelariile europene. Pînă atunci, din cauza ambițiilor rivale ale Austriei, rușii nu se încumetau să rîvnească și la Țara Românească. Dar iată că, o dată cu războaiele Revoluției Franceze și ale lui Napoleon, Austria e reținută mai mult de evenimentele care au loc în Apus. Rusia profită de ocazie și dezlănțuie un nou

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
împrejurarea că acel pămînt nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimeni de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scot ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
politică. În conformitate cu una din clauzele Tratatului de la Tilsit, încheiat între Napoleon și Alexandru I, Rusia se obligă să evacueze pînă la încheierea păcii trupele sale din Moldova și Muntenia. În decursul tratativelor ulterioare de la Paris, la sfîrșitul anului 1807, împuternicitul rus arată că în tratat nu se vorbește despre Basarabia, fapt pentru care a insistat ca ea să rămînă Rusiei, interpretînd noțiunea de Basarabia mai larg, nu numai privind Bugeacul, ci întregul teritoriu cuprins între Nistru și Prut" (apud Mușat și

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
de scuză - pentru cuceririle lui Alexandru nu poate fi vorba de așa ceva. Finlanda este finlandeză și suedeză, Basarabia - românească, iar Polonia Congresului - poloneză. Aici nici vorbă nu poate fi de unirea unor neamuri înrudite, risipite, care poartă toate numele de ruși, aici avem de-a face pur și simplu cu o cucerire prin forță a unor teritorii străine, pur și simplu cu un jaf". Acestea au fost împrejurările istorice prin care o parte din România - pe care cred îndreptățit să o

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
fost împrejurările istorice prin care o parte din România - pe care cred îndreptățit să o numim România de Est - a fost alipită peste capetele românilor la Rusia. Așa cum în cazul Germaniei, divizată după al doilea război mondial, partea ocupată de ruși era supranumită Germania de Est, cum Vietnamul, pînă la reunificarea, era împărțit în Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud, Coreea continuă încă să fie divizată în Coreea de Sud și Coreea de Nord, nu văd nici un argument prin care să numim partea estică

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
moțiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic și nu primim nimic" (Chestiunea retrocedării..., "Timpul", 10 februarie 1878). În contra observațiilor susținute de presa rusească și cancelaria țaristă, care nota într-un jurnalul petersburghez cum că Basarabia a fost cucerită de ruși la 1812, de la - atenție! - populațiile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cu cerchezii, Eminescu răspunde sintetic și argumentat istoric: "Atîtea cuvinte, atîtea erori istorice. Basarabia în 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese alipită în curs de mai bine

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
cu sabia, totuși ea mai tîrziu cedează Bucovina, iar în anul 1812 Basarabia, adică ținutul Hotinului, o parte bună din Moldova și Basarabia proprie pînă în Dunăre. Cu sabia n-a fost luată nici Bucovina de austriaci, nici Basarabia de ruși, ci prin fraudă. Pentru Bucovina s-au cumpărat delegații turci și un general rus, pentru Basarabia asemenea; căci delegații Rusiei primiseră ordin din Sant-Petersburg să-ncheie pace cu orice preț, de vreme ce intrase Napoleon I în Rusia. Dragomanul Porții, fanariotul Moruzi

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
ținutul Hotinului, o parte bună din Moldova și Basarabia proprie pînă în Dunăre. Cu sabia n-a fost luată nici Bucovina de austriaci, nici Basarabia de ruși, ci prin fraudă. Pentru Bucovina s-au cumpărat delegații turci și un general rus, pentru Basarabia asemenea; căci delegații Rusiei primiseră ordin din Sant-Petersburg să-ncheie pace cu orice preț, de vreme ce intrase Napoleon I în Rusia. Dragomanul Porții, fanariotul Moruzi, cumpărat și sperînd a veni la domnie prin ajutorul Rusiei, a încheiat pacea de la

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
ordin din Sant-Petersburg să-ncheie pace cu orice preț, de vreme ce intrase Napoleon I în Rusia. Dragomanul Porții, fanariotul Moruzi, cumpărat și sperînd a veni la domnie prin ajutorul Rusiei, a încheiat pacea de la București. Moldova întreagă n-o putea ceda rușilor că atunci n-ar fi avut unde domni, cedă deci jumătatea ei dintre Prut și Nistru. O flotă engleză stătea în Bosfor și sili pe sultan să încheie pacea de la București. Sultanul ridică mucul condeiului de pe tratat și trecu pe

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
în opt zile, mureau cîteva zeci de mii de oameni, dar germanii ar fi intrat în țara noastră, pentru că n-ar fi admis - e un calcul pe care îl puteau face și oamenii politici de atunci - să-i lase pe ruși să pună mîna pe petrolul de la Ploiești, din moment ce pregăteau un război împotriva URSS. Lucrul acesta se știa, îl scrisese Hitler în cartea sa, Mein Kampf, cu ani în urmă. E clar deci că, dacă noi îi lăsam pe germani să

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
nu cedezi un petic de pămînt fără să tragi un foc de armă. Aceasta a fost, după părerea mea, marea eroare politică pe care am făcut-o în ultimii cincizeci de ani. Noi trebuia să ne batem în 1940 împotriva rușilor, chiar de n-ar fi durat decît opt zile. Căci, după ce am cedat Basarabia și nordul Bucovinei rușilor, a trebuit să cedăm și nordul Transilvaniei. Au bătut cu pumnul în masă germanii, iar noi am cedat ungurilor jumătate din Transilvania

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
mea, marea eroare politică pe care am făcut-o în ultimii cincizeci de ani. Noi trebuia să ne batem în 1940 împotriva rușilor, chiar de n-ar fi durat decît opt zile. Căci, după ce am cedat Basarabia și nordul Bucovinei rușilor, a trebuit să cedăm și nordul Transilvaniei. Au bătut cu pumnul în masă germanii, iar noi am cedat ungurilor jumătate din Transilvania (Diktat-ul de la Viena) și Cadrilaterul bulgarilor, prin urmare am pierdut în cîteva luni o treime din țară fără

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
și aliați, ne pot învinui că am autorizat pe germani să folosească teritoriul nostru pentru a-i ataca pe la spate; aliații noștri occidentali tradiționali nu ne iartă că ne-am aliat apoi cu Germania pentru a recuceri Basarabia și Bucovina; rușii nu ne iartă că noi, mică putere, am îndrăznit să pătrundem în "Sfînta Rusie" pînă pe malurile Volgăi; germanii pot nutri un adînc resentiment pentru "trădarea" noastră de la 23 august 1944! Cu alte cuvinte, facem figură proastă în ochii tuturor

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
secolul al XIV-lea pe pămîntul strămoșilor românilor - geto-daci. La 1775 Imperiul Habsburgic răpește Statului Moldova partea lui de nord, Bucovina. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812 și al unui îndelungat tîrg diplomatic, prin tratatul de pace de la București (1812), Imperiul rus dezmembrează Statul Moldova, anexînd ținutul dintre Prut și Nistru, asupra căruia extinde în mod artificial numele de Basarabia. Ca rezultat al prăbușirii Imperiului rus și a celui austro-ungar, în urma celui dintîi război mondial și a revoluției ruse din 1917, Basarabia

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
din 1806-1812 și al unui îndelungat tîrg diplomatic, prin tratatul de pace de la București (1812), Imperiul rus dezmembrează Statul Moldova, anexînd ținutul dintre Prut și Nistru, asupra căruia extinde în mod artificial numele de Basarabia. Ca rezultat al prăbușirii Imperiului rus și a celui austro-ungar, în urma celui dintîi război mondial și a revoluției ruse din 1917, Basarabia și Bucovina capătă posibilitatea de a-și realiza dreptul lor firesc și legitim la autodeterminare. La 2 decembrie 1917 a fost creată Republica Democratică

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
repetarea adverbului mai: "Un element structural, un semn morfologic care devine cheia de boltă a întregii poezii este mai. "Mai spune s-aducă jăratec", " Mai spune s-aducă și lampa", mereu acest mai, mai... "Mai spune s-aducă și ceaiul". Rușii beau ceai pentru a-și alunga și a-și uita toska (plictiseala); vîpish tchaicou, pozaboudesh toskou (a bea un pic de ceai pentru a uita plictiseala). Acest mai al lui Bacovia este plictisul însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745

nu avea, dragă, "discursul ăla electrizant al lui Ceaușescu din balcon, în '68, când am fost în centrul atenției" (în urma căruia anticomuniști faimoși s-au înghesuit să ceară carnete de partid și "arme la Uniunea Scriitorilor să se bată cu rușii"); pe scurt, Regele nu e cool, nu e postmodern, e vetust și, mai presus de orice, nici nu are nevoie de osanale. Iar răzbunarea menestrelilor fu chiar mai cruntă decât aceea a activiștilor de partid comunist. După 1996, atmosfera însă

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
cel mai propriu, nelalocul lor. Cu totul altceva ar trebui să ne amintim din lecția eminesciană și să deslușim, zi de zi, în coordonatele inconfortabile ale contemporaneității. Iată, în opinia mea, câteva astfel de repere: Patriotismul responsabil. Cu excepția celui imperial (rus, american, francez, englez, chinez), dominator, și a celui evreiesc, difuz religios și universal, toate celelalte forme de naționalism sunt considerate astăzi depășite și, pe cale de consecință, au un renume prost, fiind stigmatizate. Discursul naționalist eminescian, perfect adecvat rigorilor construcției identitare

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
în Kosovo, ajutat să se desprindă ca țară de Serbia grație autodeterminării populației albaneze, Rusia a creat pe granițele sale zone înghețate de conflict care să-i ofere în orice moment pretextul unei intervenții militare pentru a-și proteja etnicii ruși, de regulă implantați în calitate de colonizatori privilegiați de către autoritățile sovietice în țările respective. Nagorno Karabach, Osetia de Sud, sau Transnistria au funcționat astfel și au pregătit invazia actuală din Crimeea după același scenariu: antenele de spionaj rusesc implantate în regiunile și

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]